GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT

“CĂSUŢA DIN POVEŞTI”, TG. MUREŞ

PROF.ÎNV.PREŞC.
MUNTEAN ANDREEA

COMISIE METODICĂ - 28 februarie 2013

Fotografiile Copiii au sarcina de a
sunt dispuse alege o fotografie care
pe o masă. este pentru ei cea mai
frumoasă/ interesantă.

TEHNICA
FOTOLIMBAJULUI Educatoarea
adresează
Se formează întrebări,
un cerc. - exersează iar copiii
Fiecare copil creativitatea şi explică
motivele
îşi prezintă sensibilitatea faţă de
fotografia. alegerii.
realităţile vizuale, ce au
impact cognitiv şi
estetic puternic asupra
copiilor
 EXEMPLU – Anotimpul vara

 Anotimpul vara este unul dintre anotimpurile mai puţin explorate

organizat de copii. Experienţa dobândită alături de părinţi, în
concediu, la munte sau la mare, la pădure, la ţară, poate fi sintetizată în
primele zile de grădiniţă, când copiii aduc fotografii din vacanţă.
 Sarcina didactică: „Alegeţi una sau mai multe fotografii cu aspecte de
vacanţă!”
 Respectând etapele de aplicare a metodei, copiii îşi exprimă propriile
experienţe şi impresii despre vacanţa mare, aduc chiar detalii privind
nisipul, temperatura apei, briza mării, jocurile în apă şi pe nisip,
vizitele la delfinariu, spectacolele vizionate etc.

Exemple de mesaje extrase

de copii din fotografii:
Marea este sănătate / Constructori de
o vară, la malul mării / Sănătate pentru
un an / Frumuseţile ţării în vacanţa
mare / Familia reunită / Hrana este
sănătoasă, la bunici acasă
 Copiii se împart în
grupuri de patru. Este un joc de Fiecare grup
Câte un grup, pe imaginaţie prin îşi alege un
rând, devine ghidul care copiii sunt loc în care îşi
călătoriei. direcţionaţi să se gestionează
Un loc stabilit va orienteze în materialele
constitui punctul de funcţie de care se găsesc
pornire în călătorie. poziţiile spaţiale. acolo.

Fiecare grup va CAĂ LAĂ TORIA

direcţiona, pe rând,
celelalte grupuri spre
locul în care se află
ghidul, mergând pe un
traseu conceput în aşa fel
încât grupul care a
pornit în călătoria
misterioasă să treacă pe
la toate celelalte grupuri,
înainte să ajungă la ghid.
MISTERIOASAĂ
Atât grupul - ghid (care se află la
destinaţie), cât şi celelalte
grupuri la care se opreşte grupul
care călătoreşte, vor prezenta un
element semnificativ din
activitatea pe care au desfăşurat-
o în locul misterios.
 EXEMPLU –Educarea limbajului – Tema: “IÎn lumea poveşş tilor”

Luând ca exemplu fata moşului din povestea „Fata babei şi fata

moşneagului” de Ion Creangă, se poate realiza drumul pe harta poveştii,
unde copiii au de parcurs drumul unui personaj din poveste.

Copiii care sunt la

La Joc de rol sunt puse
Bibliotecă, utilizează cărţi
la dispoziţie costumaţii
cu poveşti, imagini din
adecvate interpretării
povestea analizată, le
unor roluri, măşti, alte
selectează, le triază, le
elemente auxiliare
aşază astfel încât, în
specifice personajelor
timpul prezentări, să fie
din poveste
în câmpul vizual al
La Artă copiii concep
„călătorilor”
portrete ale
Grupul care evoluează
personajelor, creează
la sectorul Construcţii va
imagini din poveşti,
construi casa moşului, a
utilizând materialele
babei, a Sfintei Duminici,
puse la dispoziţie
fântâna etc.
Grupul-ghid va direcţiona grupul-
călător folosindu-se de poziţiile
spaţiate astfel: Mergi înainte 2 paşi,
deplasează-te apoi spre dreapta 3 paşi
şi mai mergi 2 paşi înainte!
Atunci când nu s-a apreciat corect
distanţa, ghidul revine cu comanda
„Stop!”şi reîndrumă grupul astfel:
înapoi doi paşi, spre stânga un pas,
înapoi 3 paşi etc.
 CV
Este o tehnică de reflecţie ce constă în I NT
crearea a cinci versuri, respectând ET
cinci reguli, în scopul de a sintetiza UL
conţinutul unei teme abordate.

Primul vers este format dintr-un singur cuvânt, ce

denumeşte subiectul
Al doilea vers este format din două cuvinte care definesc
caracteristicile subiectului (2 adjective)
Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă
acţiuni (verbe la gerunziu)
Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă
starea copilului faţă de subiect
Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt şi arată
însuşirea esenţială a subiectului
 Broscuţe, sprintene,
jucăuşe,
Înotând, sărind,
stropind,
Mă trezesc, mă obosesc, Maşină, nouă, sidefată,
Zgomotoasele Oprind, rulând,
alergând,
Mă atrage, mă încântă,
Minunata

Flori colorate,
parfumate
Răsărind, crescând,
Mă îmbată şi mă
încântă, Exemple de
Parfumatele cuvinte
obţinute în
activitatea
pe grupuri:
Se formează grupuri de câte trei copii
Aşezarea spate în spate a două scaune
condiţionează desfăşurarea, fiecare
copil stând la o măsuţă
În partea laterală a celor doi stă al
treilea copil

Z LE
U Z
Unul dintre copii este emiţătorul P
Al doilea copil este receptorul I CA
H N
Al treilea copil este observatorul TE

Puzzle este un joc-exerciţiu ce

constă în reconstituirea unei
imagini din forme, figuri, piese, a
unei propoziţii din cuvinte, a unui
cuvânt din silabe.
 EXEMPLU –Cunoaşş terea mediului – Tema: “Anotimpul toamna”

Se dă semnalul de începere
prin orice semnal sonor.
Copilul - emiţător indică locul
fiecărei piese de puzzle, iar
copilul – receptor aşază piesele
după indicaţiile primite.

Exemple de indicaţii ale emiţătorului:

„figura care conţine floarea mare
albastră se aşază în dreapta-jos, lângă ea,
în partea stângă aşază figura care conţine
trei frunze galbene.”
Exemple de întrebări care pot fi adresate
de receptor: „Mai sunt forme care conţin
frunze?”, „Este soare în tablou?”
 Calitatea activităţii noastre la
clasă este „cartea de vizită” din
care „banalul şi rutina” trebuie
şterse din cartea de căpătâi a
copilăriei, „Grădiniţa”.
Reţeta este să avem curaj,
dorinţă, încredere în noi şi în
metode, „nebunie”, nepăsare faţă
de sceptici. Succes!

Bibliografie:
 Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arveş, Timişş oara, 2012
 Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova,
2004
 Crengutşa, Laă craă mioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didacticaă
şş i Pedagogicaă , Bucureşş ti, 2009
 Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 Vraă jmaşş , T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşş ti, 2004