Sunteți pe pagina 1din 34
Revoluția franceză 1789-1794
Revoluția franceză
1789-1794

Cauzele revoluției

SOCIALE ECONOMICE POLITICE IDEOLOGICE -Menținerea vechii împărțiri a societății pe stări: -Grava criză economică -Monarhia -Ideile
SOCIALE
ECONOMICE
POLITICE
IDEOLOGICE
-Menținerea
vechii împărțiri
a societății pe
stări:
-Grava criză
economică
-Monarhia
-Ideile
absolutistă
progresiste ale
iluminiștilor
-Lenta
dezvoltare a
-Abuzurile
regelui Ludovic
-Marea
-Starea I
(clerul)
agriculturii
al XVI-lea
majoritate a
francezilor,
-Frânarea
-Regalitatea apăra
privilegiile
pătrunși de
-Starea a II-a
(nobilimea)
dezvoltării
nobilimii și ale
aceste idei,
meșteșugurilor
-Starea a III-a
(burghezia,
clerului, aceștia
săvârșind
doreau
și a comerțului
desființarea
prin
privilegiilor
menținerea
numeroase
abuzuri sub
orășenimea și
protecția
feudale și
breslelor și a
țărănimea
imunității.
absolutismului


Starea I și a II-a se bucurau de privilegii:

 Scutiri de impozite  Ocupau funcții importante (militare, politice, religioase)  Duceau o viață de
Scutiri de impozite
Ocupau funcții importante
(militare, politice, religioase)
Duceau o viață de lux și
petreceri la Versailles.
Starea a III-a era lipsită
de privilegii
Deși era cea mai numeroasă și
ducea toate poverile statului,
nu participa la conducere.
Țăranii, de exemplu, plăteau
dijme și făceau tot felul de
corvezi. Nu lise îngăduia măcar

să culeagă fructe ori vreascuri din pădure. Foarte mulți părăseau pământurile și căutau de lucru în orașe ori în alte țări,

 Starea I și a II -a se bucurau de privilegii:  Scutiri de impozite 

Cele trei stări

Proporția stărilor în cadrul populației Franței (% din populație)

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Starea a III-a: Stările I
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Starea a III-a:
Stările I și a II-a:
țărănimea,
clerul și nobilii
burghezia,
orășenii săraci
Stările sociale

Stările sociale

Starea a III-a reprezenta 96%

din totalul

populației

Ce este starea a III-a?  "Trebuie să punem trei întrebări: 1. Ce este starea a
Ce este starea a III-a?
"Trebuie să punem trei întrebări:
1. Ce este starea a III-a? Totul.
2. Ce-a fost ea până în prezent
în ordinea politică? Nimic.
3. Ce dorește ea? Să devină
ceva (
...
)
Așadar, ce este starea
a III-a?
Totul, dar un tot pus în
lanțuri și oprimat.
Ce ar putea să fie ea fără
sistemul privilegiilor?
Totul, (
...
)
pentru că nimic
nu poate să înainteze
fără ea".
(Abatele Sièyes, 1789)

Palatul regal de la Versailles

"Curtea este mormântul națiunii", remarca

Mirabeau, un om de stat al vremii



Criza economică a accentuat starea gravă a finanțelor publice, împovărate de cheltuielile pentru războaie și de luxul inutil al Curții de la Versailles.

Premisele declanșării revoluției  Regele era un monarh absolut: Ludovic XVI (1774-1792) el alcătuia legile, el
Premisele declanșării revoluției
Regele era un monarh absolut:
Ludovic XVI (1774-1792)
el alcătuia legile, el le aplica, el
judeca după bunul lui plac.
Printr-un simplu ordin putea
închide pe oricine în cetatea
Bastilia.
În mintea poporului această
închisoare simboliza însuși
absolutismul regal.
Ludovic XVI dorea creșterea
veniturilor regale și redresarea
finanțelor prin introducerea de noi
impozite. Pentru aceasta a convocat
Adunarea Stărilor Generale.
 Adunarea Stărilor Generale s-a întrunit la Versailles pe 5 mai 1789 (nu se mai reuniseră
Adunarea Stărilor Generale s-a întrunit la Versailles pe
5 mai 1789 (nu se mai reuniseră din 1614).
Deputații stării a III-a au fost dezamăgiți, pentru că reformele
dorite de ei nu au fost discutate (constituție, drepturi egale
pentru toți cetățenii).

Văzând că regele și nobilii voiau să impună impozite fără reforme, reprezentanții burgheziei s-au separat de restul stărilor, proclamând Adunarea Națională Constituantă.

Începutul revoluției

Începutul revoluției  Reprezentanții Adunarii Naționale Constituante au jurat să nu se despartă până când nu


Reprezentanții Adunarii Naționale Constituante au jurat să nu se despartă până când nu vor da Franței o constituție.

Revoltele din Paris

Cucerirea Bastiliei

 Ascultând de sfatul nobililor, regele a încercat să aresteze pe deputații Adunării Nționale Constituante. 
Ascultând de sfatul
nobililor, regele a
încercat să aresteze pe
deputații Adunării
Nționale Constituante.

Dar, în ziua de 14 iulie 1789, la semnalul dat prin sunetele clopotelor, poporul din Paris s-a

înarmat, a cucerit închisoarea Bastilia și a dărâmat-o din temelii.  Cucerirea Bastiliei a simbolizat victoria
înarmat, a cucerit
închisoarea Bastilia și a
dărâmat-o din temelii.
Cucerirea Bastiliei a
simbolizat victoria
libertății asupra
tiraniei.
Ziua de 14 iulie a

devenit sărbătoarea națională a Franței.

Bastilia

 Numele de Bastilia provine dintr-un cuvânt francez care înseamnă fortăreață.
Numele de Bastilia
provine dintr-un cuvânt
francez care înseamnă
fortăreață.

Construcția inițială a fost

ridicată în timpul
ridicată în timpul

razboiului de 100 de ani,



în 1382, pentru a apăra

partea estică a capitalei

franceze.
franceze.
  • De-a lungul existenței sale, a avut de înfruntat 7 asedii și s-a predat de 6 ori.

La începutul sec al XVII-lea a devenit închisoare. Cardinalul Richelieu a închis

aici pe cine a crezut de cuviință. Prizonierii erau arestați printr-un ordin semnat secret de rege și nu aveau parte de proces. Nu li se spunea nici motivul pentru care fuseseră arestați ori pedeapsa lor. Erau pur și simplu aruncați într-unul din turnurile fortăreței. Figuri marcante ale Franței au fost printre deținuți: Voltaire, marchizul de Sade. Și aici, diferențele de avere și de sânge erau respectate. La

eliberare nu era voie să spui niciun cuvânt despre tratamentul din închisoare.

 O rașul Paris a fost răsculat de tânărul avocat Camille Desmoulins. Populația a luat cu


Orașul Paris a fost răsculat de tânărul avocat Camille Desmoulins. Populația a luat cu asalt depozitele de arme și a pornit spre Bastilia. Ajunsă acolo, mulțimea a eliberat deținuții, iar comandantul închisorii, Delaunay, a fost ucis.



După aceea, clădirea închisorii, care avea 8 turnuri, înalte de 23 de metri fiecare, a fost dărâmată.

 O rașul Paris a fost răsculat de tânărul avocat Camille Desmoulins. Populația a luat cu

Căderea Bastiliei marchează începutul Franței moderne.


Monarhia constituțională  La vestea cuceririi Bastiliei s-a răsculat și țărănimea franceză, incendiind multe castele. 
Monarhia constituțională
La vestea cuceririi Bastiliei s-a
răsculat și țărănimea franceză,
incendiind multe castele.
Lozinca revoluționarilor era:
Libertate, egalitate,
fraternitate.
Speriată de valul revoluționar,
Adunarea a desființat
privilegiile nobilimii.
Temându-se de răzbunarea
poporului, mulți nobili, în
frunte cu frații regelui, au
fugit din țară.

Stema regală

Declarația drepturilor omului și ale

cetățeanului  A fost adoptată la 26 august 1789  Constituie unul din actele cele mai
cetățeanului
A fost adoptată la 26 august 1789
Constituie unul din actele cele mai
importante ale istoriei lumii.
S-a bazat pe ideile iluminiștilor francezi.
A avut ca exemplu Declarația drepturilor
din Anglia (1689) și Declarația de
independență americană (1776).
Stabilea principiile de organizare ale
unei societăți democratice: egalitatea
oamenilor în drepturi, suveranitatea
poporului, dreptul la proprietate,
libertatea cuvântului, dreptul cetățenilor
de a se împotrivi oricărui abuz,
oricărei nedreptăți etc.
Declarația a servit ca prefață la
Constituția din 1791.
Măsuri de modernizare Adunarea Națională Constituantă a  Constituția din 1791 prevedea:  luat măsuri de
Măsuri de modernizare
Adunarea Națională Constituantă a
Constituția din 1791
prevedea:
luat măsuri de modernizare a Franței:
A desființat vămile interne și breslele
Separarea puterilor în stat:
-
executivă- regele
A confiscat averile bisericești și le-a
vândut burgheziei
-
legislativă- Adunarea
A unificat impozitele
A căutat să dezvolte industria și
-
judecătorească- judecătorii
aleși
agricultura
► Franța era o monarhie
constituțională
A organizat teritoriul Franței în
comune, cantoane, districte și
departamente.
Drept de vot aveau numai
► Socotindu-și misiunea îndeplinită,
Adunarea Națională Constituantă
cetățenii activi
s-a dizolvat.
(cu o anumită avere),
► În locul ei s-a ales Adunarea
Legislativă. Ea alegea guvernul,
care, împreună cu regele, aplica legile.

cei pasivi (săraci) fiind excluși de la drepturile politice

Sărbătorirea zilei de 14 iulie în 1790

La un an de la căderea Bastiliei s-au organizat mari serbări, la

care a participat și Ludovic XVI. El a jurat că va respecta noua Constituție a Franței. Dar, Regele ținea o strânsă legătură cu aristocrații emigranți și urmărea ca ajutat de monarhii Europei,

să înfrângă revoluția și să reinstaureze absolutismul.

Reîntoarcerea familiei regale la Paris

În iunie 1791, Ludovic XVI a încercat să fugă din țară, deghizat în valet. Aproape de graniță a fost însă prins și adus la Paris. Poporul l-a socotit trădător și a cerut judecarea lui.

Clubul iacobinilor



Desfășurarea revoluției a deșteptat simțul civic al cetățenilor. Au apărut astfel cluburile unde se discutau problemele la ordinea zilei. Aceste cluburi au constituit locul de formare a grupărilor și partidelor politice, dintre care cele mai importante au devenit:

 al girondinilor (de la numele provinciei Gironda)
al girondinilor (de la numele provinciei Gironda)

al iacobinilor (după numele mănăstirii Sf.Iacob, unde se întâlneau).

 Regele nu dorea să renunțe la puterea absolută. În ajutorul său au intervenit monarhii Prusiei
Regele nu dorea să
renunțe la puterea
absolută. În ajutorul său
au intervenit monarhii
Prusiei și Austriei, care
vedeau în Revoluția
franceză o primejdie
pentru propria lor
stăpânire despotică.
În 1792 Franța le-a
declarat război.
Trădarea ofițerilor nobili
și dezorganizarea
armatei au creat o
situație dificilă.
La apelurile iacobinului
Danton, poporul i-a
înfrânt pe dușmanii
revoluției.

Comuna din Paris

Adunarea Legislativă a declarat "Patria în primejdie". Zeci de mii de voluntari s-au înrolat sub drapel și grăbeau spre graniță, cântând "La Marseillaise". Pe 10 august revoluționarii au cucerit palatul regal, l-au detronat pe Ludovic XVI și l-au închis. Revoluția din 10 august 1792 a fost condusă de Comuna insurecțională din Paris, în frunte cu Jacques Danton, Jean Paul Marat și Maximilien Robespierre. Aceștia erau membri ai Clubului iacobin.

Jean Paul Marat

Jacques Danton

Maximilien Robespierre

ROBESPIERRE era avocat de profesie, bun orator, înflăcărat revoluționar.

Era

neînduplecat în hotărârile luate și necruțător cu dușmanii. Urmărea un singur gând: să triumfe revoluția. Timp de aproape un an a fost sufletul Comitetului

Salvării și omul cel mai însemnat din Convenție.

A stăruit ca

toți dușmanii republicii și ai revoluției, toți trădătorii să fie judecați și ghilotinați.

Nu l-a iertat de ghilotină nici pe prietenul său, Danton, din momentul în care l-a

bănuit de trădare. A fost adeptul gândirii lui Rousseau.

concepția lui, toți cetățenii trebuie să fie egali, virtuoși și patrioți.

După

De

aceea, revoluționarii l-au numit "INCORUPTIBILUL".

La Marseillaise, cântecul al cărui text și muzică fuseseră compuse de ofițerul Rouget de Lisle, purta titlul inițial de "Cântec de război pentru Armata Rinului". El a fost preluat de voluntarii din Marsilia care, intonându-l în drum spre front, l-au făcut cunoscut întregii Franțe. De atunci s-a numit Marsilieza, devenind imnul Revoluției și al Franței.

Rouget de Lisle cântând Marsilieza

Bătălia de la Valmy

 În locul Adunării Legislative, în sept.1792, poporul a ales o altă adunare, care s-a numit
În locul Adunării Legislative, în sept.1792, poporul
a ales o altă adunare, care s-a numit
Convenția Națională.
Luptând cu eroism, armata franceză a câștigat
victoria de la Valmy (20 sept.1792) și a alungat
dușmanii de pe pământul patriei.
Proclamarea Republicii
Proclamarea Republicii
 În ziua de 21 sept.1792 Convenția Națională a proclamat Republica.  Aceasta a fost prima
În ziua de 21 sept.1792
Convenția Națională a
proclamat Republica.
Aceasta a fost prima
Republică franceză.
Judecându-l ca trădător,
Convenția l-a condamnat
pe rege la moarte și l-a
ghilotinat (ianuarie 1793).
Acest eveniment a provocat
coalizarea celor mai mulți monarhi
europeni împotriva Franței.

Execuția lui Ludovic XVI

Republica în primejdie Vendeea (răscoala șuanilor)
Republica în primejdie
Vendeea
(răscoala
șuanilor)


Îndată după ghilotinarea regelui, Austria, Prusia, Anglia, Spania, Piemontul au format o mare coaliție împotriva Franței revoluționare și au atacat-o dinspre toate granițele. Armatele franceze au suferit grave înfrângeri.

 Îndemnați de preoți și de aristocrați, țăranii din Vendeea s-au răsculat împotriva Republicii. În multe
Îndemnați de preoți și de aristocrați, țăranii din Vendeea s-au răsculat
împotriva Republicii. În multe părți din sudul și vestul Franței regaliștii au
ajuns iar stăpâni. Convenția Națională mai controla doar o treime din

Înlăturarea girondinilor

Arestarea

Execuția
Execuția


Convenția era dominată de girondini, reprezentanți ai marii burghezii.

Ei considerau că revoluția s-a încheiat.  Situația economică s-a înrăutățit, specula a căpătat proporții, s-a
Ei considerau că revoluția s-a încheiat.
Situația economică s-a înrăutățit, specula a căpătat proporții, s-a produs
devalorizarea monedei. Revoluția însăși era amenințată.
Fiind incapabili să stăpânească acestă situație grea, girondinii au fost
înlăturați de o insurecție populară condusă de iacobini (iunie 1793).

Dictatura iacobină

 Trăsăturile dictaturii iacobine:  Punctul culminant al revoluției franceze  Mijloc de guvernare: teroarea 
Trăsăturile dictaturii iacobine:
Punctul culminant al revoluției franceze
Mijloc de guvernare: teroarea
Personalități: Robespierre, Danton, Marat
Organe de conducere:
-
Comitetul Salvării Publice
-
Comitetul Siguranței Naționale
-
Tribunalul Revoluționar
Sfârșit determinat de "noii îmbogățiți"
prin lovitura de stat din iulie 1794.
Actul politic cel mai important al
iacobinilor a fost elaborarea unei noi
Constituții. Aceasta. Aceasta pornea de la
ideea că "scopul societății este fericirea
generală". Nu a intrat niciodată în
vigoare, datorită războiului civil și a

Comitetul Salvării Publice

Tribunalul Revoluționar

Guvernarea iacobină și teroarea
Guvernarea iacobină și teroarea
 Iacobinii au pedepsit repede și fără milă pe toți dușmanii Republicii: trădătorii, șovăielnicii, leneșii, hoții,
Iacobinii au pedepsit repede și fără milă
pe toți dușmanii Republicii: trădătorii,
șovăielnicii, leneșii, hoții, speculanții.
Au confiscat averile nobililor, ale celor fugiți
peste graniță, ale tuturor dușmanilor țării.
Au fixat prețuri maximale ca să oprească
specula.
Au împărțit pământ țăranilor.
Au decretat înrolarea în masă și au schimbat
toți vechii ofițeri aristocrați cu ofițeri tineri,
ridicați din rândul poporului. Noua armată
i-a respins pe invadatori și a cucerit noi
teritorii (Belgia).
Lozinca sub care lupta Franța
revoluționară era "Libertate,
egalitate, fraternitate sau
moartea".

Armata revoluționară

"Din acest moment, până în momentul când dușmanii vor fi alungați de pe teritoriul Republicii, toți
"Din acest moment, până în momentul când dușmanii vor fi alungați de pe teritoriul Republicii,
toți francezii sunt mobilizați în mod permanent pentru serviciul militar. Tinerii vor merge pe
câmpul de luptă; oamenii căsătoriți vor furniza armele și vor transporta hrană; femeile vor face
corturi, îmbrăcăminte și vor presta serviciu în spitale; copiii vor face scame pentru bandaje, din
rufe vechi; bătrânii vor merge în piețele publice pentru a ridica moralul luptătorilor,
propovăduind ura față de regi și ideea de unitate a republicii". (Declararea mobilizării generale, 23 august 1793)

Războiul revoluționar

Bătălia de la Fleurus

Uniforma revoluționarilor francezi
Uniforma
revoluționarilor
francezi

Luptând eroic, armata

franceză a înfrânt armatele coaliției la Fleurus (iunie 1794). Republica era salvată.
franceză a înfrânt
armatele coaliției la
Fleurus (iunie 1794).
Republica era salvată.

Cocarda tricoloră franceză

Înlăturarea iacobinilor  Un "sans culottes" În rândurile iacobinilor s-au diferențiat trei grupări:  Gruparea lui
Înlăturarea iacobinilor
Un "sans culottes"
În rândurile iacobinilor s-au diferențiat
trei grupări:
Gruparea lui Danton ("indulgenții")
considera că teroarea nu mai era
necesară. Adepții lui Danton erau
"noii îmbogățiți" în urma revoluției.
Gruparea lui Hébert ("turbații")
considera că teroarea trebuie înăsprită.
Partizanii lui Hébert erau oamenii săraci
din cartierele mărginașe ale Parisului
(sans culottes), care avuseseră un rol
decisiv în apărarea revoluției.
Gruparea lui Robespierre considera că
teroarea încă mai era necesară. El i-a
înlăturat pe Hébert și pe Danton, care
au sfârșit prin a fi ghilotinați, dar în
acest fel a slăbit și puterea iacobinilor.

Sfârșitul revoluției

Executarea lui Robespierre

După victoria francezilor de la Fleurus, "noii îmbogățiți" au căutat să scape de dictatură și de Robespierre. Printr-o lovitură de stat, au preluat puterea și l-au ghilotinat pe Robespierre fără judecată (27 iulie 1794).

Apoi au anulat o bună parte din reformele iacobinilor și au pedepsit cu

moartea pe toți adepții dictaturii iacobine.

Însemnătatea revoluției franceze
Însemnătatea revoluției franceze

Prin revoluție, poporul francez a înlăturat vechiul sistem feudal, a îndepărtat monarhia, a creat republica,

a învins dușmanii din interior și din afară.

Revoluția franceză din 1789-1794 a fost cea mai importantă revoluție modernă din istorie. Ea a avut

ecou în întreaga lume.

După exemplul francezilor, în mai multe țări din Europa, popoarele au început să se ridice împotriva

guvernărilor absolutiste.

De reținut Ziua de 14 iulie (căderea Bastiliei) este simbolul instaurării unui alt regim în istoria
De reținut
Ziua de 14 iulie (căderea Bastiliei) este simbolul
instaurării unui alt regim în istoria Franței, fiind
proclamată zi națională.

Separarea deputaților stării a III-a a marcat începutul revoluției franceze.

De reținut Ziua de 14 iulie (căderea Bastiliei) este simbolul instaurării unui alt regim în istoria

În timpul monarhiei constituționale (1789-1792), Franța devine un stat burghez.

La 21 septembrie 1792 a fost proclamată republica. Iacobinii au impus un regim de dictatură și
La 21 septembrie 1792 a fost proclamată republica.
Iacobinii au impus un regim de dictatură și teroare.
Revenirea la normalitate a stabilizat cuceririle
revoluției.