Scrierea articolelor

științifice
Tipuri de articole medicale:

- Editorialul
- Referatul general
- Articolul original
- Comunicarea scurta
- Studii de caz
Sunteţi evaluaţi în funcţie
de rezultate, de ceea ce
reuşiţi să definitivaţi, nu
de ceea ce încercaţi-
începeţi să faceţi!
 De ce să scriem şi să publicăm?
Ideal –
pentru a transmite lumii ştiinţifice
rezultatele unor cercetări cu scopul final
de a participa la dezvoltarea domeniului
medical

Practic –
pentru a obţine finanţare
pentru a fi promovat
pentru a îndeplini o condiţie de evaluare
pentru a susţine titluri științifico-
didactice!
TIPURI DE ARTICOLE

 EDITORIAL (engl. editorial, fr. éditorial)

 solicitat de comitetul de redacţie unui autor
consacrat în tema propusă,
 opinii asupra unor lucrări publicate, eventual ipoteze
noi,
 uneori în relaţie cu un articol din revistă,
 scurt: 4 - 6 pag. A4.
 REFERAT GENERAL sau
TRECERE ÎN REVISTĂ

(engl. review, fr. revue générale, „mise au point”)

 analiză critică a lucrărilor publicate pe o temă dată,

definită precis, sinteză
 conţine numeroase referinţe bibliografice (uneori sute)
selecţionate după criterii clare şi trebuie să fie
exhaustivă,
 trebuie analizată metodologia şi validitatea lucrărilor
citate,
 este de obicei o lucrare colectivă efectuată de mai mulţi
experţi (seniori!) care au obţinut rezultate în domeniu.
  ARTICOL ORIGINAL

(engl. original article, fr. article original)

 articol în care este prezentată o lucrare de cercetare

fundamentală, de cercetare clinică sau epidemiologică,
 autorii (provenind adesea de la mai multe discipline)
prezintă metodele utilizate şi rezultatele obţinute pe
care le discută în relaţie cu starea cunoştinţelor
actuale asupra subiectului.
 V. structura unui articol original.
 NOTĂ, COMUNICARE SCURTĂ (engl. short
communication)
 lucrare originală scurtă, publicată rapid, când
s-au obţinut rezultate certe, pentru
consemnarea unei priorităţi.

 SCRISOARE CĂTRE EDITOR

(engl. letter for editor, fr. lettre à la
rédaction)
 adresată redactorului şef al revistei,
 critici asupra unui articol publicat recent,
comentarii, rezultatele preliminare ale unui
studiu interesant, un caz scurt.

 O SERIE DE REVISTE PUBLICĂ

ARTICOLE SPECIFICE PROFILULUI,
RECENZII, ARTICOLE DIDACTICE
 A reuşi să publici într-o
revistă importantă nu e uşor:

 Competiţia pentru un loc într-un jurnal

performant este intensă

 Costul publicării/pagină
 Principalele motive
ale respingerii lucrărilor

 lucrarea nu aduce nimic nou

 designul experimentului este sărac
- lot martor absent sau sărac
- ipotezele nu sunt verificate adecvat
 subiectul lucrării nu se încadrează în
tematica jurnalului
 redactarea nu respectă normele
 Ce apreciază editorii?

 Spectaculos / “wow”
 Importanţa
 Originalitatea
 Relevanţa pentru audienţă
 Veridicitatea
 Claritatea redactării
 “Dinamismul” prezentării subiectului
 Mici soluţii
1. Alegerea jurnalului în relaţie cu subiectul
lucrării şi ... nu numai
2. Atenţie deosebită la redactare, gramatică,
punctuaţie, TRADUCERE
3. Atenţie la selecţia referinţelor şi la
redactarea bibliografiei
4. Evitarea greşelilor din neglijenţă
5. Citirea cu atenţie şi respectarea
“Instrucţiunilor pentru autori”
 Cele şase „păcate mortale”:

1. Manipularea datelor, falsificarea

2. Manuscrise duplicate
3. Publicare redundantă
4. Plagiat
5. Conflictele de interese ale autorilor
6. Probleme legate de etica cercetării
 Ce înseamnă publicare
redundantă?

Date în rezumatele conferinţelor? Nu

Aceleaşi date, în jurnale diferite? Da
Date pe website? Poate
 Care sunt condiţiile
pentru o lucrare bună:

 Cercetare bună
 Redactare bună
 Publicare într-un jurnal bun
 Perfecţionaţi-vă stilul de scriere

 - Citiţi articole scrise bine

 - Rugaţi colegi care ştiu să scrie bine să

vă verifice lucrarea

 - Urmaţi sfaturile editorilor

Structura generala a
unui articol științific
 Redactarea manuscrisului

Cel mai greu e să începi!

 Inainte de a incepe:
1. Care este timpul cel mai potrivit pentru a
scrie?
Să cunoaşteţi foarte bine ce vreţi să scrieţi!
- s-au adunat date suficiente?
- este ipoteza clar formulată?
- experimentele testează ipoteza?
- există lot martor, este suficient numeric ?
- puteţi descrie studiul în 1-2 minute?
- puteţi scrie concluzia în 1-2 propoziţii ?

2. Tabele şi figuri
- clare şi concise
- explicite

3. Citiţi referinţele: orientaţi-vă în alegerea

revistei
 Esența: IMRAD

 Introducerea - De ce ati studiat?

 Metoda - Cum ati studiat ?
 Rezultate - Ce ati obtinut?
 Discutii – Ce pot sa insemne si ce
implicatii pot avea rezultatele.
 Elementele structurale
 Titlu
 Autor
 Rezumat
 Cuvinte-cheie
 Introducere
 Metode
 Rezultate
 Discuţii
 Mulţumiri
 Referinţe
Alegerea titlului
 atrage atenţia cititorului asupra rezultatelor
prezentate şi conţine fie denumirea obiectului
studiat, fie elementele specifice pentru
sistemul studiat putând să menţioneze şi
variabilele studiate
 să fie scurt, să nu permită interpretării
ambigue să evidenţieze rezultatului principal
al cercetării.
 să nu conţină abrevieri.
 se definitivează după redactarea formei finale
Rezumatul
 „cartea de vizită” a articolului
 între 200-300 cuvinte şi trebuie să poată fi
înţeles fără a fi necesar să se citească întreg
articolul
 completează informaţiile din titlu şi convinge
cititorii să parcurgă conţinutul lucrării.
Rezumatul trebuie să conţină
următoarele elemente:
 scopul studiului, prezentat clar în prima
propoziţie (din secţiunea Introducere);
 metodele şi experimentele utilizate (din
secţiunea Metode). Se prezintă clar elementele
cele mai importante ale metodologiei, tehnici
speciale, fără a se intra în detalii;
 scurta prezentare a rezultatelor importante, care
susţin rezolvarea problemei studiate (din
secţiunea Rezultate);
 afirmaţie scurtă cu privire la interpretarea datelor
şi concluzii (din secţiunea Discuţii)
Stabilirea cuvintelor cheie
 între 5 şi 10 termeni, care oferă posibilitatea
să orientaţi articolul în bazele de date care
indexează informaţia.
 conturarea imaginii primare a articolului.
Introducerea
 prezentă căile prin care s-a abordat subiectul
cercetat, de ce s-a ales o anume metodologie
de lucru, care sunt meritele ştiinţifice pentru
modelul ales, care sunt avantajele pe care le
oferă pentru rezolvarea problemei cercetate
Materiale şi metodologia de
lucru
 descrie experimentul sau demonstraţia
 prezentarea materialelor
 modalitatea de prelucrare a datelor obţinute
Rezultate
 rezultatele importante, fără a le interpreta,
într-o succesiune logică, utilizând
reprezentări grafice (tabele şi figuri).
 Esența

Asigurati-vă că cititorii se pot

„orienta” în articolul dvs:
știu unde sunt, încotro merg
și de ce!
 Revizuiţi, revizuiţi, revizuiţi

Toţi autorii ar trebui să participe

Revizuiţi ordinea prezentării datelor
Şlefuiţi stilul
Verificaţi de mai multe ori referinţele
Verificaţi greşelile de tipar
Verificaţi ortografia
 La final verificati:
 Afilierea corecta a autorilor
 Prezentarea este clara?
 Exista corespondenta intre rezumat si
lucrare?
 Pentru fiecare metoda exista un rezultat?
 Pentru fiecare rezultat exista o metoda?
 Fiecare referinta este citata?
 Tabelele si figurile sunt numerotate
consecutiv?
 Ati urmarit instructiunile pentru autori?
Cum răspundem redactorilor care
se ocupă de review-ul lucrării:
1. Răspundeţi imediat la e-mailul
redactorului şi cu tact:
începeţi cu mulţumiri!
2. Pregătiţi cu atenţie răspunsurile dvs.
- Fiecare comentariu ar trebui abordat
- Fiecare schimbare trebuie precizată
- Răspundeţi cu entuziasm
3. Nu redactaţi răspunsul la supărare
4. Sfătuiţi-vă cu ceilalţi autori
Esenta stilului:
scurt, scurt, scurt!

 Cuvinte scurte
 Propozitii scurte
 Paragrafe scurte
 Fara jargon
 Fara abrevieri excesive
 Stil cat mai direct, nu ‘stufos’
Nu există nici o
modalitate de a
obţine experienţă
decât exersând.