RISCURILE CONSUMULUI EXAGERAT

DE CĂTRE COPII A FAST-FOODURILOR

A elaborat:Chițan Ion
Cuprins:
• Obezitatea
• Rata obezității
• Fast-Food definiție
• Meniuri fast-food pentru copii
• Băuturi dulci
• Somnul si obezitatea la copii
• Sfaturi pentru o alimentație sănătoasă
• Concluzii
• Bibliografie
 • Obezitatea = problema de sanatate publica
importanta

Complicatii
Boli pulmonare
cardiovasculare
Disfunctii
endocrine

- Apnee obstructiva de somn

- Hipertensiune - Astm
- Dislipidemie - Intoleranta la efort fizic
- DZ tip 2
- Insulinorezistenta
• Rata obezitatii in ultimul sfert de secol la
copii si adolescenti:
• 14% copii 2-5 ani
• 19% copii 6-11 ani

• Obezitatea aparuta in copilarie → adulti

obezi
 Alegeri Obiceiuri
alimentare alimentare

• Obezitatea = dezechilibrul intre:

• energia acumulata din alimente si bauturi si
• energia consumata prin metabolism si activitate fizica

Factori
metabolici
Factori
genetici
• Alegeri alimentare → consumul de alimente ”in oras” a
crescut alarmant

• portii mari
• Fast-food = • densitate calorica (raport
continut energetic/100g
alimente) ridicata

• Exces caloric
• Cresterea
riscului de
obezitate
 = alimente nesanatoase

 Conținutul ridicat de - produsele bogate în grăsimi și sărace în fibre

potențează activitatea hormonilor cu acțiuni
grăsimi procancerigene

 Aportul caloric ridicat - excesul de calorii corespunzătoare unei porții

de fast-food afectează balanța energetică,
conducând inevitabil la acumularea de
kilograme în plus
 Conținutul crescut de - dieta bogată în sodiu crește riscul de
hipertensiune arterială, care conduce la
sare rândul ei la boli cardiace și renale.

 Conținutul crescut de - consumul unor diete ce conțin cantități mari

de colesterol conduce la afectarea funcției
colesterol cardiace.
 Carnea roșie și carnea - consumul de carne procesată (inclusiv
mezeluri, hamburgeri, hot-dogs) determină o
procesată creștere a producerii de estrogen. Excesul de
estrogen crește riscul de cancer de sân
precum și al celui cu localizări în alte organe
influențate de hormonii sexuali
Meniuri fast-food pentru copii

• Compozitie nutritionala:
• bogate in grasimi si acizi grasi trans produsi
industrial
• densitate calorica ridicata
• valoare nutritionala saraca
• 3% intrunesc criteriile pentru o alimentatie sanatoasa
Meniuri fast-food pentru copii

•Chiflă regular 52 g (făină de grâu, apă, zahăr, grăsime vegetală

nehidrogenată, drojdie, sare iodată, emulsifiant E472e (şi E481 la chiflele
proaspete), conservant E282, agent antioxidant E300),
•carne pui (tocată în înveliş pane) 2x50g (carne din piept şi pulpă de pui,
56%, înveliş pane (făină grâu, ulei floarea soarelui, condimente, sare,
pesmet, agenţi de coacere (E450, E500), drojdie, agenţi de tratare a făinii
(E300, E920), extract de plante), apă, piele pui, sare),
•sos (apă, ulei vegetal, dextroză, amidon din porumb modificat, oţet,
gălbenuş de ou, sare, zahăr, condimente (conţine seminţe de muştar),
extract de condimente, agent îngroşare E415),
•roşie, salată, castravete
• Industria fast-food afecteaza copiii intr-o mai mare
masura decat adultii.

• Un dezechilibru de numai 2% al balantei energetice a

unui copil poate conduce la aparitia obezitatii.

30 kcal
=
• Studiu pe 6212 copii si adolescenti (6-19 ani) - a evaluat
consumul total de energie pe 24 h
• 2 sondaje, pe parcursul a 2 zile neconsecutive, alese la
un interval de 3-10 zile

• Concluzii: copiii care au mancat fast-food :

• → aport caloric zilnic mai mare
• → au cosumat alimente cu densitate calorica mai mare
• → au consumat mai putine fibre, fructe si legume.

Bowman SA, Gortmaker SL, Ebbeling CB, Pereira MA, Ludwig DS. ”Effects of fast-food consumption on energy intake and diet quality
among children in a national household survey”. Pediatrics 2004; 113: 112–118.
• Studiu pe 2379 fete (9-19 ani) – a utilizat raportarea
individuala a frecventei consumului de fast-food

• Concluzii:
-aportul caloric a crescut de la 1837 kcal (fecventei scazute
a consumului de fast-food) la 1966 kcal (frecventare
crescuta a restaurantelor de profil)

Schmidt M, Affenito SG, Striegel-Moore R, Khoury PR, Barton B, Crawford P, Kronsberg S, Schreiber G, Obarzanek E, Daniels S. ”Fast-
food intake and diet quality in black and white girls”. Arch Pediatr Adolesc Med 2005; 159: 626–631.
• Studiu pe 101 fete (8-11 ani)

• Concluzii:
• fetele care au consumat fast-food ≥ 2 ori / sapt au
inregistrat o crestere semnificativa a IMC, in comparatie
cu grupul care a frecventat ≤ 2 ori/sapt sau deloc
localurile fast-food.

Thompson OM, Ballew C, Resnicow K, Must A, Bandini LG, Cyr H, Dietz WH. ”Food purchased away from home as a predictor of change
in BMI z-score among girls”. Int J Obes 2006; 28: 282–289.
• Bauturi dulci → cresterea incidentei obezitatii
• 1 din 5 copii consuma frecvent
bauturi carbogazoase.
• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita
consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii
la copil

15-18 lingurite

=
240 kcal
• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita
consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii
la copil
• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita
consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii
la copil

60%
• Cantitatea totala de energie continuta de sucuri a crescut
cu 135% din 1977 si pana in 2011 → suplimentarea
aportului caloric zilnic cu 278 kcal
• Consumul de lapte a scazut cu 38%

→ expansiunea epidemiei obezitatii in perioada copilariei

• Chiar si sucul natural de fructe, considerat o varianta
sanatoasa a bauturilor carbogazoase, contine in
realitate aproape aceeasi cantitate de zahar

220 ml
10 lingurite

=
25 g fructoza
• 15 g fructoza/zi nu este daunatoare,
• dar o cantitatea de fructoza x10 reprezinta un factor
important pt aparitia obezitatii si al altor boli cronice.

• Adolescentii au cel mai mare consum zilnic de fructoza

(12% din totalul caloric zilnic) si 95% dintre adolescenti
primesc > 25% din necesarul caloric zilnic din fructoza.
• Fructoza are acelasi efect asupra ficatului ca si alcoolul,
determinand acumularea de grasime in celulele hepatice →
ficat gras non-alcoolic.
• Studiile au corelat direct cresterea consumului de
alimente si bauturi dulci cu cresterea in greutate

• 548 elevi (11,7 ani ) – s-a urmarit consumul de

produse dulci timp de 19 luni

• Concluzii: pentru fiecare aliment dulce consumat

in plus fata de dieta obisnuita, atat IMC cat si
incidenta obezitatii au inregistrat o crestere
semnificativa

Ludwig DS, Peterson KE, Gortmaker SL. ”Relation between consumption of sugar-sweetened drinks and childhood obesity: a prospective,
observational analysis”. Lancet. 2001;357:505-508.
• Sfaturi pentru o alimentatie
sanatoasa:

• evitarea utilizarii dulciurilor drept recompensa

• promovarea gustarilor sanatoase bazate pe fructe
proaspete, iaurturi simple, nuci si in general a alimentelor
bogate in fibre si apa si sarace in grasimi si zahar
• obisnuinta de a lua micul dejun in fiecare dimineata, acest
obicei contribuind la insusirea unei discipline alimentare
• crearea unui regim de masa regulat si încurajarea copiilor
sa constientizeze ceea ce mananca
• incurajarea unui consum adecvat de apa
• Unul dintre factorii implicati in obezitate poate fi si
interzicerea totala a consumului unor alimente
• →exista studii care arata ca acest lucru nu conduce
decat la o dorinta si mai mare a copiilor de a
consuma mancarurile interzise
• In locul restrictiei alimentare → varietate de alimente
sanatoase, care sa includa fructe si legume
Somnul si obezitatea la copil

• Obezitatea = problema epidemica internationala

Atentie deosebita acordata factorilor

de risc si preventiei
 Somnul si obezitatea la copil

• Cauzele obezitatii:
• Marirea aportului de calorii
• Scaderea activitatii fizice

• Alti factori:
durata si calitatea somnului
Somnul si obezitatea la copil

• Beneficiile unui somn de calitate:

• Cresterea capacitatii de concentrare
• Imbunatatirea dispozitiei generale
• Dezvoltarea sistemului imun
• Cresterea calitatii vietii
Somnul si obezitatea la copil
• Beneficiile unui somn de calitate:
• Rol in crestere, dezvoltare si maturizare
• Reglarea homeostaziei si a sistemelor hormonale,
implicate in:
• Dezvoltarea somatica si intelectuala
• Maturare cerebrala
• Procesarea informatiilor si consolidarea memoriei
Somnul si obezitatea la copil

• Un somn de calitate

Preventia obezitatii
Somnul si obezitatea la copil
• Durata somnului ↓ ≈ prevalenta obezitatii ↑

• Copii cu varste 10 – 17 ani, daca li se ofera

conditii, folosesc pentru somn in medie 9 ore/zi

• Statistici efectuate pe adolescenti arata o durata

a somnului ≤ 7 ore

National Sleep Foundation: Sleep in America Poll. Washington: 2006

Somnul si obezitatea la copil
• Studiu efectuat in Marea Britanie pe 8000 copii, a masurat T,
G, BMI
• Au fost luati in considerare si alti factori de risc posibili implicati
in aparitia obezitatii: educatia materna, factori intrauterini si
perinatali, obiceiuri alimentare, caracteristici familiale si
demografice
• Rolul calitatii somnului apreciat prin chestionare adresate
parintilor

• Concluzii: somnul reprezinta un factor de risc independent

• (< 10,5h/zi la varsta de 3 ani → risc cu 45% mai mare de
obezitate la varsta de 7 ani, in comparatie cu >12h/zi)

Reilly JJ, Armstrong J, Dorosty AR, et al. Early life risk factors for obesity in childhood: cohort study. BMJ. 2005; 330:1357
Somnul si obezitatea la copil
• Studiu efectuat in Statele Unite pe 915 copii, a masurat
BMI, pliu cutanat subscapular si tricipital
• Numarul de ore de somn / zi la 6 luni, 1 an si 2 ani

• Concluzii:
-durata medie a somnului < 12h /zi in primul an de viata →
risc x2 de obezitate la varsta de 3 ani

Taveras EM, Rifas-Shiman SL, Oken E, Gunderson EP, Gillman MW. Short sleep duration in infancy and risk of childhood
overweight. Arch Pediatr Adolesc Med. 2008; 162:305-11
Somnul si obezitatea la copil
• Cercetatori din Noua Zeelanda au urmarit 1037 copii de la
nastere pana la varsta de 32 ani
• S-au utilizat informatii referitoare la durata somnului la 5,
7, 9 si 11 ani

• Concluzii:
- reducerea somnului in copilarie cu 1 ora/zi → crestere cu
50% a riscului de obezitate la varsta de 32 ani

Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32-year prospective birth
cohort study. Pediatrics. 2008; 122:955-60
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
1. Cresterea poftei de mancare
- lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza
centrul foamei
LEPTINA GRELINA
(hormon eliberat de tesutul (hormon eliberat de celulele
adipos) endocrine gastrice)

Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32-year prospective birth
cohort study. Pediatrics. 2008; 122:955-60
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
1. Cresterea poftei de mancare
- lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza
centrul foamei
LEPTINA GRELINA
(hormon eliberat de tesutul (hormon eliberat de celulele
adipos) endocrine gastrice)
= marker al unui nivel suficient de
energie
↓ leptinei – indica sistemului nervos
o epuizare a rezervelor de energie
→ apetit ↑

Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32-year prospective birth
cohort study. Pediatrics. 2008; 122:955-60
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
1. Cresterea poftei de mancare
- lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza
centrul foamei
LEPTINA GRELINA
(hormon eliberat de tesutul (hormon eliberat de celulele
adipos) endocrine gastrice)
= marker al unui nivel suficient de = marker al deficitului de energie
energie (marker periferic de
satietate)
↓ leptinei – indica sistemului nervos ↑ grelina - joaca un rol in stimularea
o epuizare a rezervelor de energie ↑ apetitului si in promovarea stocarii
→ apetit ↑ caloriilor ingerate

Erin C. Hanlon1 and Eve Van Cauter. Quantification of sleep behavior and of its impact on the cross-talk between the brain and
peripheral metabolism. PNAS. September 13, 2011. Vol 108, suppl 3, 15609-15616
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
1. Cresterea poftei de mancare
- lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza
centrul foamei
LEPTINA GRELINA
(hormon eliberat de tesutul (hormon eliberat de celulele
adipos) endocrine gastrice)

• Studiile arata ca deprivarea de somn determina niveluri ↑

grelina si niveluri ↓ leptina, cu o crestere corespunzatoare a
senzatiei de foame si a apetitului, in special pentu alimente
bogate in grasimi si carbohidrati

Taheri S. Short sleep duration is associated with reduced leptin, elevated ghrelin, and increased body mass index. PLoS Med.
2004;1:e62
 Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
2. Disponibilitatea unui timp mai mare acordat meselor
- Persoanele care dorm mai putin in timpul noptii vor
consuma mai multe alimente decat persoanele cu o durata
normala de somn, deoarece au mai mult timp la dispozitie,
in special pentru gustari nesanatoase

Nedeltcheva AV, Kilkus JM, Imperial J, Kasza K, Schoeller DA, Penev PD. Sleep curtailment is accompanied by increased intake
of calories from snacks. Am J Clin Nutr. 2009; 89:126-33
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
3. Scaderea activitatii fizice
- Persoanele care nu dorm suficient sunt mai obosite, si in
consecinta se va reduce timpul acordat activitatii fizice
- Persoanele deprivate de somn au tendinta de a petrece
mai mult timp in fata televizorului si de a acorda mai putin
timp practicarii sporturilor.

Patel SR, Hu FB. Short sleep duration and weight gain: a systematic review. Obesity (Silver Spring). 2008; 16:643-53
 Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
4. Scaderea temperaturii corporale
- Experimente efectuate in laborator demonstreaza ca
deprivarea de somn determina scaderea temperaturii
corporale, ceea ce conduce la o scadere a consumului de
energie si, in final, la acumularea de kg in plus.

Manini TM, Everhart JE, Patel KV, et al. Daily activity energy expenditure and mortality among older adults. JAMA. 2006; 296:171-
9
Somnul si obezitatea la copil
• Cum influenteaza somnul greutatea corporala?
5. Modificari metabolice in organism
- Deprivarea de somn este asociata cu o scadere a
tolerantei la glucoza si o scadere a sensibilitatii la insulina
- Deprivarea de somn provoaca o secretie suplimentara de
GH si cresterea secretiei de cortizol

Rachel Leproult and Eve Van Cauter. Role of Sleep and Sleep Loss in Hormonal Release and Metabolism. Endocr Dev. 2010; 17: 11–21
Kristen L. Knutson. Does inadequate sleep play a role in vulnerability to obesity? Am J Hum Biol . 2012 May ; 24(3): 361–371
Somnul si obezitatea la copil
• Durata optima a somnului (Academia Americana de
Somn):
• 1-4 luni: 14-15 ore de somn / zi
• 4-12 luni: 14-15 ore de somn / zi
• 1-3 ani: 12-14 ore de somn / zi
• 3-6 ani: 10-12 ore de somn / zi
• 7-12 ani: 10-11 ore de somn / zi
• 12-18 ani: 8-9 ore de somn / zi
Somnul si obezitatea la copil
• Aprecierea unui somn insuficient:
• dificultati de trezire dimineata
• somnolenta sau oboseala excesiva in timpul zilei, asociate cu
dificultati de concentrare la scoala sau pentru realizarea temelor
• dificultati in incercarea de adormire a copilului seara
• treziri sistematice din somn pe timpul noptii

Massachusetts General Hospital. Chronic insufficient sleep increases obesity, overall body fat in children. ScienceDaily, 20 May 2014
E. M. Taveras, M. W. Gillman, M.-M. Pena, S. Redline, S. L. Rifas-Shiman. Chronic Sleep Curtailment and Adiposity. Pediatrics, 2014; 133 (6):
1013
Somnul si obezitatea la copil
• Recomandari pentru o calitate mai buna a somnului
(Academia Americana de Somn):
• stabilirea unor activitati relaxante inainte de a pregati copilul de
culcare
• evitarea televizorului, calculatorului sau a jocurilor video cu cel
putin 3 ore inainte de culcare
• evitarea inaintea orei de somn a consumului de mancaruri
consistente, precum si a alimentelor sau bauturilor cu efect
stimulant (ciocolata, sucuri acidulate ce conțin cafeina)

Massachusetts General Hospital. Chronic insufficient sleep increases obesity, overall body fat in children. ScienceDaily, 20 May 2014
E. M. Taveras, M. W. Gillman, M.-M. Pena, S. Redline, S. L. Rifas-Shiman. Chronic Sleep Curtailment and Adiposity. Pediatrics, 2014; 133 (6):
1013
Somnul si obezitatea la copil
• Concluzii:

- Somnul reprezinta un factor de risc important si independent al

obezitatii la copii si adolescenti si trebuie luat in considerare atunci
cand se are in vedere preventia si managementul obezitatii

- O data invatata disciplina unui somn de calitate, copilul are o

complianta mai buna in ceea ce priveste disciplina alimentara si a
activitatii fizice.
Bibliografie:
• https://www.slideshare.net/fanarumihai/56652120-
analizapieteiproduselorfastfood
• https://biblioteca.regielive.ro/referate/comunicare/cercetar
e-fast-food-138443.html
• http://www.ziare.com/articole/fast+food+copii
• http://cesamancam.ro/copiii-fast-food.html
• https://ru.scribd.com/doc/151920249/Cercetare-Privind-
Consumul-de-Produse-Fast-Food