Sunteți pe pagina 1din 26

Boala inflamatorie

idiopatica intestinala la
pisica
Conf.univ.dr. Viorel Andronie
Facultatea de Medicina Veterinara
Spiru Haret
IBD- definitie
O Boala inflamatorie idiopatica intestinala (IBD) se refera de fapt la
un grup de afectiuni idiopatice gastrointentinale.

O Acest termen colectiv se foloseste pentru a descrie pacientii


afectati de semne gastrointestinale cronice, cazuri in care s-a
demonstrat o infiltratie a celulelor inflamatorii in mucoasa
intestinala, fara o cauza cunoscuta

O Celulele infiltrante sunt reprezentate in modul cel mai obisnuit


de catre limfocite si plasmocite, dar ocazional pot fi evidente
eozinofilele sau alte leucocite.

AMVAC - Sinaia 2013 2


IBD-patogeneza
O Etiologia IBD ramane necunoscuta.

O Pe baza studiilor IBD umane, efectuate pe diferite modele la


rozatoare, cativa factori par a fi implicati in patogeneza
inflamatiei intestinale.

O In ultima decada, cercetarea s-a concentrat asupra


interactiunilor anormale dintre flora intestinala microbiana si
celulele sistemului imun mostenit si dobandit, de la nivelul
mucoasei gastrointestinale.

O Exista dovezi asupra faptului ca polimorfismul genelor legate de


raspunsul imun, joaca un rol in patogeneza IBD, la oameni.
AMVAC - Sinaia 2013 3
IBD-patogeneza
O In medicina umana s-au identificat diferente distincte intre
doua boli clasificate in domeniul IBD, anume boala Crohn si
colita ulcerativa. In mod clasic, boala Crohn este asociata cu
raspunsul imun al celulelor T helper Th1, in timp ce
inflamatia din colita ulcerativa se datoreaza raspunsului Th2.
La indivizii sanatosi, celulele Th1 sunt responsabile de
activarea imunitatii mediate celular, in timp ce activarea
celulelor Th2 duce la producerea de anticorpi.
O Stimularea necontrolata a raspunsurilor Th1 si Th2 duce la
activarea unor cascade tip-specifice de evenimente si modele
de citokine

AMVAC - Sinaia 2013 4


IBD-patogeneza
O Doua grupuri independente de cercetare au incercat a
identifica citokinele preponderente de la nivelul mucoasei
intestinale, la pisica.
O In rapoartele publicate, a existat o activare concurenta atat
a citokinelor proinflamatorii cat si a celor imunomodulatoare
iar reactiile imune asociate IBD-ului felin nu au putut fi
clasificate ca fie Th1 sau Th2 .
O Cresterea expresiei complexului major de
histocompatibilitate de clasa II, a fost documentata la nivelul
mucoasei pisicilor cu IBD, sugerand o intensa procesare si
activare a antigenului de catre macrofage si celule
epiteliale.Poate fi o consecinta fie a declinului de la nivelul
functiei de bariera a mucoasei intestinale si/sau a unui
raspuns
AMVAC imun necorespunzator fata de bacteriile comensale5
- Sinaia 2013
si antigenii din alimente
IBD-patogeneza
O Suplimentar, pisicile care prezentau semne gastrointestinale
(GI) au avut si semnificativ mai multe Enterobacterii asociate
mucoasei, fata de martorii sanatosi.
O De notat numarul crescut de E. coli si Clostridium spp.,
corelat cu anormalitatile histopatologice de la nivelul
mucoasei, sporirea citokinelor proinflamatorii si a numarului
semnelor clinice .
O Aceste bacterii asociate mucoasei pot juca un rol in
patogeneza IBD sau pot reprezenta un epifenomen
interesant al inflamatiei intestinale. Pe baza cunostintelor
curente, putem presupune ca este probabil ca IBDul felin sa
reprezinte un grup de afectiuni cu diferite etiologii, ce au ca
rezultat inflamatia cronica a mucoasei intestinale.
AMVAC - Sinaia 2013 6
IBD-patogeneza
O Relatia dintre bacteriile de la nivelul mucoasei si histopatologia
duodenala, ARNm al citokinelor si activitatea clinica patologica la
pisicile cu boala inflamatorie intestinala.
O E.coli (bacili de culoare portocalie) vizibili in randul unei populatii
mixte, ce ocupa mucusul aderent, la o pisica cu IBD. Bacteriile sunt
vizibile prin hibridizare cu ajutorul atat a unei sonde eubacteriene (de
culoare verde), cat si a unei sonde specifice pentru E.coli si Shigella
(de culoare rosie).

AMVAC - Sinaia 2013 7


Clinic
O Pisicile care sufera din pricina IBD sunt de
obicei de varsta mijlocie spre batrane, dar
domeniul de varsta este larg si include si
animale foarte tinere.

O Nu s-a demonstrat o predilectie de rasa sau


sex, desi pisicile de rasa pura, precum
Siamezele, Persanele si Himalayenele pot
prezenta un risc crescut
AMVAC - Sinaia 2013 8
MSU(6) 1992 ISU(7) 1992 AMC(8) 1994 CVH (Franta)(9) UPenn(10) AMC(11) 2006
14 pisici 26 pisici 60 pisici 1997 51 pisici 1999 10 pisici
33 pisici

Varsta medie in ani 6.8 (1-13) 6.9 (0.7-20) 9.5 (0.5-19) 8.2 (0.6-15) 7 (0.6-15) 9.7 (1.5-16)
(interval)
Varsaturi 10 (71%) 11 (42%) 46 (77%) 33 (65%) 24 (33%) 4 (40%)
O: < o data pe zi O: 4 (28%) O: 36 (60%)
F: > o data pe zi F: 6 (43%) F: 10 (17%)

Diaree 7 (50%) 12 (46%) 21 (37%) 45 (88%) 16 (48%) 3 (30%)


LB: intestinul gros SB: 5 (36%) SB: 3 (11%) SB: 12 (20%) LB: 9 (18%)
SB: intestinul subtire LB: 2 (14%) LB: 9 (35%) LB: 7 (12%) SB: 36 (70%)
M: mixt M: 2 (3%)

Inapetenta/anorexie --- 11 (42%) 24 (40%) --- 6 (18%) 3 (30%)

Letargie 6 (43%) --- 10 (17%) --- 3 (9%) ---


Pierdere in greutate 10 (71%) 11 (42%) 38 (63%) 28 (55%) 18 (55%) 6 (60%)
BCS ≤ 3/9 (slab sau --- --- 30 (50%) --- --- 5 (50%)
casectic)
BCS ≥ 4/9 --- --- 30 (50%) --- --- 5 (50%)
Anse intestinale groase 5 (36%) --- 31 (52%) 29 (56%) --- 3 (30%)
evidentiate la examenul
fizic

Ganglioni limfatici --- --- --- --- --- 1 (10%)


abdominali mariti
evidentiati la examenul
fizic
Clinic
O Semnele cele mai des observate sunt reprezentate de diaree, voma,
pierdere in greutate si anorexie . Unele pisici insa, pot prezenta
apetit normal pana la crescut, spre deosebire de caini, si nu au
diaree. Ades prezinta semne de slabire si epuizare, iar proprietarii
apeleaza la veterinar destul de tarziu pe parcursul duratei bolii.

O Pe baza semnelor clinice, IBD poate fi clasificata ca fiind pozitionata


inferior sau superior la nivelul tubului digestiv.

O Voma si pierderea in greutate sugereaza afectarea segmentului


superior al tubului digestiv, in timp ce melena, scaunele mucoase si
semnele defecarii de urgenta, sunt atribuite afectarii segmentului
inferior al tubului digestiv.

O Totusi, doar semnele clinice nu sunt suficiente in localizarea cu


precizie a afectiunii. 10
Clinic

O Pisicile care sufera datorita afectiunilor intestinului subtire pot


dezvolta o inflamatie secundara la nivelul colonului.
O este ades mai sigur a se presupune ca boala este difuza, in momentul
in care se instituie diagnosticul si tratamentul, in plus, clinicianul
trebuie sa aiba in vedere faptul ca tipul si frecventa semnelor clinice
nu ajuta diagnosticul diferential al pisicilor afectate de IBD, fata de
cele ce prezinta alte boli ale sistemului gastro-intestinal, precum
11
limfomul alimentar
Clinic
O Examinarea fizica a pisicilor afectate de IBD este ades
nesemnificativa. Anomaliile relevate de examenul fizic pot fi
reprezentate de o stare fizica precara, deshidratare,
incetinirea ritmului miscarilor abdominale si durere
abdominala. Datele obtinute in urma examenului fizic pot
coincide cu cele din cazul limfomului alimentar .
O Se impun palparea, in vederea evidentierii nodulilor tiroidieni
si examinarea orala, in scopul identificarii posibililor corpi
straini, mai ales in cazul pisicilor ce evidentiaza acest set de
semne clinice.

AMVAC - Sinaia 2013 12


Diagnostic

AMVAC - Sinaia 2013 13


Diagnostic

AMVAC - Sinaia 2013 14


Diagnostic diferential
O hipertiroidismul,
O reactia adversa la
alimentatie, O diabetul zaharat,
O infectia parazitara, O boala cronica renala,
O infectia bacteriana, O boala hepatica,
O infectia fungica O pancreatita,
O neoplazia intestinala O infectiile virale
(coronavirus, retrovirusi
si panleukopenie),
O dirofilarioza.
AMVAC - Sinaia 2013 15
MSU(6) 1992, ISU(7) 1992, AMC(8) 1994, UPenn(10) 1999,
14 pisici 26 pisici 60 pisici 33 pisici

PCV crescut 0 0 30 (50%) 0


Anemie 0 0 0 6 (18%)
Leucopenie 0 0 --- 3 (9%)
Leucocitoza 3 (21%) 3 (12%) --- 4 (12%)
Neutrofilie 5 (35%) 5 (19%) 14 (23%) 5 (15%)
Neutropenie 0 0 1 (2%) 0
Benzi 0 0 5 (8%) 5 (15%)
Limfocitoza 0 0 1 (2%) 0
Limfopenie 4 (28%) 7 (27%) 31 (50%) 4 (12%)
Monocitoza 2 (14%) 0 0 0
Bazofilie 2 (14%) 0 0 0
Eozinofilie 1 (7%) 8 (31%) 0 0
Hiperproteinemia 0 5 (19%) --- 10 (30%)
Hipoproteinemia 3 (21%) 0 --- 8 (24%)
Hiperalbuminemie 0 0 11 (18%) 4 (12%)
Hipoalbuminemie 0 6 (24%) 3 (5%) 5 (15%)
Hiperglobulinemie 0 0 14 (23%) 0
Hipoglobulinemie 4 (28%) 0 0 0
BUN scazut 2 (14%) 0 0 0
BUN crescut 1 (7%) 0 9 (15%) 0
Creatinina crescuta 1 (7%) 0 14 (23%) 0
ALT crescut 8 (57%) 3 (12%) 22 (36%) 5 (15%)
AST crescut 18 (30%) ---
ALP crescut 1 (7%) 0 11 (30%) 1 (3%)
Hiperglicemie 0 10 (38%) 9 (15%) 4 (12%)
Hipoglicemie 0 0 1 (2%) 0
Hipercolesterolemie --- --- 5 (8%) 1 (3%)
Hipocolesterolemie --- 5 (19%) 3 (5%) 10 (30%)
Hipocalcemie 0 0 6 (10%) ---
Hipernatremie 1 (7%) 0 3 (5%) --- 16
Hiponatremie 0 0 1 (2%) ---
Hipokalemie 8 (57%) 4 (15%) 0 ---
Hipercloremie 1 (7%) 0 0 ---
Hipocloremie 0 0 2 (3%) 5 (15%)
Imagistica

O Imaginea ecografica a intestinului subtire a unei femele in varsta de


3 ani, sterilizata, ce s-a prezentat acuzand voma cronica. Peretele
jejunal se prezinta ca ingrosat in mod marcat (5.1 mm). A se observa
stratul muscular hipoecogen plasat sub seroasa. Mucoasa apare ca
fiind hiperecogena si relativ mai subtire decat stratul muscular.
Nodulii limfatici jejunali usor mariti in volum (nu se vad). Aceste
modificari sunt compatibile cu IBD sau cu un infiltrat neoplazic
(limfom). Pisica a fost diagnosticata cu enterita eozinofilica
AMVAC - Sinaia 2013 17
Imagistica

O Imagine de la colonoscopia executata unui mascul in varsta de 6


ani, sterilizat, din rasa Domestic Short Hair, ce s-a prezentat cu
hematochezie. Sunt vizibile leziuni multiple, uneori coalescente,
erozive/ulcerative ale mucoasei colonului (varfurile sagetilor).
Histopatologia a relevant o colita plasmocitara limfocitara
moderata

AMVAC - Sinaia 2013 18


Biopsia endoscopica sau
chirurgicala
O Pisicile cu limfom al O cu pisicile afectate
tractului gastrointestinal de IBD (cu o medie
sunt in general mai in de varsta de 9,7 ani,
varsta, cu o medie de in domeniul de
varsta de 12,5 ani (in varsta cuprins intre
domeniul de varsta 1,5 – 16 ani
cuprins intre 10-15 ani),

AMVAC - Sinaia 2013 19


Histopatologie
O Un studiu ce evalueaza din punct de O Desi IBDul felin este asociat
vedere imunohistochimic limfomul
alimentar si inflamatia intestinala cu enterita limfocitara-
grava, a sugerat faptul ca aceasta plasmocitara si/sau colita cu
metoda poate fi de ajutor in
diferentierea celor doua boli . infiltratie superficiala, a fost
O Dintr-un numar de 32 de pisici ocazional mentionata
diagnosticate cu limfom, prin metoda enterita/colita eozinofila .
traditionala de colorare, s-au obtinut
urmatoarele rezultate: 46,9% s-au O Rareori, pot fi vazute forme
dovedit a fi limfoame limfoblastice cu supurative sau
celule B, 25% cu celule T si 12,5%
fenotip mixt. granulomatoase si ar putea
O Suplimentar, 15,6% erau mai sugera de fapt o etiologie
compatibile cu inflamatia, decat cu
diagnosticul original de limfom.
infectioasa.

AMVAC - Sinaia 2013 20


Tratament
O Se recomanda ca tratamentul sa fie initiat dupa ce diagnosticul de IBD
a fost pus pe baza histologica. Tratamentul empiric poate fi luat in
consideratie la pisicile cu semne clinice compatibile cu IBD ce nu pot
fi supuse unor teste adecvate din motive finaciare sau medicale.
O Cu sau fara diagnostic histologic, clientul trebuie sa stie de la
inceputul tratamentului, faptul ca nu exista un tratament curativ al
IBD si este posibil ca managementul bolii si adaptarile
tratamentulului sa fie necesare pe tot parcursul vietii animalului.
O Un, proprietar dedicat si vigilent poate avea efect pozitiv asupra
rezultatului final al bolii. Alternativ, nerespectarea cerintelor legate de
tratament si/sau de monitorizarea animalului, pot avea impact
negativ asupra managementului bolii.

AMVAC - Sinaia 2013 21


Utilizarea dietei
O Ideala este dieta cu grad inalt de digestibilitate, bazata pe o proteina noua sau
pe peptide hidrolizate. Absorbtia imbunatatita are ca rezultat o nutritie
imbunatatita, scaderea substratului disponibil bacteriilor intestinale si
diminuarea potentialului osmotic. Utilizarea dietelor cu concentratie inalta
in fibre este controversata in cazul pisicilor cu IBD, dar poate fi indicata daca
sunt prezente predominant semne intestinale ample. Nu se cunoaste daca
sunt benefice fibrele cu solubilitate ridicata sau scazuta. Fibrele cu
solubilitate scazuta, precum celuloza, se presupune ca ar spori masa
alimentara si ar atrage fluidele neabsorbite, ajutand astfel reglarea motilitatii.
Fibrele inalt solubile, precum pulpa de sfecla, sunt fermentate de catre
bacteriile intestinale si au ca rezultat producerea acizilor grasi cu lant scurt.
O Acestea hranesc colonul si descurajeaza cresterea bacteriilor patogene. Unele
diete contin un supliment de acizi grasi omega-3, incercand sa scada
substratul pentru prostaglandinele inflamatorii si leukotriene.

AMVAC - Sinaia 2013 22


Tratament
Doza de Prednisolon Timp Exemplu: pisica 5 kg
4 mg/kg/zi 7-10 zile 10 mg per os, de doua ori pe zi

2 mg/kg/zi 10-14 zile 10 mg per os, o data pe zi


1 mg/kg/zi 10-14 zile 5 mg per os, o data pe zi
1 mg/kg o data la doua zile 10-14 zile 5 mg per os, o data la doua zile

0,5 mg/kg o data la doua zile 10-14 zile 2,5 mg per os, o data la doua
zile

AMVAC - Sinaia 2013 23


Medicament Doza Utilizare
Prednisolon Vezi tabelul anterior Imunosupresie
Acetat de 10 mg/kg Imunosupresie
metilprednisolon subcutanat o data la
2-4 saptamani,
scazuta la o data la
4-8 saptamani
Clorambucil 2 mg/pisica per os, Imunosupresie, cazuri
o data la doua zile (≥ refractare
4 kg) sau o data la 3
zile (<4 kg)
Ciclosporina 5 mg/kg (25 Imunosupresie, cazuri
mg/pisica) per os, o refractare
data pe zi
Metronidazol 10-15 mg/kg per os, Antimicrobian, imuno-
de doua ori pe zi modulatoar
Tilozina 20-40 mg/kg per os, Antimicrobian, imuno-
de doua ori pe zi modulatoar
Cobalamina (B12) 250 μg subcutanat Supliment, dupa cum
saptamanal 6 este indicat de nivelele
saptamani, apoi din de cobalamina
doua in doua
saptamani timp de 6
saptamani, apoi
lunar
Vitamina K1 1-5 mg/kg/zi, Supliment, dupa cum
subcutanat este indicat de timpul
de protrombina (PT)
AMVAC - Sinaia 2013 24
IBD-puncte cheie
O Patogeneza exacta a IBD felin nu se cunoaste, dar un rol cheie pare a fi
jucat de interactiunile anormale ale sistemului imun cu flora
intestinala
O Diagnosticul IBD presupune excluderea bolilor ce isi au originea in
afara tractului digestiv, asociate cu voma si diaree, ca si a altor cauze ale
inflamatiei intestinale
O Diagonosticul diferential al IBD fata de limfomul alimentar poate fi
dificil, chiar cu ajutorul metodelor extensive de diagnostic
O Pentru a preciza diagnosticul definitiv al IBD, este necesar examenul
histopatologic
O Baza tratamentului IBD este reprezentata de schimbarea dietei,
modificarea florei intestinale si imunosupresie
AMVAC - Sinaia 2013 25
Va multumesc !!!!!!!!

AMVAC - Sinaia 2013 26