REM

Mircea Cărtărescu
Editura Humanitas, 2006
Jocul în literatură

Jocul și joaca sunt o formă inedită de

exprimare, de provocare a inteligenței. Jocul este o
formă de a evada, de a ne elibera din puternica
strânsoare a supărărilor și tristeților realității. Astfel,
copilul inocent și lipst de orice grijă, găsește în orice
simplu și nesemnificativ obiect bucuria și plăcerea
jocului.
Copilăria si jocul alcătuiesc un spațiu ideal spre
care scriitorii se întorc adeseori, evocându-l cu
încântare si nostalgie.
• MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut
pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A
absolvit Facultatea de Limba şi
Literatura Română a Universităţii
din Bucureşti în 1980. În prezent
este profesor dr. în cadrul
Facultăţii de Litere a Universităţii
din Bucureşti. Este poet, prozator,
eseist, critic literar şi publicist.

Date biografice:
Semnificația titlului:

Titlul “REM” poate fi explicat ca “rapid eye movement” (etapa somnului în care apar
visele).

Ar putea să se refere și la gravarea aflată pe ușa din camera scriitorului din a cărei
inscripție au rămas doar literele “REM”.

O altă explicație o dă Nana: De fapt noi suntem REM-ul, tu și cu mine, și povestirea

mea [...] Dar poate că REM-ului e doar un sentiment, o strângere de inimă în fața
ruinării tuturor lucrurilor, în fața a ceea ce-a fost și nu va mai fi niciodată. O amintire
a amintilor. REM-ul e, poate, nostalgia.
Argumentează în cel puțin 2 paragrafe de ce
ți-a placut sau nu cartea:
Mi-a placut să citesc această carte deoarece lectura ei m-a
făcut să uit de lumea din jur, cu posibilitățile ei limitate.

Imaginația, locul în care visele cele mai nebunești se împlinesc,

devine un loc posibil, palpabil, lipsit de griji și probleme.

Lectura acestei cărți, m-a făcut să îmi aduc aminte cu drag de

jocurile copilăriei.
 “Desigur Marcel se imagina intr-un camion de război
vânând la nemți cu grămada. Din când în când, apăsa
pe pedalele din podea, care declanșau, spunea el,
mitraliera. Dar eu, mișcând înainte și înapoi tija cu
Care fragment bila de ebonită la capăt, eram departe de fanteziile
acestea. Imi inchipuiam că aș putea trăi toată viața in
din carte te-a cabina asta, având grija de Zizi și spunându-i tot felul
impresionat de povești si poezii.”

mai mult și de Am ales acest citat deoarece arată cât de bogată

poate fi imaginația copilului și cât de ușor acesta
ce? poate transforma un vechi camion, într-un camion de
război. M-am regăsit în acest joc, pentru că nu de
puține ori, când eram mic, îmi imaginam că mă
luptam cu fel de fel de personaje, transformând
camera intr-un câmp de luptă.
Descrie sentimentele pe care ți le-a
trezit lectura cărtii:
 Lectura cărții mi-a trezit
sentimente de melancolie, nostalgie
după anii copilariei. În copilărie jocul
este modalitatea cea mai simplă de a
evada din lumea reală, imaginația
noastră neavând limite.
 • GRACÍL, -Ă adj. (Rar) Cu o structură fizică delicată, subțiratic, fragil;
plăpând, firav, delicat.
Menționează • MÁRNĂ, marne, s. f. Rocă sedimentară compusă din carbonat de
calciu și argilă, în proporții variabile, de obicei de culoare cenușie,
cel puțin 3 utilizată la fabricarea cimentului.
• STROBOSCÓP, stroboscoape, s. n. Aparat optic cu ajutorul căruia se
cuvinte noi pe pot observa, înregistra sau măsura corpurile aflate în mișcare
periodică.

care le-ai • UZURPATÓR, -OÁRE, uzurpatori, -oare, s. m. și f. Persoană care

uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o
invățat din calitate etc.
• SOLITÁR, -Ă, solitari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se găsește singur;
carte și prezintă izolat, singuratic. ◊ Floare (sau frunză etc.) solitară = floare (sau
frunză etc.) care crește singură pe tulpină. ♦ (Despre locuri) Pustiu,
neumblat. ♦ (Despre ființe; adesea substantivat) Care trăiește sau
semnificația lor. căruia îi place să trăiască singur, izolat, departe de societate. 2. S. n.
Diamant mare montat singur la o bijuterie (sau ieșind în evidență
într-o montură dintr-un grup de pietre mai mici).