Sunteți pe pagina 1din 34

BOALA CROHN

 Boala Crohn inflamaţia cronică


transmurală şi segmentară a tubului
digestiv, care poate interesa orice segment al
acestuia: de la cavitatea bucală pînă la anus,
localizîndu-se cu predilecţie la nivelul
ileonului terminal
 Ariile geografice cu incidenţă mare:
 - America şi Europa de Nord
 Ariile geografice cu incidenţă mică :
 - Europa de sud-vest, Orientul mijlociu,
America Latină,
 Africă - de 10 ori mai rar
 Se presupune că frecvenţa şi caracterul evolutiv
al bolii este în legătură de nivelul socio-
economic. Incidenţe maximale ale BII se
înregistrează în ţările industriale, cu un nivel
înalt de dezvoltare economică, inclusiv în condiţii
de cultură medicală şi igienă avansate. În plus,
CU şi BC sunt mai frecvente în familiile mai
favorabile din punct de vedere socio-economic,
mai des se înregistrează în localităţile urbane
comparativ cu mediul rural, preponderent printre
„lucrătorii de oficiu” comparativ cu cei antrenaţi
în agricultură.
Localizarea procesului în BC

 Intestinul subţire şi gros (ileită terminală, 60-


70%)
 Intestinul subţire (20%)
 Intestinul gros (20%)
 Afectări ano-rectale (20%)
 Esofag, stomac şi duoden (1-5%)
 · Factorul genetic
 - este factorul de risc major pentru BC;
 · Vîrsta
 -picul I < 20 ani (25-30 %, debut în copilărie)
 picul II - la 60-80 de ani.
 - Vîrsta medie de debut a BC în copilărie - 7,5 ani;
 - 25 % din pacienţii cu BC prezintă manifestări clinice
pînă la 20 ani
 · Apartenenţa rasială şi etnică
 - comparativ mai frecventă la rasa albă, nord-
europeni
 · Sexul
 - printre adulţi: femeile BC de 1.1-1.8 ori mai frecvent
 - printre copii raportul băieţi/fete este similar
 · Locul de trai:
 - BC se întîlneşte mai des în zone urbane, înalt industrializate.
 · Factori infecţioşi:
 Bacterii: Mycobacterium paratuberculosis;
 Listeria monocytogenes.
 Viruşi: Paramixovirusuri
 · Factori chimici:
 · Fumatul
 · Factori medicamentoşi
 - AINS
 - poartă risc utilizarea Izotretinoinei (Accutan) indicat în tratamentul
acneei [14].
 · Factori alimentari:
 - alimentaţie artificială precoce;
 alimentare iraţională:
 - glucide uşor asimilabile,
 - Coca – Cola,
 - insuficienţa fibrelor alimentare;
 - deficitul acizilor graşi polinesaturaţi;
· Factori iritanţi (siliciul, talcul din pasta de dinţi)
şi de iradiere de rind cu factorii alimentari şi
 cei chimici, sînt capabili să inducă BC numai în
perioada copilăriei.
 · Factorii psihosociali (stresul acut, stresul cronic,
surmenajul).
 Screeningul BC
 · Screening primar al BC nu există.
 · Screening copiilor diagnosticaţi cu IBD,
prevede evaluarea severităţii bolii, şi
monitorizarea
 răspunsului la tratament
TABLOUL CLINIC
 Simptome  Simptome generale
locale(intestenale)  scădere ponderală;
 tulburări dispeptice;
 diaree > 4-6 sâptămâni ;  astenie;
 dureri abdominale, mai  febră;
frecvent postprandial
(garguiment intestinal  anemie;
meteorism) ;  tahicardie.
 eliminarea sângelui cu
scaunul (hematochezia,
rectoragia);
 mucus şi/sau puroi în masele
fecale;
 afectări anorectale: fistule,
fisuri, abcese pararectale.
 Simptoame extraintestenele  Manifestările cutaneo-
 Manifestările hepatobiliare · mucoase
 - Colangită sclerozantă  - Eritem nodos
primară;  - Piodermie gangrenoasă
 - Pericolangită;  - Stomatita angulară
 - Colelitiază;  - Stomatită aftoasă
 - Hepatită granulomatoasă;  - Acrodermatită enteropatică
 - Ciroză; Steatoză  - Alopeţie
 Manifestările oculare  - Candidiază digestivă
 - Episclerită  - Candidiază urinară
 - Sclerită  · Manifestările hematologice
 - Uveită
 - Iridociclită  - Anemie feriprivă;
 - Conjunctivită  - Anemie B12 deficitară;
 Manifestările articulare  - Anemie hemolitică autoimună;
 - Artropatie periferică  - Trombocitoză;
 - Spondilită anchilozantă  - Anemie folivodeficitară
 - Sacroileită
Triada clinică clasică
dureri abdominale,
pierdere în greutate,
diaree
Gradul de activitate a BC

Criterii Grad uşor Grad mediu Grad sever


CDAI echivalent 150-220 221-450 >450

Pierdere în greutate Pierdere în Caşecsia


Masa corporală
<10% greutate >10% (IMC<18)

Febră Nu >37oC >38oC

Dehidratare Nu Uşoară Da

Infiltrat în
Nu Nu Da sau
abdomen

Obstrucţie Nu Nu Da

Majorat
Proteina C-reactivă În limitele normei Majorat
semnificativ
Diagnosticul

 Diagnosticul se confirmă prin evaluarea complexului de


 date clinice
 Biohimice
 Histologice
• radiologice: enterografia prin RMN şi TC,radiografie bariata

 Endoscopice:
• ileocolonoscopia – în afectarea segmentului terminal al
ileonului şi a colonului;
• enterografia prin RMN şi TC
• endoscopie cu capsula
• gastroduodenoscopia
Radiologic:
• afectarea segmentară;
• afte şi ulcere fisurale;
• rigiditatea pereţilor, îngroşarea
pereţilor;
• relief “în pietre de pavaj”;
• îngustarea lumenului, stenozare;
• fistule.
• Pseudopolipi
• pseudodiverticuli

BC cu afectarea segmentului în
sigma şi în colon transvers cu
stenozare
Endoscopic:
 afectarea segmentară ;
 afte şi ulceraţii pe mucoasă
normală sau inflamată;
 desenul vascular absent sau frust;
 ulcere longitudinale, fisurale;
 relief în ”pietre de pavaj”;
 defecte în peretele intestinal
(fistule), frecvent cu “nodul
santinelă”;
 îngustarea lumenului, stenozare;
 mucus purulent în lumen.

Sunt caracteristice:
stricturi, ocluzii parţiale, fistule
Tabloul histologic în BC
 Granulomul crohnian - prezintă o aglomerare de celule
histiocitare cu sau fără celule gigante de tipul celulelor Langhans,
 · Afectarea transmurală a peretelui intestinal:
 -Edemul straturilor peretelui intestinal;
 - infiltraţie limfohistiocitară;
 · Fibroză transmurală:
 · Ulceraţii aftoide:- localizate la baza criptei glandulare;
 Fisurile:- sînt leziuni caracteristice;- se dezvoltă în baza ulcerelor
aftoide; se extind transmural, prin musculară şi seroasă- inflamaţia
transmurală determină formarea aderenţelor între zonele intestinale
inflamate şi structurile adiacente.
 · Fistulele:;- se dezvoltă în urma extensiei fisurilor în organele
adiacente.
CRITERIILE DIAGNOSTICE ÎN BC
Endoscopice:
 afectarea segmentară ;
 afte şi ulceraţii pe mucoasă
normală sau inflamată;
 desenul vascular absent sau frust;
 ulcere longitudinale, fisurale;
 relief în ”pietre de pavaj”;
 defecte în peretele intestinal
(fistule), frecvent cu “nodul
santinelă”;
 îngustarea lumenului, stenozare;
 mucus purulent în lumen.

Sunt caracteristice:
stricturi, ocluzii parţiale, fistule
Complicaţiile BC
Forma evolutivă cu stenozare: Forma cu afectare a intestinunul
subţire:
 stenoze cu ileus intestinal ulterior
(acut sau cronic).  sindrom de malabsorbţie sever
Rare (în orice forma):
 hemoragii masive;
 megacolon toxic;
 afectări extraintestinale severe:
• iridiciclită, conjunctivită purulentă;
Forma evolutivă cu penetrare: • piodermie masivă;
• artropatii severe;
 perforări “obturate”; • boli ale ficatului decompensate etc.
 abcese în cavitatea  amiloidoză secundară;
abdominală;  cancer gastrointestinal şi, mai rar,
cancer urogenital etc.
 fistule: viscero-viscerale, viscero-
cutanate, viscero-vezicale, recto-
vaginale. Cancer în
rezultatul
inflamaţiei
cronice şi al
malignizării în BC
 Tipurile de tratament în BC
 · Tratament nemedicamentos;
 · Tratament medicamentos
 · Tratament chirurgical
 Tratamentul nemedicamentos
 · Restricţiile prevede reducerea fibrelor vegetale şi
 recomandarea produselor lactate, dacă sunt tolerate bine;
 Regimul alimentar uşor asimilabil (lichid) ameliorează
manifestările clinice;
 · Asigurarea unui aport caloric şi proteic crescut
 Înlăturarea semnelor de maldigestie, malabsorbţie şi
malnutriţie;
 · Asigurarea un aport alimentar echilibrat;
 - Cantităţi suficiente de săruri minerale, în special fier;
 - Vitaminele grupelor C, B12, A, D, K;
 · Evitarea iritaţiei mecanice si excitaţie chimice a peretelui intestinal.
Tratamentul medicamentos

 - Inducerea remisiei clinice;


 - Menţinerea remisiei clinice;
 - Preîntîmpinarea complicaţiilor şi restabilirea
densităţii asoase normale;
 - Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale
 - Prevenirea sau colectarea deficienţelor
nutriţionale;
Tratamentul in trepte
Evolutie Trea principiul Terapiea
pta adjuvanta

Usor-moderata 1 5-ASA ANTIBACTERIENE


PROBIOTICOTERA
PI
Moderata-severa 2 CORTICOSTEROIZI ANTIBACTERIENE
PROBIOTICOTERA
PI

nonrasruns 3 IMUNOSUPRESSORI ANTIBACTERIENE


TERAPIA BIOLOGICA PROBIOTICOTERA
PI
INDUCEREA REMISIUNEI

 Derivati 5-ASA sulfasalazina,mesasalazina


 Corticoterapie
Inducerea remisiunei
1) 5-ASA
 Sulfasalazina:  · Mesalazină:
 Forma de livrare - comprimate  Forma de livrare:
enterosolubile 500mg.  - supozitoare rectale 250, 500 mg;
 Doza:  - suspenzie pentru clisme 4g/60ml în
 - < 2 ani – contraindicat; flacoane;
 - ≥ 2 ani:  - comprimate filmate enterosolubile 250,
 - doza iniţială - 6,7-10 mg/kg corp (PO) la 500 mg;
fiecare 4 ore sau  - comprimate gastrorezistente 250, 400,
 -10-15 mg/kg la 6h sau 800 mg.
 - 13,3-20 mg/kg la 8h.  Doza - 50-100 mg/kg corp/zi (PO);
 - doza maximă - 2,4-4,8 gr/zi .
 - doza maximă de tratament - 6g/zi.
 - doza de menţinere - 50-75 mg/kg corp/zi
(PO) x 3-4 ori.
 - doza maximă de menţinere - 2g/zi.
 - cura de tratament – 6 luni.
2) CORTICOTERAPIE
 Administrarea corticosteroizilor în BC la copii
 · Indicaţii:
 Inducerea remisiei BC
 - forma moderată şi severă;
 - forma uşoară-moderată cu localizare în:
 - porţiunea distală a intestinului subţire;
 - porţiunea proximală a colonului (Budesonid).

 · Reacţii adverse:
 - leucopenie;
 - acnee, erupţii cutanate, prurit, echimoze, facies Cushingoid;
 - osteopenie, inhihibarea creşterii, hipertensiune;
 - cefalee, depresie;
 - greaţă, vomă, epigastralgii;
 - poliurie, dureri lombare, artrite/artralgii.
 · Prednisolon: Schema de administrare:
 Forma de livrare: - doza zilnică se împarte în 3 prize:
 - comprimate 5 mg; - ora 8.00 - ½ din doza zilnică;
 - soluţie injectabilă 25, 30 - ora 12.00 - ¼ din doza zilnică;
mg/ml.
 Doza:
- ora 14.00 - ¼ din doza zilnică ;
- scădere la 4-6 săptămîni
 - 1 mg/kg corp/zi;
 - doza maximă – 40-60 mg/zi.  Budesonid*:
 Schema de administrare:
 Forma de livrare:
 - doza zilnică se împarte în 3
prize:  - capsule retard 3 mg.;
 - ora 8.00 - ½ din doza zilnică;  - cremă 0,025 % 15g în
tuburi.
 - ora 12.00 - ¼ din doza zilnică;
 Doza:
 - ora 14.00 - ¼ din doza zilnică;
 - 0,45 mg/kg corp/zi*;
 - scădere la 4-6 săptămîni  - doza maximă – 9 mg/zi*.
 - scăderea dozei se face
treptat, cu cîte 2,5 mg la 5-7
zile, dar numai degrabă decît
3 zile.
3) ANTIBIOTICOTERAPIE
 · Ciprofloxacină:  Azitromicina
 20 mg/kg de la 6 luni
Indicaţii: 10vg/kg
 - copii > 15 ani: Rifamixina
 - fistulă perirectală; De la 12 ani
 - abces diverticular
 · Metronidazol:
Doza:
 - 10-20 mg/kg corp/zi.
 Indicaţii:
 - fistulă perirectală;
 - abces diverticular.
Mentinerea remisiunei

Remediile Imunosupresive Terapie biologica


 Infliximab*: de la 6 ani
 Ciclosporină: Doza:3-5 mg/kg (IV).
Doza:  - se administreză în ziua 0 şi
apoi la 2 şi 6 săptămîni,
- 2,5-5 mg/kg corp/zi ulterior la fiecare 8 săptămîini.
 · Azatioprină :  - în caz de răspuns incomplet:
 - se poate creşte treptat pînă
Doza: 2-3 mg/kg corp/zi la 10 mg/kg corp/zi;
 - intervalul dintre adminstrări
se poate reduce pînă la 4
 6 –Mercaptopurina: săptămîni.
Doza: 0,75-1,5 mg/kg corp/zi  Adalimumab
 De La 6 ani

S-ar putea să vă placă și