Sunteți pe pagina 1din 82

Cardiopatiile valvulare dobandite

Valvular cardiopathy

CONF. UNIV. LUCIAN PALII


Generalitati
Valvele cardiace sunt structuri asemanatoare
unor “supape” ce permit curgerea sangelui in
interiorul inimii unidirectional.
Inima umana are patru valve:
 mitrala,
 aortica,
 tricuspida
 pulmonara.
In anumite conditii patologice, pot aparea
modificari structurale, care afecteaza curgerea
normala a sangelui la nivelul valvelor cardiace.

In cazul in care aceste modificari duc la


inchiderea incompleta a valvelor si la refluarea
sangelui, vorbim de insuficiente (regurgitari)
valvulare.
Pe de alta parte, modificarile care determina o
deschidere limitata a valvelor si o trecere
ingreunata a sangelui la nivelul orificiului valvular
genereaza stenozele valvulare.
Tipuri de valvulopatii

 Mitral Stenosis
 Mitral Regurgitation
 Aortic Stenosis
 Aortic regurgitation
 Tricuspid valve is rarely affected
 Tricuspid stenosis – causes Rt HF
 Tricuspid regurgitation
 Pulmonary valve disease
Cauzele valvulopatiilor dobandite

 -Febra Reumatica
 -Endocardita infectioasa
 -Boala coronariana(sau ischemica)a cordlui
 -Infarctul
 -Cardiomyopatii (heart muscle disease)
 -Syphilis
 -Hypertensiunea arteriala
 -Aneurysms aortic
 -Patologii ale tesutului conjunctiv.
Fiziologia Valvei Mitrale
Cele două valve mitrale sunt inegale:
una mare (septală)
una mică (posterolaterală).

 În timpul diastolei cele două valve se


îndepărtează una de alta şi deschid un orificiu
care are o suprafaţă de 4-6 cm la bărbaţi şi
3,5cm2 la femei prin care se scurge sângele din
AS în VS. În timpul sistolei ventriculare, prin
creşterea presiunii ventriculare, valvele sânt
împunse spre atriu şi închid orificiul mitral.
Stenoza mitrala (definitie)

 Cardiopatie valvulară caracterizată prin


ingustarea orificiului mitral, soldat cu
micsorarea volumului sau a fluxului sangvin
din AS spre VS.;
 Cauza: degeneratie fibroasa sau calcificare
valvulara;
 Stenoza mitrala este intodeauna asociata cu
HTP.
Stenoza mitrala
 Frecventa 44-68% cazuri din toate
valvulopatiile;
 apare mai frecvent la femei, iar cauza
principala este reprezentata de
reumatismul articular acut.
 Poate evolua multa vreme asimptomatic.
Mitral Stenosis
Stenoza mitrala(tablou clinic)
 Se manifesta prin:
 dispnee (mergand pana la episoade de edem
pulmonar acut);
 edeme,
 oboseala marcata,;
 palpitatii,;
 Hemoptizii, embolii periferice etc. datorita
faptului ca este ingreunat pasajul sangelui intre
atriul si ventriculul stang, se produce dilatarea
atriala stanga, cu risc crescut de aparitie a
fibrilatiei atriale si a complicatiilor sale.
Stenoza mitrala(diagnostic)

 Laboratory Examination
- ECG:
1) left atrial enlargement: P wave (II,V1)
2) AF
3) right ventricular hypertrophy
- X-film: change in cardiac silhouette,
Kerley B lines
- Echocardiography: M-mode, Two-dimensional,
Doppler .
Stenoza Mitrala (tratament)
Tratamentul este medicamentos in fazele incipiente, si urmareste
ameliorarea simptomelor, controlul frecventei cardiace si
prevenirea emboliilor in cazul asocierii fibrilatiei atriale.

 - Medical treatment:
Antibiotice, Diuretice and Digitalii
Antiarrhythmice Anticoagulant e
- Percutaneous balloon mitral valvuloplasty
( PBMV)
- Surgical treatment:
Closed approach mitral valvotomy
Open valvotomy
Mitral valve replacement
Insuficienta Mitrala

Definitie: înseamnă trecerea anormală în


sistolă a unei părţi din volumul sangvin al VS
în AS datorită afectării aparatului valvular
mitral.
Insuficienta Mitrala- tabloul clinic
 Cauzele sunt aceleaşi, ca şi în stenoza mitrală.

 Clinic – insufucienţa mitrală se caracterizează


prin dispnee paroxistică nocturnă, tusa este
frecventă, hemoptizii, tahicardie. Auscultativ –
zgomot de galop “protodiastolic”, suflu
sistolic aspru, în pulmoni raluri.
Insuficienta mitrala
Insuficienta mitrala
Insuficienta mitrala
Insuficienta mitrala
 Explorările paraclinice:
1) Examenul radiologic – atriu stâng mărit (Artera
pulmonară dilatată)
2) Ecograma (ritm sinuzal, fibrilaţie atrială).
3) Ecocardiografia şi examenul Doppler – aduc cele mai
importante date privind funcţia VS.
4) Fonocardiografia.
5) Cateterizmul cardiac.
Tratamentul stenozei mitrale este chirurgical, poziţia bolnavului în decubit
lateral drept; se vede linia de incizie. a) comisurotomia pe cord închis,
b)comisurotomia pe cord deschis, c) înlocuirea valvulară cu proteze metalice
şi biologice.
Mortalitatea postoperatorie este de 2-7%.
Tratament
 Na+ restriction, diuretics – to relieve pulmonary congestion
 bed rest, sitting position
 Digitalis – improve cardiac contraction,  HR, treat atrial
fibrillation
 Anticoagulants (blood thinners) – coumadin, aspirin,
ticlopidine (Ticlid), Plavix, dipyridamole
 Surgical interventions:
 Mitral commissurotomy – separation or incision of the
stenosed valve leaflets at their borders or commissures
 Balloon mitral valvuloplasty
 Mitral valve replacement – when stenosis is severe
Inoue balloon technique for mitral balloon valvotomy. A.After transseptal puncture,
the deflated balloon catheter is advanced across the inter-atrial septum, then across the mitral
valve and into the left ventricle. B-D.The balloon is then inflated stepwise within the mitral
orifice.
Valva aortica
Valva aortica
 Stenoza aortică – reprezintă un
obstacol la golirea VS.
 Deosebim obstacol – valvular
 - subvalvular
 - supravalvular
 Etiologie poate fi diversă:
 - Reumatismală
 - Etiologie congenitală
 - Schimbări degenerative (vîrsta peste 60 ani
şi altele).
Stenoza aortala
Stenoza aortica
Stenoza aortica
Stenoza aortica
 Tabloul clinic – dispnee – la eforturi mari, mai
apoi şi mici;
 - angină pectorală de tip clasic;
 - sincopă la 30% din bolnavi;
 - tulburări de ritm – tahicardie sau fibrilaţie
ventriculară.
 În stenoza severă – poate surveni moartea subită.
 Obiectiv pulsus parvus;T/A –N
Auscultaţia – este diminuat zgomotul 2.
Închidere incompletă a valvulelor aortice –
produce insuficienţa aortică.
 Factorul primordial – este infecţia reumatismală
– care aduce la îngroşare valvulelor.
 Tabloul clinic – poate fi asimptomatic mulţi ani,
bolnavii desfăşurând o activitate normală de viaţă.
 - Dispnee de efort 80%;
 - Angină pectorală;
 - Astenie;
 - T/A sistolică ; diastolicăi;
 - Şocul apexian este deplasat inferior şi
lateral.
Explorări paraclinice:

- Examenul radiologic – dilatarea VS;


- ECGrama –hipertrofie ventriculară;
- Fonocardiograma – suflu diastolic;
- Ecocardiografia cu Doppler;
- Cateterismul cardiac;
- Coronarografia;
-RMN a cordului
 Tratamentul chirurgical constă în
valvuloplastia cu proteze metalice, iar la
bolnavii peste 65 ani se folosesc proteze
biologice.
 Complicaţii postoperatorii:
- Tromboembolice;
- Endocardita protezei;
- Dereglări funcţionale a protezei;
- Fistule paravalvulare.
Mortalitatea postoperatorie în centrelştiinţifice
specializate – 1-2%.
Management:

Surgical valve repair or replacement - the preferred


treatment for adults or children who develop the cited
symptoms. Even if symptoms are not very bad, the doctor
may recommend surgery based on test results.
 A less invasive procedure called balloon valvuloplasty
may be done instead of open surgery.
Regurgitatie Aortica
-Insuficienta aortica
Insuficienta aortica
Causele of aortic insufficiency :

 Ankylosing spondylitis
 Aortic dissection
 Congenital (present at birth) valve
problems, such as bicuspid valve
 Endocarditis
 High blood pressure
 Marfan’s syndrome
 Reiter’s syndrome (also known as
reactive arthritis)
 Syphilis
 Systemic lupus erythematosus
 Aortic insufficiency may be seen on:
 Aortic angiography
 Echocardiogram - (ultrasound examination of the heart)
 Left heart catheterization
 Heart MRI
 Transesophageal echocardiogram (TEE)
 A chest x-ray may show left lower heart chamber
enlargement.
 Lab tests cannot diagnose aortic insufficiency, but they
may be used to rule out other disorders or causes.
Treatment

 Surgery: repair or replace the aortic valve to


correct aortic insufficiency. The decision to
have aortic valve replacement depends on
patient’s symptoms together with the condition
and heart function.
 Patient may also need surgery to repair the
aorta if it is widened.
Ischemic Heart Disease (IHD)

 Disbalance between Myocardial oxygen supply


and it’s demand = Myocardial hypoxia and waste
metabolites accumulation due to atherosclerotic
changes in the vessels disease of coronary arteries
.
 Coronary heart disease (CHD) is the
leading cause of death in the United
States for men and women.
 Coronary heart disease is caused by the
buildup of plaque in the arteries to your
heart. This may also be called hardening
of the arteries.
 Fatty material and other substances form
a plaque build-up on the walls of your
coronary arteries. The coronary arteries
bring blood and oxygen to your heart.
 This buildup causes the arteries to get
narrow.
 As a result,
blood flow to the heart can slow down or
stop.
Clinica: dureri anginoase tipice (retrosternale) cu iradiere în umăr, braţ,
interscapular şi o durată de la 2-15 min. În criză putem avea
tahicardie, HTA, suflu sistolic la auscultaţie. Datele obiective sunt
sărăcioase.

Confirmarea diagnosticului
1. ECGrama
2. Ecocardiografia.
3. Coronarografia.
4. Cateterismul cardiac.

Diagnosticul diferenţial este dificil:


- infarct miocardic acut,
- pericardită acută
- disecţie de aortă
- pneumonii
- embolie pulmonară
- hernie diafragmatică şi altele.
Medications

 Angiotensin-converting enzyme (ACE) inhibitors


 Angiotensin II receptor inhibitors
 Calcium channel blockers
 Diuretics
 Beta-blockers
 Nitrates
 Statins
!Statins are prescribed to reduce the cholesterol levels in the blood. They stop cholesterol
forming and help to remove the ‘bad’ cholesterol. This helps to slow the progression of
CHD.
Tratamentul Chirurgical
bypass aorto- coronarian

 Aceasta este una dintre cele mai


frecvente operatii pe cord deschis
realizate in lume.
Tratament:
1) Corecţia factorilor de risc.
2) Masuri generale (schimbarea modului de viaţă)
3) Medicaţia antianginoasă.
4) Revascularizarea miocardică (By-pass coronarian)
angioplastie cu balon
CT(Artera coronariană stîngă anterioară descendentă (LAD) prezintă multiple
plăci aterisclerotice calcificate și non-calcificate)
CT- Stent la nivelul segmentului mediu al arterei coronariene
drepte (RCA). Segmentul proximal al stentului prezintă ocluzie
(”închiderea”) stentului cu tromb