Sunteți pe pagina 1din 43

Centrul Național de Expertize Judiciare

Olga Cataraga

Concluziile expertului
26.10.2017
Ce este concluzia ?
CONCLUZIA din p.v. filosofic
 – o propoziţie declarativă,
 cu valoare de adevăr;
 poate ocupa orice loc într-un text;
 fiecare element al concluziei trebuie
 susţinut de premise.
Rezultat al procesului de
cunoaștere științifică
Legătura cu expertul judiciar
 expert judiciar – persoană calificată și abilitată,
conform legii, să efectueze expertize și să
formuleze concluzii în specialitatea în care este
autorizată, cu privire la anumite fapte,
circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și
procese, organismul și psihicul uman, şi care este
inclusă în Registrul de stat al experților judiciari;
Dar cu expertiza judiciară ?
 – activitate de cercetare ştiinţifico-practică, efectuată
în cadrul procesului civil, penal sau contravențional
(denumit în continuare proces judiciar) în scopul
aflării adevărului prin efectuarea unor cercetări
metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale și
procedee tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor
concluzii argumentate cu privire la anumite fapte,
circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese,
corpul și psihicul uman, ce pot servi drept probe
într-un proces judiciar;
Definiția concluziei expertului
 Concluzia expertului – rezultat
al activității de cunoaștere științifică
a obiectului expertizei ;
Cerințele către concluziile
expertului
 Se formulează: -
în urma cercetărilor;
 clare,

 precise,

 bine argumentate.
Cercetările expertului, pe care se
bazează concluziile:
 metodice;
 cu aplicarea de cunoștințe speciale;
 cu aplicarea procedeelor tehnico-ştiinţifice;
Ce este argumentarea?
 A argumenta – a justifica, a susţine, a dovedi, a
întări o afirmaţie, a proba un punct de vedere.
 ARGUMENTAREA ESTE PROCESUL PRIN
CARE DEMONSTRĂM (JUSTIFICĂM)
ADEVĂRUL PROPRIILOR NOASTRE
OPINII ŞI ÎNCERCĂM SĂ-I CONVINGEM
PE CEILALŢI SĂ LE ACCEPTE.
De ce în expertiză judiciară este nevoie de
concluzii argumentate?
Pentru că:

• este cerut de lege !!!!!


Anume:
În procesul efectuării expertizei judiciare:
1. expertul efectuează investigații științifice pentru
aflarea adevărului;
2. expertul formulează concluzii argumentate;
Examinările în procesul efectuării expertizelor trebuie
bazate pe criterii științifice ale identificării și
diagnosticării, în dependență de obiective, iar
concluziile se dovedesc conform științei de
argumentare.
Cum vedem, dacă argumentarea
este corectă ?
Pentru a şti dacă o argumentare
este corectă trebuie:
 să cunoaștem condiţiile corectitudinii lor.
Forma standard a unui argument este:
 premise – concluzie

(ultima propoziţie dintr-un argument în forma


standard este întotdeauna concluzia).
 În limbajul natural, un argument nu apare
întotdeauna în forma standard (concluzia nu
apare de fiecare dată la finalul argumentului),
Argumentarea non-standard

Poate să apară într-o formă non-standard


(concluzia poate să apară la mijlocul sau chiar la
începutul argumentului). Altfel spus, într-un
argument care nu este în formă standard
concluzia poate ocupa orice loc.
exemple
 Exemplu de argument în formă standard:
- Cei care întârzie sunt nepunctuali
(premisă)
- Tu eşti o persoană care întârzie
(premisă)
- Tu eşti nepunctual (concluzie).
 Exemplu de argument în forma non-
standard:
- Tu eşti nepunctual întrucât întârzii, iar
cei care întârzie sunt nepunctuali.
Cum recunoaştem o
argumentare? –
INDICATORII ARGUMENTĂRII
În centrul analizei argumentării stă
raţionamentul, deoarece orice
argumentare este o organizare inedită
de raţionamente (argumentare amplă),
existând şi argumentări care presupun un
singur raţionament (argumentare simplă).
Raționamentul
 Raţionamentul este operaţia logică prin care
din propoziţii date numite premise este
derivată o altă propoziţie numită concluzie.
În structura unui raţionament sunt incluse
premisa/premisele şi concluzia.
 Identificarea unor premise şi a concluziei
unui argument se poate realiza cu ajutorul
unor cuvinte sau expresii numite
INDICATORI LOGICI.
Două tipuri de indicatori logici
Indicatori logici de premisă.
Exemple: deoarece, pentru că, întrucât, dat
fiind că, presupunând că, pe baza faptului
că, datorită (faptului că), fiindcă, pornind
de la ideea că etc.
Observaţie: orice propoziţie care urmează
după un indicator de premisă poate fi
considerată premisă a argumentului.
Indicatori logici
 Indicatori logici de concluzie.
 Exemple: deci, prin urmare, rezultă că,
aşadar, în concluzie, (de aici) decurge (că),
deducem că, concluzionăm (că) etc.
 Observaţie: orice propoziţie care urmează
după un indicator de concluzie poate fi
considerată drept concluzie a argumentului.
Exemple de argumente:
 (1). Ai luat notă mică (concluzia), pentru că
(indicator logic de premisă) nu ai învăţat
(premisa).
 (2). Şoferul a trecut pe roşu (premisa). Prin
urmare va primi amendă (concluzia).
 Observaţie: un argument poate conţine
indicatori de ambele tipuri.
 De exemplu: Având în vedere că (indicator de premisă) echipa a
câştigat toate partidele, rezultă că (indicator de concluzie) ea se va
califica pentru faza următoare a competiţiei.
Exemple de argumente:
 Un caz special îl reprezintă indicatorul „de
aceea”; acesta reprezintă un indicator de
premisă atipic, deoarece, premisa nu apare
după indicator, ci înaintea acestuia, iar
următoarea propoziţie este, de regulă
concluzia argumentului.
 Exemplu: Ai rămas corigent la trei discipline
(premisa); de aceea vei repeta anul (concluzia).
Exemple de argumente:
 Notă: nu este necesar să apară un indicator logic pentru
a spune că suntem în prezenţa unui argument.
 De exemplu: Colegul meu este criticat mereu de către profesori.
Uită întotdeauna să-şi scrie numele pe lucrare. Acest enunţ este
un argument, deşi nu are în componenţa lui nici un indicator
logic. Concluzia: Colegul meu este criticat mereu de către
profesori este justificată logic de premisa Uită
întotdeauna să-şi scrie numele pe lucrare. Am putea
subînţelege aici indicatorul „întrucât” (sau un alt
indicator de premisă); reformulat, argumentul ar putea
arăta astfel: Colegul meu este criticat mereu de către profesori
întrucât uită mereu să-şi scrie numele pe lucrare.
Prezenţa unei argumentări este vizibilă printr-o serie
de cuvinte/expresii caracteristice –
 INDICATORI AI ARGUMENTĂRII:
 „pentru că”, „deoarece”, „întrucât”, „fiindcă”,
„presupunând că”, „aşadar”, „datorită” etc. –
expresii care introduc propoziţiile temei
(indicatori de premise).;
 „nu poate”, „nu trebuie” – indică prezenţa unei
concluzii/recomandări cu valoare de argument;
 „dacă … atunci” – semnalează faptul că, fiind
date anumite elemente, se va produce o
concluzie;
INDICATORI AI ARGUMENTĂRII:

 rezultă”, „prin urmare”, „în consecinţă”, „deci”,


„conchidem” – introduc teza (indicatori de
concluzie).
STRUCTURA ARGUMENTĂRII – ANALIZA
UNEI ARGUMENTĂRI
(1). Structură argumentativă simplă (argument
simplu) – formată dintr-o premisă şi o concluzie
Exemplu: Geamul s-a spart (concluzia) deoarece (indicator de premisă) copilul
vecinei a aruncat cu piatra în el (premisă).
(2). Structură argumentativă în cadrul căreia
argumentul este format din două sau mai multe
premise și o concluzie.
Exemplu: Întrucât olimpicii intră la facultate fără concurs, iar tu eşti olimpic,
rezultă că şi tu vei intra la facultate fără concurs. (argument format din două
premise şi o concluzie).
(3). Structură argumentativă complexă
(argument complex).
 (3)Argumentele complexe sunt acele în care cel
puţin una dintre premise este
justificată/susţinută de către una sau mai multe
propoziţii. În componenţa unui argument
complex intră următoarele componente:
 – o concluzie finală;
 – una sau mai multe concluzii intermediare –
propoziţiile (premisele) care justifică concluzia
finală şi care sunt justificate la rândul lor de către
una sau mai multe propoziţii;
(3). Structură argumentativă complexă
(argument complex).
 – premise care justifică concluzia finală, dar care
nu sunt concluzii intermediare (libere);

 – propoziţiile care justifică concluziile


intermediare.
Observaţie: unele argumente complexe pot să
nu conţină premise libere.

 Exemplu de argument complex:


 „La primul extemporal elevul a obţinut nota 10
întrucât a rezolvat corect toate subiectele. La
ultimul extemporal acesta a fost prins copiind; de
aceea a primit nota 1. Prin urmare, elevul va avea
media semestrială 7, deoarece a obţinut nota 10 la
examinarea orală.”
Analiza acestui argument se va realiza astfel:

 – vom identifica şi marca prin subliniere


indicatorii logici prezenţi în argument, indiferent
de tipul acestora;
 – vom marca şi numerota fiecare propoziţie care
intră în componenţa argumentului (de regulă, în
ordinea apariţiei lor în argument);
 – vom identifica concluzia finală a argumentului;
 – vom identifica concluziile intermediare şi apoi
propoziţiile care le justifică pe acestea;
Analiza
 – vom identifica premisele libere;
 – vom preciza structura logică a argumentului
(diagrama corespunzătoare structurii
argumentative).
 „[(1) La primul extemporal elevul a obţinut nota
10] întrucât [(2) a rezolvat corect toate
subiectele.].[(3) La ultimul extemporal acesta a
fost prins copiind]; de aceea [(4) a primit nota 1].
Prin urmare, [(5) Elevul va avea media
semestrială 7], deoarece [(6) a obţinut nota 10 la
examinarea orală].”
analiza

 – propoziţia numărul (5) este concluzia


finală a argumentului,
 – propoziţiile (1) şi (4) sunt concluzii
intermediare;
 – propoziţia (6) este premisă liberă;
 – propoziţiile (2) şi (3) sunt propoziţiile
care justifică propoziţiile intermediare.
Rezumat:
 CONCLUZIA – o propoziţie declarativă, cu
valoare de adevăr; poate ocupa orice loc într-un
text; fiecare element al concluziei trebuie
susţinut de premise.
 Argumentarea este constituită din mai multe
propoziţii declarative, ce pot fi adevărate sau
false, unele dintre ele având rol de premise iar
una, rol de concluzie.
structuri posibile ale unei argumentări

 După modul în care apar aceste elemente există


cel puţin trei structuri posibile ale unei
argumentări:
 O premisă şi o concluzie:
 Ex. „Şi-a luat umbrela pentru că afară plouă”
 Două sau mai multe premise şi o concluzie:
 Ex. „Toate persoanele care fac zilnic gimnastică pierd
în greutate şi de la o vreme M face gimnastică. Din
această cauză el a slăbit”.
structuri posibile ale unei argumentări
 Argumente care susţin o concluzie intermediară,
concluzie ce devine apoi premisă pentru
concluzia finală.
 Structurile argumentative pot fi mai simple (când
susţinem idei simple referitoare la fapte asupra
cărora convenim) şi mai complexe (cu momente
intermediare de argumentare a unor idei ce devin
apoi premise pentru un raţionament ulterior).
2 exemple simple de argumentări:
 . Fiindcă mergi la şcoală şi eşti atent la orele de
Logică şi argumentare, atunci rezultatele bune
nu vor întârzia să apară.

2. Dacă apar inundaţiile, atunci plouă


mult.
sumar
 Expertiza judiciară nu este o cumulare de
propoziții, dar o expunere logică, consecutivă a
întreg procesului de cercetare.
 Expertiza judiciară este o dovadă științifică, de
aceia, cele scrise în raport, trebuie dovedite
științific.
 Dovada științifică se face doar prin activități de
examinare științifică.
 Toate examinările se fac în conformitate cu
prevederile proceselor de identificare
/diagnosticare științifică
sumar
 Argumentarea concluziilor se face în
compartimentul de evaluare a rezultatelor,
conform teoriei științifice a argumentării,
fondate pe criteriile științifice ale
identificării/diagnosticării.
 Concluzia prezintă o declarație și se
prezintă sub formă de răspuns la întrebare
/obiectiv.
La baza argumentării stau: știința
și raționamentul logic !!!!
Argumentare și CONCLUZII
 Fiindcă mergi la lecții, eşti atent la orele de
Logică şi argumentare, şi aplici aceste științe,
atunci rezultatele bune nu vor întârzia să apară și
în rapoartele tale de expertiză”

 PRIN ȘTIINĂ LA JUSTȚIE


 PER SCIENTIA A D IUSTITIAM
BIBLIOGRAFIE
 Tratat de criminalistică, ediția VI-a revizuită,
2015, Emilian Stancu, Universul Juridic ,
București;
 NOTE DE CURS, CRIMINALISTICA(Ciclul
I)AUTORI:Boris Talpă, mg. în drept, lector
univ.Adrian Badia, mg. în drept, lector univ.
 Legea RM nr. 68 din 14.04.2016;
 https://floringeorgepopovici.wordpress.com/20
11/09/17/argumentarea/
Sfârșit

VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE