Sunteți pe pagina 1din 16

Analiza pieței

cafelei
Scurt istoric

Apariția cafelei a fost remarcată acum mai bine de 1000


de ani. În Occident cafeaua a apărut de mai mult de
trei secole, în schimb aceasta era consumată de toată
populația din Orientul Mijlociu de mai multă vreme.
Conform surselor înregistrate prima referință la cafea
datează încă din secolul al IX-lea, deși existau foarte
multe legende arabe despre o băutură misteriosă și
amară cu puteri stimulatoare.
• În urma unor studii efectuate s-a constatat că
piața mondială a cafelei este într-o continuă
creștere, observându-se că în ţările cu nivel de
dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult
mai mare decât în ţările în curs de dezvoltare.
• În România consumul de cafea a început să ia
proporţii după 1990, ajungând ca în prezent să
fie consumată zilnic de mai mult de jumătate din
populaţia mătură a ţării. Cafeaua este
comercializată la nivelul întregii ţări dar cele mai
mari vânzări se înregistrează în mediu urban.
• Toate studiile realizate până în prezent au fost
efectuate doar în mediul urban constatându-se
că 76% din populaţia mediului urban consumă
cafea.
Gama sortimentală

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, dintre care se


cultivă în scopuri indrustiale următoarele patru tipuri
de cafea: cafeaua Arabică, cafeaua Robustă, cafeaua
Liberica şi cafeaua Maragogype.
Oferta

Pe o piaţă estimată la 250-300 mil. euro, dependentă


de brand,se scrie de mai mulţi ani acelaşi clasament al
companiilor mari, jocurile în acest domeniu fiind făcute
de ani buni de şase companii mari:Kraft Foods, Strauss,
Nestlé, Cafea Fortuna, Tchibo şi Panfoods, care
realizează împreună peste 90% din vânzările totale de
cafea la nivel local.
Piaţa a "sancţionat" producătorul Strauss
pentru schimbarea de brand din 2008:
compania a pierdut cota de piaţă şi a avut
performanţe slabe (potrivit raportului
financiar pe 2009) după ce a rebranduit
Elita în Doncafe, cu investiţii de 15 mil. euro,
din care 6 mil. euro au fost direcţionate în
campanii de promovare.
La nivelul tututor formatelor de comerţ, datele
de la INS (Institutul Naţional de Statistică)
indică tot o stagnare în volum: importurile de
cafea în România au fost de 37.616 tone în
2009, în creştere uşoară, de 2%, faţă de nivelul
din anul anterior. Importurile sunt
reprezentative pentru întreaga piaţă, ţinând
cont că în România nu se cultivă cafea.
Cererea

Profilul consumatorului: Consumatorii de cafea din


România aparţin ambelor sexe, în proporţii echilibrate.
Un studiu efectuat de compania Daedalus în 2007 arată
că împărţirea pe sexe este de 49,9% bărbaţi şi 50,1%
femei. Ca vârstă, majoritatea consumatorilor de cafea
se situează în segmentele 25-34 de ani (27,8%) şi 35-44
de ani (28,1%).Consumatorii cei mai importanți sunt:
SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia.
În urma unui studiu realizat în 2009, s-a constatat că
56% din persoanele intervievate consumă cafea, 17% nu
consumă deloc, iar restul de 27% au răspuns că beau
cafea ocazional. La întrebarea “Cat de des beţi cafea?”,
92% au răspuns că beau zilnic, în timp ce 8% consumă
ocazional. În acelaşi timp, a reieşit că persoana care
cumpără cafeaua în gospodărie este soţia (76% dintre
respondenţi). 40% dintre respondenţi cumpără cafea o
dată pe lună, 28% de 2 ori pe lună, în timp ce 20%
achiziţionează cafea mai rar.
Chestionarul a arătat că 64% dintre respondenţi
cumpără cafeaua din hypermarket şi supermarket, 24%
cumpără cafeaua de la magazinele de la colţurile
blocurilor şi 12% din piaţă, Doncafé (Elită), 16% Amigo şi
4% Lavazza.
Capacitatea pieței
Consumul de cafea din România este
aproape de cinci ori mai mic decât media
europeană, arată un studiu realizat
institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit
studiului, în România, un român consumă
anual circa 1,83 kg de cafea, în timp ce
europenii beau nu mai puţin de 5,3 kg de
cafea.
Concluzii
Consumul de cafea în România a rămas scăzut comparat cu
restul ţărilor europene chiar dacă a continuat să fie un
produs cumpărat. Proporţia ridicată a populaţiei din mediul
rural şi oraşele mici a determinat un consumul redus
datorat puterii scăzute de cumpărare la nivel naţional.
În pofida faptului că România a înregistrat în ultimii ani o
creştere economică, preţul ridicat al cafelei inhibă într-o
oarecare măsură creşterea consumului.
Vasi Andreica, reprezentantul Caffe Moak
România, afirmă că preţul cafelei în România
este prohibitiv. “Dacă în Italia un espresso costă
între 0,80 – 1,20 euro, în Germania 1,2 – 1,8
euro, în Franţa 1,2 – 2,00 euro, în România, un
espresso costă între 1,1 şi 1,7 euro. Avem
preţul produsului aliniat la Europa şi puterea de
cumpărare de 7 ori mai mică. O cafenea în Italia
vinde 3-6 kg/zi şi produsul cel mai vândut este
cafeaua; la noi locaţiile cu peste 1 kg / zi sunt
foarte rare şi în majoritatea cafenelelor, cel mai
vândute produse sunt… apa sau berea !!!”.
Bibliografie
1. Philip Kotler, Kevin Lane Keller – Managementul marketingului, Ed. Teora,
București, 2008
2. Hans-Dietr Zollondz – Fundamentele marketingului, Ed. BIC ALL, București, 2007
3. http://www.zf.ro/analiza/piata-cafelei-este-inca-dominata-de-traditionalul-ibric-
in-timp-ce- cafenelele-nu-trec-de-o-cota-de-10-din-consum-3104236/
4. http://www.magazinulprogresiv.ro/articol/105/Cafea.html
5. http://www.zulucaffe.ro/index.php?l=ro&link=divertismente&id_erdekesseg=16
6. http://www.foodandbar.ro/cafeaua-e-mai-buna-in-oras/
7. http://pimnescafe.blogspot.ro/p/promotion-strategy.html
8. http://www.ukessays.co.uk/.../promotional-strategy-of...
9. http://www.digitalsparkmarketing.com/.../starbucks.../
10. http://www.smallbusiness.wa.gov.au/marketing-promotion.../
11. http://www.revista-piata.ro