SUPRAVEGHEREA INFECTIILOR

NOSOCOMIALE
ACTIUNI IN CAZUL UNEI IZBUCNIRI
EPIDEMICE
 SUPRAVEGHEREA STANDARDIZATA A BOLILOR
TRANSMISIBILE

 Supraveghere epidemiologica:
 Colectarea, prelucrarea, analiza si interpretarea
datelor, in scopul elaborarii politicilor de sanatate si
pentru actiune/control;
 Sistem de supraveghere a bolilor transmisibile:
 Ansamblul activitatilor de supraveghere, care sunt
integrate in sistemul de informatie sanitara sau survin
in mod autonom.
 Standard: norma/ansamblu de norme care
reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma unui
obiect, activitate, sistem.

2
 Functiile esentiale ale supravegherii
 Detectia cazurilor;
 Notificarea/raportarea ;
 Investigarea si confirmarea;
 Analiza si interpretarea;
 Actiune :
- lupta/reactie
- politica
- retroinformare
Sunt realizabile prin activitati de sustinere:
- stabilirea unor norme (definitii de caz);
- formare si supervizare;
- punerea la punct a supravegherii de laborator;
- comunicare;
- gestiunea resurselor.

3
ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(1)
 definitii de caz :
 clare
 adaptate
 coerente in intreg sistemul de supraveghere
 mecanism de notificare:
 clar
 eficace
 periodicitate adecvata
 accesibila tuturor persoanelor si unitatilor incluse
 analiza datelor :
 raspunda nevoilor;
 prezentare corecta
 utile in procesul decizional

4
 ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(2)
 personalul implicat:
 o buna complianta la valorile sistemului de
supraveghere;
 aderare clara la activitatile de supraveghere (interes
si sustinere a activitatilor care trebuie indeplinite)
 dispune de resursele umane si materiale suficiente
 bine pregatit;
 supervizat in mod adecvat.
 Retroinformarea de la nivel intermediar si central :
 adaptata
 suficienta.

5
 Supravegherea - obiective
 Monitorizarea tendinţelor INC;
 Identificarea necesităţilor de programe noi sau intensificate
şi evaluarea impactului măsurilor de control;
 Identificarea zonelor în care îngrijirea pacienţilor poate fi
îmbunătăţită şi în care se pot desfăşura studii
epidemiologice amănunţite (respectiv analiza factorilor de
risc).
 Îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului clinic şi al altor
lucrători din cadrul spitalului (inclusiv ale administratorilor)
în ceea ce priveşte infecţiile nosocomiale şi rezistenţa
antimicrobiană, astfel încât aceştia să aprecieze
necesitatea acţiunilor preventive;

6
 Tipuri de supraveghere

 Supraveghere pasivă

 Supravegherea activă (studii de prevalenţă şi

incidenţă)

 Supraveghere specializată (pe localizare,

unitate, priorităţi)

7
 Supraveghere specializata

 tipul de infectie: cele mai grave (morbiditate,

mortalitate, sechele), mai costisitoare, mai frecvente,
pentru care există mijloace de prevenţie.
 de sectoare: cele la risc crescut, cum ar fi ATI,
oncologia, hematologia, neonatologia, chirurgia,
datorită densităţii crescute a îngrijirilor şi manevrelor
la risc
 de priorităţi: de exemplu supravegherea în anumite
sectoare pentru care s-au propus anumite acţiuni sau
înaintea unor programe de formare, etc.

8
 Etapele supravegherii

 culegerea informatiilor si validarea lor

 prelucrarea datelor
 analiza datelor
 interpretarea rezultatelor
 comunicarea rezultatelor si a concluziilor – feedback
permanent si final
 formularea de propuneri de acţiuni de preventie
specifice (identificarea prioritatilor, masuri corective,
noutati practice)
 evaluare (pe parcurs si finala)

9
 Supravegherea este un proces circular

1.Implementare supravegherii, definirea

obiectivelor, colectarea datelor si analiza lor,
interpretare
4. Evaluare impactului asupra
infecţiilor nosocomiale prin
supraveghere (a orientărilor) sau
alte studii

2. Feed back

3.Prevenire, decizie si actiune

corespunzatoare

10
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

Informaţii utile
 date administrative (de ex. nr. spitalului, data
internării),
 date suplimentare referitoare la factorii demografici de
risc (de ex. vârsta, sexul, gravitatea bolii iniţiale,
diagnosticul iniţial, condiţia imunologică) şi la
intervenţii (de ex. expunerea la dispozitive, proceduri
chirurgicale, tratamente) pentru pacienţii infectaţi şi
cei neinfectaţi,
 prezenţa sau absenţa infecţiei: data izbucnirii,
localizarea infecţiei, microorganismele izolate, şi
susceptibilitatea antimicrobiană.

11
 Validarea datelor
 Înainte de introducerea datelor, informaţia va fi
validată de un al doilea extractor;
 Dacă se foloseşte colectarea computerizată a datelor,
software-ul trebuie să efectueze verificări ale datelor
introduse (fiecare variabilă colectată trebuie să fie
codată conform protocolului);
 Înainte de analizare, trebuie efectuată o validare
retrospectivă a datelor pentru a se identifica datele
lipsă, datele inconsistente, valori excepţionale /
posibile erori, valori sau coduri inexistente.

12
 Metode de culegere a datelor

Metoda Avantaje Limite

Observaţia Metoda prospectiva deci Consumatoare de timp
programabila Influentata de modificari
Colectarea directa favorizeaza comportamentale (relatia
obiectivitatea observat/observator)
Interviul Aprofundarea întrebarilor Raspunsurile pot fi sugerate de
Reformularea întrebarilor cel care realizeaza interviul
Explicarea criteriilor Realitatea raspunsului in raport
Explorarea evenimentelor cu practica reala
trecute

Chestionarul de Responsabilizarea celui Creste volumul de munca a

autoevaluare chestionat celui care completeaza
Reamintirea criteriilor de chestionarul
calitate care sunt necesare in
activitatea practica

13
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

Studii de prevalenţă

Avantaje Dezavantaje
Rapida Recoltarea de numeroase date într-
Relativ puţin costisitoare un timp limitat
Permite identificarea priorităţilor Trebuie efectuate într-un interval
Permit detectarea tendinţelor scurt de timp
temporale şi repetate Date limitate la perioada de
Identificarea sectoarelor/pacienţilor observare
care necesită investigaţii particulare Dificil de comparat rata infecţiei între
Permite o eventuală identificare a diferite instituţii, în absenţa unui efort
factorilor de risc metodologic şi analitic considerabil
Obişnuit, nu detectează infecţiile
epidemice
Subiect cu numeroase erori bias; în
general supraestimează rata
infecţiilor asociate unei spitalizări
prelungite

14
 Studii de incidenţă

Avantaje Dezavantaje
Restrânsă la un sector/populaţie Colectează doar date privitoare la
definită de pacienţi pacienţii/sectoarele selecţionate
Eforturi concentrate asupra unui tip pentru supraveghere
de infecţie, ales în general în funcţie Nu permite identificarea epidemiilor
de posibilităţile de aplicare a în afara populaţiei supravegheate
măsurilor de prevenire indicate
Identificare validă a unui numitor
adecvat, relativ flexibil, şi care
permite combinarea cu alte metode
de monitorizare
Ameliorarea eficienţei supravegherii
Permite reducerea eforturilor globale
a specialiştilor în prevenirea şi
controlul infecţiilor

15
 Calcularea ratelor
Ratele de prevalenţă
Nr. de pacienţi* infectaţi la momentul studiului / nr.
de pacienţi studiaţi în acelaşi moment x 100
Nr. de pacienţi infectaţi la momentul studiului / nr.
de pacienţi expuşi în acelaşi moment x 100
Ratele de atac
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de
pacienţi studiaţi în aceeaşi perioadă x 100
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de
pacienţi expuşi în aceeaşi perioadă x 100
Ratele de incidenţă
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de
zile de internare a pacienţilor x 1000
Nr. de infecţii nosocomiale nou apărute asociate
dispozitivelor / totalul de zile de funcţionare a
dispozitivului x 1000
Exemple
Prevalenţa (%) infecţiilor nosocomiale (NI) pentru
100 de pacienţi internaţi
Prevalenţa (%) infecţiilor tractului urinar (ITU)
pentru 100 de pacienţi internaţi
Prevalenţa ITU (%) pentru 100 pacienţi cu catetere
urinare
Rata de atac (%) a ITU pentru 100 pacienţi internaţi
Rata de atac (%) a plăgii operate (PO) pentru 100
pacienţi operaţi
Incidenţa septicemiilor (BSI) pentru 1000 de zile de
internare
Incidenţa pneumoniei asociate ventilaţiei pentru
1000 de zile de ventilare
16
 Avantajele implementării
 Asistenţă tehnică şi metodologică;
 Asigurarea respectării normelor şi practicilor clinice în
vigoare;
 Evaluarea importanţei supravegherii (o legitimitate
sporită) pentru a încuraja participarea;
 Facilitarea schimburilor de experienţă şi de soluţii;
 Promovarea cercetării epidemiologice, inclusiv
analizarea impactului intervenţiilor;
 Asistarea statului în estimări la scară largă pentru a
facilita alocarea resurselor la nivel naţional şi
internaţional.

17
 Criterii pentru evaluare periodică

 Simplicitate / flexibilitate / acceptabilitate

 Promptitudine (este reacţia suficient de promptă
pentru a fi utilă?)
 Utilitatea (în ceea ce priveşte priorităţile, impactul,
etc.)
 Eficacitate / eficienţă

18
 Criterii de evaluare a rezultatelor
 Confidenţialitatea: a fost ea oare respectată? Este compatibilă cu
utilizarea rezultatelor în scopuri preventive?
 Schimburile de informaţii şi publicaţii: sunt rezultatele dezbătute
în mod adecvat în cadrul departamentelor şi al spitalului, şi se
regăsesc ele oare în contextul literaturii de specialitate?
 Comparabilitate
 Relevanţă: populaţia aflată sub supraveghere este reprezentativă
pentru întreg spitalul, sau pentru un grup specific de pacienţi?
 Ajustarea / stratificarea riscurilor: sunt acestea adecvate?
 Dimensiune: se poate modifica perioada de supraveghere astfel
încât să se obţină un nr. suficient de pacienţi pentru a se asigura
validitatea analizei?
 Validitatea / Calitatea datelor: o evaluare a calităţii datelor trebuie
efectuată periodic.

19
 Supravegherea AES
Scop: reducerea riscului de infectie post expunere accidentala la
produse biologice

Obiective:
 estimarea incidenţei accidentelor cu expunere la produse
biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar;
 evaluarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, materiale,
etc.);
 evaluarea respectării precauţiunilor universale;
 obţinerea de date standardizate la nivel national;
 responsabilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii
riscului expunerii la produse biologice şi a aplicării măsurilor
corespunzătoare de prevenire a accidentelor
 estimarea riscului de infecţie cu HIV, HBV, HCV, post expunere
accidentală la sânge şi derivate.
20
 Izbucnirea epidemică

Focar de infectie nosocomiala:

 3 sau mai multe cazuri de infectie nosocomiala
cauzate de acelasi tip de microorganism, care au
aparut in aceiasi sectie si intr-o perioada de timp
egala cu incubatia maxima specifica.

21
 Etapele investigarii unei izbucniri
epidemice

CAZURI
NEASTEPTATE
IN

1 2. 3. 4. DEFINIRE 7.
5. IPOTEZa 6. MASURI
IDENTIFICARE INVESTIGARE PLANIFICARE CAZ COMUNICARE

22
 Planificarea investigaţiei
 Anunţarea institutiilor/departamentelor cu
responsabilitati in sistemul de supraveghere.
 Stabilirea termenilor de referinţă ai investigaţiei.
Nominalizarea unei echipe responsabila cu
gestionarea evenimentului .Personalul de control al
infecţiilor trebuie să facă parte din acest grup;
 Confirmarea izbucnirii epidemice prin verificarea
informaţiilor preliminare referitoare la numărul de
cazuri, datele microbiologice disponibile, gravitatea
situaţiei şi datele demografice ale persoanelor, locaţia
şi momentul.

23
 Rezultatul etapei descriptive
La finalul investigatiei descriptive, trebuie să fie
posibila :
 formularea unei ipoteze referitoare la tipul
infecţiei (exogenă, endogenă);
 identificarea sursei şi a traseului infecţiei;
 recomandarea şi implementarea
măsurilor iniţiale de control

24
 Etapa analitica

 Verificarea ipotezei de lucru prin investigatie

epidemiologica analitica (caz-martor)
 Precizarea modului de transmitere a caii
(vehiculului)
 Definirea grupelor de risc si a factorilor care
au favorizat aparitia

25
 Elaborarea raportului de investigare
 Rezultatele investigatiilor epidemiologice
descriptive
 Rezultatele investigatiilor epidemiologice
analitice
 Recomandari de masuri de control si prevenire
Contine :
 Consideratii administrative ;
 Date stiintifice (clinice, de laborator,
epidemiologice) care completeaza istoria
naturala a INC.

26
 Implementarea masurilor recomandate

 Este ultima etapa a investigatiilor

 Este in responsabilitatea autoritatilor
administrative ale unitatii sanitare
 Consta in implementarea masurilor de control
si prevenire, recomandate ca urmare a
rezultatelor investigatiilor

27
 Măsuri imediate de control
Tipul presupus al transmisiei Acţiune recomandată

Transmitere între persoane Izolarea pacienţilor şi precauţii luate

în funcţie agentul/agenţii infecţioşi

Transmitere manupurtata Îmbunătăţirea spălării mâinilor

Agent transmis pe calea aerului Izolarea pacientului cu ventilaţie

adecvată
Agent prezent în apă, transmis pe Verificarea rezervelor de apă şi a
calea apei tuturor containerelor cu lichid. Utilizaţi
dispozitive dispensabile

Agent transmis pe cale alimentară Eliminarea alimentelor de risc

28