Modalităţi tehnice

şi procedee de
intervievare
INTERVIEVAREA CLIENTULUI
 Interviul şi obţinerea informaţiei referitor la
anumit caz sunt caracteristice pentru oricare
profesie juridică: avocat, ofiţer de urmărire
penală, procuror, judecător, notar, etc. Succesul
acordării asistenţei juridice de către avocat
depinde la direct de complexitatea realizării
interviului şi obţinerii informaţiei relevante din
punct de vedere juridic privind anumit caz. In
continuare sunt prezentate reperele de bază ale
formării abilităţilor de intervievare şi câteva
reguli de realizare a unui interviu.
INTERVIEVAREA CLIENTULUI
 La examinarea temei intervievarea clientului,
se urmăresc câteva obiective:
a) conştientizarea importanţei abilităţilor de
intervievare în activitatea practică a avocatului;
b) familiarizarea cu cele mai frecvente tactici de
intervievare şi situaţii cu care se poate
confrunta avocatul, de asemenea,
c) obţinerea anumitor abilităţi de intervievare.
INTERVIEVAREA CLIENTULUI
 Pe parcursul interviului atât clientul, cât şi
avocatul, urmăresc anumite obiective. Clientul
doreşte să implice o persoană cu abilităţi
profesionale speciale în soluţionarea problemei
lui şi să cunoască care ar fi modalităţile de
soluţionare a problemei sale, cum trebuie să
procedeze pentru a-şi apăra interesele. Avocatul
urmăreşte în mod nemijlocit să obţină informaţie
de la client referitor la cauză; să identifice
problema juridică a clientului pentru a identifica
soluţiile la această problemă.
 Ce abilităţi trebuie să aibă avocatul
pentru realizarea unui interviu ?
 Pentru realizarea unui interviu avocatul
trebuie să poată stabili contactul
psihologic cu clientul; să ştie a orienta
discuţia în vederea acumulării informaţiei
relevante la caz, să poată formula
întrebări, explica concluziile preliminare;
să ştie a interpreta situaţia şi
comportamentul clientului.
 Ce factori pot împiedica
intervievarea unui client?
1. Judecarea, aprecierea faptelor clientului. Este contraindicat a
utiliza constatări de genul „Şi după ceea ce a-ţi făcut, vă mai
pretindeţi o persoană respectuoasă?". Clientul deja este supus
„judecăţii” neformale a comunităţii care cunoaşte despre fapta
comisă. Daca clientul Dvs va constata că îl judecaţi, atunci poate
încerca să nu intre în amănunte sau va denatura unele aspecte
care nu-i sunt pe potrivă.
2. Clientul poate fi în stres, speriat. Starea psihologică îl poate face
să uite, să ascundă anumite informaţii care au relevanţă juridică.
3. Nu au fost stabilite regulile de lucru în comun (sentimentul
incertitudinii) sau clientul doreşte să facă impresii bune despre
sine. Nu uitaţi că pentru client sunteţi o persoană străină, deşi el
trebuie să vă relateze date ce ţin de viaţa lui personală.
4. Disconcordanţele comunicării verbale cu cele non-verbale
(gesticulare excesivă, mimică de indiferenţă când vorbiţi de
compătimire, etc).
 Ce factori pot facilita realizarea unui
interviu?
1. Ascultarea activă. Clientul relatează, iar avocatul
dirijează acumularea de informaţie. Aceasta nu
semnifică însă că trebuie să sugeraţi clientului şi
răspunsul la întrebările pe care le-aţi formulat.
2. Atenţie şi respect faţă de persoana clientului.
3. Compătimire şi înţelegere a conjuncturii în care este
clientul.
4. Oferiţi posibilitate clientului să simtă importanţa pe
care o are anumită informaţie (în special atunci când
întrebările ţin de persoana clientului).
5. Asigurarea confidenţialităţii. Explicarea regulii de
confidenţialitate se face în context. Evitaţi constatările
directe precum că niciodată nu destăinuiţi secretul
profesional (persoana care nu vă cunoaşte ar putea
avea rezerve la ceea ce spuneţi Dvs).
 Ce condiţii trebuie create pentru un bun
contact psihologic cu clientul?
1. Nu faceţi clientul să vă aştepte.
2. Salutaţi-1 chiar la primul contact vizual.
3. Conduceţi clientul până la locul unde va avea loc
interviul.
4. Asiguraţi o atmosferă neformală (amplasarea
scaunelor la masă).
5. Intrebaţi-1 ceva general, nesemnificativ (ceva ce
sunteţi sigur că cunoaşte).
6. Lipsa bruiajelor externe (sunete de telefon, prezenţa
unei alte persoane în sala unde are loc interviul).
7. Uşa sălii de interviu se cere a fi închisă.
8. Interviul se face pe etape, fără grabă (dar şi fără
excese în durată).
 Câteva sugestii pentru realizarea
unui interviu:
1. Lămuriţi clientului că veţi avea o discuţie importantă
pentru el, dar şi pentru Dvs, explicaţi interesele ce le
urmăreşte fiecare dintre interlocutori.
2. Nu uitaţi de tipajul clientului (cei tăcuţi/timizi; cei care
vorbesc despre toate; atotştiutorii).
3. Clientul vă relatează liber, nu-1 întrerupeţi fără temei.
Informaţia obţinută în relatarea liberă a clientului de
regulă are o importanţă deosebită, începeţi cu întrebări
de genul „Cu ce vă pot ajuta?”.
4. Faceţi notiţe, dar nu scrieţi prea mult. Nu uitaţi că
însemnările pe care le faceţi ţin de viaţa personală a
clientului Dvs, şi el ar putea înţelege denaturat
„conspectarea Dvs”
 Câteva sugestii pentru realizarea
unui interviu:
5. Pentru a primi un răspuns clar, este nevoie de întrebări
clare. Nu repetaţi de două ori aceeaşi întrebare,
reformulaţi-o.
6. Relataţi în ordinea cronologică ceea ce a zis clientul;
apoi cereţi detalii pentru fiecare din aspectele pe care
le consideraţi relevante pentru cauză.
7. Dacă clientul Dvs nu este de acord cu relatările părţii
adverse, explicaţi-i că şi această parte poate obţine
rezultat pozitiv dacă are probe şi legea îl protejează.
8. Excludeţi orice fel de declaraţii apreciative în cadrul
interviului.
 Câteva sugestii pentru realizarea
unui interviu:
9. Când întrebaţi despre faptul dacă a fost judecat sau nu,
sau detalii de biografie, chestii personale, explicaţi de
ce anume aceste informaţii au relevanţă (nu este o
simplă curiozitate a Dvs). Daţi exemple de relevanţă a
acestui gen de informaţii, exemplificând alte situaţii.
10. Întrebaţi dacă doreşte să recurgă la mediere în cauzele
penale. Explicaţi avantajele şi efectele. Explicaţi care ar
fi şi efectele care le poate aduce procedura judiciară.
11. La finalizarea primului interviu stabiliţi o dată a
următorului interviu, spuneţi-i clientului ce veţi face
Dvs în această perioadă, ce trebuie să facă clientul, ce
acte trebuie să prezintă la următoarea întâlnire.
12. Contrapuneţi cele spuse cu datele din documente.
Clientul a relatat tot, a fost onest? Aţi aflat şi aspectele
care nu sunt în favoarea clientului?
 Câteva sugestii pentru realizarea
unui interviu:
13. Scrieţi adresa nemijlocită a clientului şi datele
de contact (ar putea să vă trebuiască până la
următorul interviu).
14. După ce pleacă clientul, doar atunci vă faceţi
unele însemnări de ordin personal.
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Pregătirea interviului
- Stabilirea locului şi timpului interviului - locul şi timpul
interviului se stabileşte de comun acord. Se recomandă a
desfăşura interviul la biroul avocatului. De regulă
avocaţii numesc timpul întâlnirii, oricum trebuie să se
ţină cont şi de părerea clientului.
- Acumularea unor informaţii - este uşor de a pregăti şi
realiza un interviu cu o persoană care ne este cunoscută.
De cele mai dese ori, clienţii nu sunt persoane
cunoscute, cu toate acestea anumită informaţie primită
fie la telefon, fie de la persoana care ne transmite cazul
ne poate ajuta în identificarea domeniului căruia trebuie
de atras o deosebită atenţie (ex. genul de cauze).
- Nu uitaţi de aspectul estetic.
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Relatarea liberă din partea clientului
- Există diferite tipuri de clienţi şi stilul relatării
libere va fi diferit. Dacă clientul nu poate
delimita informaţiile relevante de cele
nerelevante (se abate de la subiect, nu este
coerent), avocatul poate direcţiona discuţia. De
regulă, avocatii stagiari nu pot direcţiona discuţia
şi ascultă clientul pe parcursul la toată relatarea
acestuia, fără a-1 întrerupe.
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Stabilirea problemei juridice a clientului şi
aranjarea în ordine cronologică
a faptelor
-De regulă, în cadrul relatării libere este destul de
greu de identificat problema juridică a clientului
şi respectiv spectrul de informaţie relevant
cauzei. De aceea, începătorii utilizează
chestionare standard, (ce, când, cine, cum, în ce
ordine, ce urmări au fost, de ce, etc).
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Rezumatul
- Se verifică dacă clientul şi avocatul au înţeles în
acelaşi mod natura faptelor.
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Finalizarea interviului

- Chiar dacă aţi primit suficientă informaţie de la

client, este nevoie de verificat baza juridică a
pretenţiilor clientului. Din asemenea
considerente, va fi necesară o altă întâlnire, în
cadrul căreia veţi relata posibilele soluţii ale
cazului şi respectiv veţi conveni un plan comun
de activitate (consultarea).
 Ce etape urmăm la realizarea
unui interviu?
 Finalizarea interviului
- Totodată, ar putea fi necesar ca la următoarea întâlnire, clientul să mai
prezinte anumite documente, etc. Dacă există aspecte care trebuie
precizate, atunci avocatul trebuie să formuleze explicit clientului său
sarcinile pe care acesta trebuie să le îndeplinească până la următoarea
întâlnire. De asemenea, s-ar putea ca însăşi avocatul să nu poată continua
interviul, din considerentul că pentru identificarea informaţiei care are
relevanţă juridică pentru anumit caz, are nevoie de a consulta baza
normativă.
Succes