Sunteți pe pagina 1din 46

Fisa de ancheta epidemiologica

in bolile cu transmitere sexuala

PROIECT DISCIPLINA APSS


Cuprins

 Justificarea temei
 Scopul anchetei epidemiologice
 Obiective
 Populatia tinta
 Metode si mijloace de realizare
 Notiuni teoretice
 Fisa de ancheta epidemiologica
 Prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor
 Bibliografie
Justificarea temei

 Bolile cu transmitere sexuală reprezintă o problemă


care preocupă populaţia Europei, datorită numărului
mare de cazuri depistate şi a posibilităţii de a
interveni prin metode eficiente de educaţie în
reducerea incidenţei lor.
 Romania se clasează în primele zece ţări din Europa
în ceea ce priveşte incidenţa infecţiilor cu
transmitere sexuală. În 75% din cazuri, nu prezintă
simptome, însă în momentul depistării lor, acestea
pot fi într-un stadiu avansat, foarte grav.
 Nu doar in Europa, ci si in SUA , pentru al patrulea
an consecutiv, bolile cu transmitere sexuală stabilesc
un record, anunță Centers for Disease Control and
Prevention (CDC).
 2,3 milioane de cazuri noi de chlamydia, gonoreea și
sifilis au fost diagnosticate în 2017, cu 10% mai mult
decât cu un an înainte. Și rata de infecții rezistente la
antibotice a crescut de patru ori, în patru ani.
 Adolescenţii reprezintă o categorie susceptibilă la
apariţia bolilor cu transmitere sexuală datorită
mentalităţii greşite care se mai întâlneşte încă astăzi
în privinta educatiei sexuale.Această temă trebuie
abordată fără reţineri; In acest scop populaţia țintă
trebuie conştientizată de prezenţa reală a bolilor , de
modul de prevenire al acestora dar şi de consecintele
lor.
Scopul anchetei

 Statisticile UNICEF România arată o reducere a


vârstei de începere a vieţii sexuale. Au început să
apară mame cu vârsta sub 18 ani cu HIV care au avut
foarte puţine informaţii despre bolile cu transmitere
sexuală.
 Tocmai de aceea scopul acestei anchete este de a
crea o modalitate favorizanta de informare a tinerilor
cu privire la transmiterea bolilor sexuale si preventia
lor, avand in vedere incidenta ridicata a acestora pe
teritoriul Romaniei.
Obiectivul

 Documentarea cu date generale despre BTS

 Evaluarea factorilor de risc la care se expune


populatia studiata

 Informarea cu privire la complicatiile si gravitatea


acestora

 Întocmirea unui chestionar destinat tinerilor,


aplicarea acestuia si elaborarea unei concluzii
Populatia tinta

 Persoanele dispuse sa completeze chestionarul dupa


citirea flyerului distribuit cu precadere in randul
tinerilor cu varste intre 15-25 ani
Metode si mijloace de realizare

 Constituirea echipei
Mocanu Andreea Paula, Neguț Mădălina Mihaela, Vadana
Diana(studente la facultatea de Medicina Generala Gr T. Popa anul
III, Seria C, Grupa 33)
 Alegerea temei
Fisa de ancheta epidemiologica in bolile cu transmitere sexuala
 Documentare
Noțiuni teoretice cu privire la etiologia, evolutia si simptomele,
diagnosticul, factorii de risc , transmiterea si preventia bolilor cu
transmitere sexuala.
 Elaborarea unui chestionar
 Aplicarea chestionarului
 De catre persoanele din grupul țintă
 Inregistrarea si interpretarea rezultatelor
 Cu elaborarea unei concluzii
Notiuni teoretice

 Definitie
Sindromul imunodeficientei umane dobandite
reprezinta ultimul stadiu al infectiei cu HIV si se
caracterizeaza printr-o scadere dramatica a imunitatii
mediata de limfocitele T helper a caror valoare absoluta
scade sub 500 de limfocite pe microlitru.
 Etiologie
Virusul imunodeficientei umane( HIV) face parte
din familia Retroviridae subfamilia Lentivirinae. Este un
virion sferic, cu un miez sub forma unui trunchi de con.
Virusul se multiplica in interiorul celulei pe care o
infecteaza, de regula limfocite CD4+ activate si macrofage.
 Evolutia bolii si simptomatologie
 OMS a grupat infecțiile și condițiile determinate de HIV
prin introducerea unui sistem de stadializare pentru pacienții
infectați cu HIV-1:
 stadiul I – infecția HIV este asimptomatică si nu reprezintă
SIDA;
 stadiul II – include manifestările mucocutanate minore și
infecții recurente ale tractului respirator;
 stadiul III – include diaree cronică inexplicabilă pentru mai
mult de o lună, infecții bacteriene severe și tuberculoza
pulmonara ;
 stadiul IV – cuprinde toxoplasmoza cerebrală, candidoza
esofagiană, traheală, bronșică sau pulmonară și sarcom
Kaposi.
 Faza acută a primo-infecției
 Survine la 20 până la 50% dintre persoanele infectate, indiferent de
modul de contaminare, în următoarele 15 zile sau 3 luni după
contaminare.
 Ia aspectul unei mononucleoze infecțioase: febra care poate dura și
o lună, adenopatii.
 Dispare spontan în aproximativ o lună.
 Faza de infecție cronică asimptomatică
 Durează de la 1 la 7 ani (sau mai mult) - corespunde unei faze de
multiplicare a virusului.
 Poate să nu se traducă prin niciun simptom.
 În 20 până la 50% din cazuri: se manifestă prin adenopatii
generalizate și persistente. Acestea sunt, în general, simetrice și
afectează mai frecvent regiunile cervicală, maxilară, submaxilară și
occipitală.
SIDA declarată

 Atunci cand imunodepresia este majoră, riscul de infecții oportuniste este important;
 O infecție oportunistă o infecție legată de un microorganism care "profită" de starea
precară a apărării imunitare pentru a se dezvolta.
Infecțiile bacteriene sunt mai frecvente în cursul infecției cu HIV. Tuberculoza afectează
îndeosebi
pacienții care trăiesc în condiții defavorabile (toxicomani, țări in curs de dezvoltare).
Infecțiile fungice - cele mai frecvente dintre cele oportuniste în cursul SIDA.
 Infecțiile parazitare care afectează bolnavii de SIDA sunt în număr de patru:
 criptosporidioza care antrenează la imunodeprimați o diaree masivă responsabilă de o
alterare a stării generale, de o puternică deshidratare, și este însoțită de febră și de dureri
abdominale;
 microsporidioza ar putea fi responsabilă de 20 până la 30% din diareile inexplicabile;
 pneumocistoza- se manifestă printr-o tuse uscată și crescândă, și poate conduce la
insuficiență respiratorie;
 toxoplasmoza- antrenează tulburări neurologice majore în caz de localizare cerebrală.
 Cea de a doua mare manifestare a SIDA este dezvoltarea
anumitor tumori canceroase: sarcomul lui Kaposi
 și limfoamele maligne.
 Sarcomul lui Kaposi -prevalență mai ridicată la pacienții
seropozitivi homosexuali comparabil cu alți pacienți, ceea
ce sugerează responsabilitatea unui agent transmisibil pe
cale sexuală. Forma cutanată, cu leziuni plane, violacee,
nedureroase, constituie expresia cea mai frecventă. Sunt
posibile localizările viscerale, mai ales în caz de
imunodepresie majoră.
 Limfoamele maligne sunt cauzate de o proliferare
canceroasă a precursorilor limfocitelor, limfocitele T și B.
Diagnostic

 Serologic din sange, LCR si alte lichide ale


organismului.
 Pentru triaj: teste rapide de tip immunodot (HIV –
CHECK, ABBOT-PACK), ELISA, Latexaglutinarea
 Dezavantajele acestora sunt sensibilitatea si
specificitatea redusa. Ele nu stabilesc cu certitudine
infectia cu HIV.
 Pentru confirmare: Western Blot, PCR.
Caile de transmitere

 Virusul se transmite prin contact sexual, parenteral


si vertical, de la mama infectata la fat.
Factori de risc

 Variaza in functie de obiceiurile sexuale. Cele mai riscante sunt contactele anale si
de la barbat la femeie.
 Transmiterea de la mama la fat: risc de 30-50%.
 Nu se transmite prin picaturi Flugge, vectori cum ar fi tantarii sau contacte
nesexuale. In SUA 63% din cazuri sunt intalnite la homosexuali si barbate bisexuali,
23% la drogati care folosesc calea iv. Restul sunt nou-nascuti din mame infectate,
contacti heterosexuali ai persoanelor infectate sau primitori de sange contaminat.

 Preventie
 Utilizarea corecta a prezervativului
 Relatii sexual cu un singur partener, fideliatatea reciproca, evitarea contactului cu
fluidele corporale ale altor persoane(sange, sperma, secretii vaginale, lapte matern).
 Utilizarea echipamentului steril sau de unica folosinta in cadrul manevrelor
medicale
 Triajul correct si testarea donatorilor de sange
 Eliminarea sau minimizarea transmiterii de la mama la fat
Sifilis

 Definitie
Sifilisul este o boală contagioasă sistemică,
complexă, cu evoluţie cronică, cu manifestări clinice
imitând multe afecţiuni dermatologice care afecteaza doar
oamenii ( dar si primatele).

 Etiologie
Treponema pallidum, o bacterie mobila si extrem de
fragila in mediul extern, din familia Spirochetelor.
- Subtire, avand capete efilate, si nu este vizibila in
coloratia Gram, putand fi evidentiata in microscopia cu
fond intunecat.
 Evolutie si simptome
Stadiul primar al bolii este caracterizat prin
unul sau mai multe sancre de inoculare mucoase sau
cutanate aparute dupa cca 60 de zile de la contactarea
infectiei. Initial leziunea este o papula care ulterior se
ulcereaza, avand o baza indurata si margini
proieminente.
Leziune nedureroasa si extrem de bogata in
treponeme.Leziunile sifilisului primar se vindeca
spontan fara cicatrici.
• Sifilisul secundar: se manifesta ca un sindrom gripal si o eruptie
cutaneo-mucoasa (sifilide) care se vindeca spontan dupa 2-12
saptamani si poate recidiva.
• Dupa acest stadiu, 25% din pacienti se vindeca microbiologic, la alti
25% infectia evolueaza latent toata viata iar la 50 % se reactiveaza
spre stadiul tertiar al bolii.
 Sifilisul tertiar:
 -apare dupa aproximativ 2-20 ani de la debutul bolii;
 - se caracterizeaza prin aparitia unor leziuni datorate in special unei
hipersensibilitati la antigenele spirochetei-„gome sifilitice” si se pot
localiza la nivel cerebral, hepatic, vascular ( portiunea ascendenta a
aortei). Acest stadiu evolueaza frecvent spre decesul pacientului.
 Sifilisul congenital:infectia transplacentara a fatului care fie se
naste cu malformatii ( nas in sea, malformatii dentare si cheratita
intestitiala) fie modificarile sunt incompatibile cu viata si se nasc
morti sau sunt avortati spontan.
Diagnostic

Microscopia.
-Direct in stadiul de sancru, Treponema palida poate fi
descoperit printr-un examen direct si se observa microbul la
microscopul cu fond negru.
-Prelevarea poate fi facuta si din leziunile cutanate din faza
secundara.
Serologia
Testele serologice sunt de 2 tipuri:
 1.Nespecifice: masoara titrul anticorpilor anti-cardiolipin-
VDRL(Venereal Disease Research Laboratory )si RPR(Rapid
Plasma Reagin)
 2.Specifice: pentru confirmare- FTA-ABS(Fluorescent
Treponemal Antibody – Absorbtion ),
 TPHA(Treponema pallidum Haemagglutination Assay)
Factori de risc

-Contact sexual neprotejat ( sexul fara prezervativ sau


folosirea incorecta a prezervativului ), mai ales in randul
homosexualilor;
- parteneri sexuali multipli, mai ales in zonele in care boala
este foarte raspandita;
- contact sexual cu o persoana infectata;
- contactul sexual cu o persoana care are parteneri sexuali
multipli;
- prostitutia;
- infectia cu virusul HIV
Sifilisul se transmite in majoritatea cazurilor prin contanct
sexual, dar si parenteral si transplacentar.
Profilaxia

 Examenul medical și serologic (RBW) înainte de


căsătorie sau de angajarea în serviciu.
 Tuturor gravidelor li se recomandă efectuarea RBW
(reacția Bordet-Wassermann);gravidele găsite bolnave
de sifilis sunt tratate în timpul sarcinii.
 Pentru a preveni îmbolnăvirea copiilor cu sifilis, trebuie:
- descoperită și tratată corect o eventuală infecție sifilitică
a părinților (înainte de căsătorie, înainte de sarcină și în
timpul sarcinii)
- evitarea contactelor sexuale neprotejate
- parteneri fideli si stabili
Gonoreea

 Definitie
Gonoreea este una dintre cele mai frecvente boli venerice,
afectand mucoasa cailor urogenitale inferioare.
-Poateinfecta si mucoasele rectala, orala, faringiana si
conjunctivala.
 Etiologie
Gonoreea (la barbat) sau blenoragia( la femeie) - cauzata
de Neisseria gonorrhoeae, patogen strict uman
pretentios nutritiv => nu rezista in mediul extern.
-Sunt diplococi gram negativi, reniformi, cu aspectul
bobelor de cafea.
-Are variatia antigenic a pilinei ceea ce face imposibila
imunitatea la reinfectie si implementarea unui vaccin.
Evolutie si simptome

Diferite la barbati fata de femei


 La barbat:
- Cel mai frecvent -uretrita purulenta (dar si prostatite, epididimite)
caracterizata prin secretie purulenta abundenta in special dimineata, cu
miros fetid si culoare galben-verzuie, durere, usturime si discomfort la
urinare sau in timpul actului sexual.
- In cazul in care infectia a fost contactata pe alte cai, ea se poate localiza la
nivelul faringelui, cavitatii bucale sau anusului.
 La femei, spre deosebire de barbati, majoritatea infectiilor sunt
asimptomatice
 Complicatii:infertilitatea, diseminarea infectiei pe cale hematogena.
 Cea mai frecventa manifestare - cervicita gonococica la adult sau
vulvovaginita la fetite.
 Simptome frecvente includ: disurie, dispareunie, secretie vaginala galben-
purulenta.
La ambele sexe, diseminarea bacteriilor pe cale hematogena poate da
meningite, endocardite, artrite( pumn, genunchi), conjunctivite.
 Tratamentul instituit precoce duce la vindecarea
bolii dar, in cazul femeilor, deoarece tratamentul este
instituit tarziu sau deloc din cauza numarului mare
de infectii asimptomatice, pot ramane cu sechele
precum infertilitatea sau boala inflamatorie pelvina
salpingita.
Diagnostic

 Direct:
- Frotiul colorat cu albastru de metilen direct din
produsul patologic este util in cazurile simptomatice.
- Se analizeaza secretie uretrala si scurgere vaginala,
lichid sinovial, LCR.
- O alta posibilitate de diagnostic: este cultivarea
pe medii speciale( agar Thayer-Martin) sau utilizarea
sondelor de acizi nucleici.
 Factori de risc si transmitere
-Pe cale sexuala (contactul sexual neprotejat, contactul cu
secretiile corporale ale uneii persoane deja infectate)
-De la mama la fat in canalul de nastere
-De la bolnavi la contacti in conditii de promiscuitate.
 Preventie
-Utilizarea corecta a prezervativului
-Respectarea regulilor de igiena intima, evitatea
contactului sexual cu mai multi parteneri si neprotejat.
Foarte importanta este chimioprofilaxia cu nitrat de argint
1%, tetraciclina 1% sau eritromicina 1% prin instilatii
conjunctivale la nou-nascutii din mame bolnave, pentru a
evita conjunctivita gonococica.
Hepatitele virale B si C

 Definitie
Hepatitele virale sunt afectiuni ce se caracterizeaza prin modificari
ireversibile ale functiei hepatice datorate distrugerii hepatocitelor.
 Etiologie
Dintre virusurile hepatitei, cele care se transmit sip e cale sexuala sunt VHB
si VHC.
-VHB este un virus ADN din fam. Hepadnaviridae. Antigenul de suprafata al
virusului hepatitei B (AgHBs) este primul marker imunologic care apare in
ser dupa infectia cu VHB. El ramane detectabil o perioada de 1-4 luni dupa
care se negativeaza.
-VHCeste un mic virus ARN, încapsulat, monocatenar, cu sens
pozitiv. Acesta face parte din genul Hepacivirus al fam. Flaviviridae.

Ambele virusuri sunt vulnerabile in mediul extern( VHC este mai sensibil ca
VHB) ceea ce le face susceptibile transmiterii sexuale si parenterale
Evolutie si simptomatologie

-În 40% din cazuri, persoanele infectate cu VHB nu prezintă simptome, descoperind
boala abia când infecţia devine cronică.
-În celelalte cazuri, după o perioadă de incubaţie de 45-180 de zile, infectarea e urmată
de o serie de manifestări: lipsa poftei de mâncare, migrene, oboseală, dureri în
regiunea ficatului, greaţă, dureri articulare, îngălbenirea ochilor, erupţii cutanate la
nivelul extremităţilor, mai ales la copii şi tineri, urină închisă la culoare, scaune
decolorate.
-Fără tratament, hepatita B se cronicizează după 6 luni de la infectare.

-Hepatita C poate genera simptome precum: oboseala cronica, durerile articulare,


inflamatii ale vaselor de sange, amortirea anumitor zone ale corpului (parestezie)
Complicatii:deficienta de fier si anemiile, insuficienta renala, aparitia calculilor biliari
si a DZ, insa virusul poate afecta si functionarea creierului.
-Modificari apar si in sistemul digestiv si se manifesta prin stari de greata, diaree,
varsaturi, crampe abdominale si modificarea culorii scaunului intr-o nuanta mai
deschisa.
-Culoarea urinei se poate transforma, de asemenea, devenind mai tulbure si mai
inchisa. Cea mai frecventa evolutie a acestei boli este carcinomul hepatocelular.
Diagnostic

 Indirect: se deceleaza anticorpii anti-VHC in serul


pacientilor prin ELISA sau RIBA.
 Direct se realizeaza prin detectarea genomului viral
( ARN VHC)
Factori de risc

 Ambele tipuri de virus se transmit sexual( deci


contactul neprotejat creste sansa contactarii bolii),
parenteral prin instrumentar medical sau din cadrul
saloanelor de frumusete care nu respecta regulile de
asepsie si antisepsie.
 O categorie vulnerabila la contactarea acestor
virusuri este acea a persoanelor care se drogheaza pe
cale iv, folosind ace si seringi la comun cu alte
persoane.
Preventie

Respectarea protocoalelor de sterilizare a


instrumentarului medical sau nemedical, contact
sexual protejat, parteneri fideli, triajul riguros al
donatorilor de sange si testarea sangelui.
Fisa de Ancheta epidemiologica
Prelucrarea datelor si interpretarea rezultatelor

In urma analizarii raspunsurilor primite prin


completarea chestionarului on-line, am constatat urmatoarele:
 85,7% din elevi
 23,3% din studenti
 22% din adulti
→ Nu stiu ca gonoreea este o boala cu transmitere sexuala

 92,8% din elevi


 30% din studenti
 44% din adulti
→Nu stiu ca gonoreea afecteaza fatul
 7,14% din elevi
 0% student si adulti
→Nu stiu ca prezervativul nu asigura 100% protectie impotriva bolilor cu
transmitere sexuala

 92% din elevi
 16% din studenti
 66% din adulti
→Nu stiu ca gonoreea este cel mai frecvent diagnosticata la barbate
→0% din participanti nu stiu ca HIV nu se vindeca
 10,7% din elevi
 0% din student
 11% din adulti
→Nu stiu ca HIV se transmite prin sange
Concluzie

 In concluzie, in urma acestor chestionari rezulta ca


gradul de constientizare a existentei, transmiterii,
manifestarii si prevenirii bolilor cu transmitere sexuala
este inca extrem de scazut, in special in cazul tinerilor cu
varste cuprinse intre 15-18 ani, adica liceenilor.In cazul
celorlalte doua categorii de tineri, nu s-a constatat o
diferenta semnificativa in rezultate.
 Asadar, ar trebui luata in considerare demararea unor
campanii de informare mai eficiente in randul populatiei,
in special a adolescentilor; cu cat acestia sunt mai educati
din acest punct de vedere, cu atat perpetuarea
obiceiurilor “nesanatose” si lipsa cunostintelor vor
scadea.
Bibliografie

 1.Bucur G., Boli dermatovenerice – Mică Enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987
 2. Cressin A. - Noutăţi în sexologie: Ce trebuie să ştim despre viata sexuală, Ed. Metropol, Bucureşti 1993,
ISBN: 973-562-006-5
 3. Danion V. - Tinerii şi sexualitatea: întrebări şi răspunsuri Ed. Lucman, Bucureşti 2006.
 4.U.S. Preventive Services Task, Force (May 2009 19). „Screening for syphilis infection in pregnancy: U.S.
Preventive Services Task Force reaffirmationrecommendation statement”.Annals of internal medicine150 (10):
705
 5.Moran JS (2007). "Gonorrhoea". Clin Evid (Online) 2007
 6.Weiss RA (May 1993). "How does HIV cause AIDS?".Science 260 (5112): 1273
 https://ro.wikipedia.org/wiki/SIDA#Semne_%C8%99i_simptome
 https://www.dsptimis.ro/promovare/zm_hiv_pliant.pdf
 Serologie sifilis (VDRL/RPR si Anticorpi-Treponema pallidum) Synevo
 http://www.referatele.com/referate/biologie/online13/Treponema-pallidum---SIFILIS-referatele-com.php
 https://www.synevo.ro/serologie-sifilis-cantitativa-vdrlrpr/
 http://www.sfatulmedicului.ro/Sifilis--Infectia-cu-Treponema-pallidum-/sifilisul-lues_1357#Factori_de_risc
 https://www.chibzuintza.ro/sifilis-simptome-tratament-cauze-prevenire/
 https://doareu.com/gonoreea/
 http://www.mymed.ro/gonococul-neisseria-gonorrhoeae.html
 https://www.sexis.ro/sanatate-sexuala/gonoreea/
 https://www.reginamaria.ro/dictionar/virusul-hepatitei-b-vhb
 https://be-healthy.ro/hepatita-acuta-virala-c-vhc-diagnostic-si-tratament/
 https://www.unica.ro/hepatita-b-simptome-preventie-tratament-26243
Multumim pentru atentie!

REALIZATORI
MOCANU ANDREEA PAULA
NEGUT MADALINA
VADANA DIANA