Pictura monumentală din

Moldova medievală. Sec.

XV-XVIII
 Moldova istorică
• Pătrăuţi • Adormirea Maicii
• Probota Domnului din Căuşeni
• Sfîntul Gheorghe • 1763-1767
• Humor
• Arbore
• Moldoviţa
• Voroneţ
• Suceaviţă
 “Înălţarea
Sfintei cruci”
Pătrăuţi
1487
“Cavalcada Sfintei Cruci” zidul vestic
“Sfîntul Nicolae” Probota 1532
Tabloul votiv Petru Rareş cu familia
Sfîntul Gheorghe Suceava
 1532-1534
Urme de pictură
faţada sudică
 “Adormirea
Maicii Domnului”
Humor
(1530)
Asediul Constantinopolului
“Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”
Arbore 1541 faţada sudică
“Bunăvestire”
Moldoviţa
1537
Asediul Constantinopolului
 “Sfîntul
Gheorghe”
Voroneţ
1547
Judecata de apoi
Tabloul votiv cu Stefan cel Mare
Suceaviţa
Scara Virtuţilor faţada de nord
“Rugăciunea tuturor sfinţilor” absida sudică
Adormirea Maicii Domnului din
Causeni 1763
Apostolii îndureraţi Biserica Adormirea
Maicii Domnului din Căuşeni
Adormirea Maicii Domnului
 .
• Sf.
Arhideacon
Ştefan. Unica
icoană pictată
în mărime
naturală
Tablou – ctitorii-dregători Ochii scoşi a sfinţilor.
Semnătura meşterilor Radu, Stanciu şi Voicu
Catapeteasma bisericii
Proscomidier
Altar, proscomidier
 Concluzii
• 1. Pictura monumentală din Moldova medievală a secolelor XV-
XVIII se prezintă într-o complexitate şi originalitate aparte,
definind o perioadă de constituire şi ascensiune a stilului
monumental moldovenesc;
• 2. Fresca impresionează prin ingeniozitatea îmbinării formelor
arhitecturale cu programele iconografice, prin sobrietatea
scenelor, prin originalitatea temelor, viziunea monumentală a
compoziţilor de o valoare artistică excepţională, prin
raţionalitatea şi expresivitatea coloritului, prin calitatea artistică
şi unitatea concepţiei iconografice, formând în esenţă,
trăsăturile limbajului plastic original al acestor opere. Bisericile
din Nordul Moldovei istorice (incluse în Lista patrimoniului
cultural universal UNESCO) – Înălţarea Sfintei Cruci din
Pătrăuţi (sf. sec. XV), Sfântul Nicolae de la Probota (1530),
Sfântul Dumitru din Suceava (1532-1534), Adormirea Maicii
Domnului de la Humor (1535), Buna Vestire de la Moldoviţa
(1537), Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Arbore
(1541), Sfântul Gheorghe de la Voroneţ (1547) şi Învierea
Domnului de la Suceviţa (1595-1606), precum şi Biserica
Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni (1763-1767) – sunt
• 3. Originalitatea frescelor medievale moldoveneşti se
manifestă prin fenomenul picturilor exterioare cu
acoperirea integrală a faţadelor edificiilor de cult,
„asemenea unor cărţi ilustrate la toate paginile sale” (A.
Grabar) şi cu funcţiile acestei picturii – un mesaj
combativ, de eradicare a viciilor morale, conjugat cu un
mesaj patriotic, de apărare a ţării şi a credinţei ortodoxe
în luptă cu alte state sau confesiuni (lupta cu Imperiul
Otoman, cu islamul), reflectate în Cavalcada Sfintei
Cruci (Pătrăuţi), Asediul Constantinopolului (Probota,
Arbore, Humor, Moldoviţa), Judecata de Apoi (Probota,
Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa) etc.;
• 4. Pe lângă tematica religioasă a frescelor interioare (cu
ilustrarea Vechiului şi Noului Testament, a sfinţilor
creştini, a filozofilor antici, a ctitorilor) care îndeplineau
funcţia liturgică şi o informaţie vizuală istorică (portrete
votive, vestimentaţie de epocă etc.), un rol aparte revine
folclorului, surselor şi motivelor apocrife, cum ar fi şi
cazul Vămilor văzduhului (Humor, Arbore, Suceviţa) etc.;
Vă mulţumesc