Sindroamele de trunchi cerebral

• Tracturile lungi: tracturile

motorii și senzitive sunt
prezente în trunchiul cerebral, si
toate sunt situate contralateral
față de partea corpului pe care îl
deservesc.
Tractul piramidal (neuronul
motor de tip central) este
localizat în pedunculii cerebrali
in mezencefal, la nivelul puntii
este divizat in mai multe
fascicule care se reunesc la
nivelul bulbului pentru a forma
piramidele. Piramidele
decusează la joncțiunea
măduvei spinării cervicale cu
bulbul.
• Tracturile spinotalamice
continuă într-o poziție laterală
de-a lungul trunchiului cerebral
pe calea spre talamus.
• Coloanele posterioare se
termină în bulb unde fac
sinapsă în nucleele cuneatus și
gracilis. Deutoneuronii
decuseaza imediat pentru a
forma lemnisculul medial.
Acesta este situat medial in
bulb, dar in punte devin
orizontal pentru ca in
mezencefal sa ajunga in lateral,
în apropierea tracturilor
spinotalamice. Aceste căi
senzoriale se termină în talamus
(VPL).
• Cu exceptia nervului trohlear care
trece contralateral pt a inerva
muschiul oblic superior, ceilalti
nervi cranieni nu se incruciseaza.

• Nervul cranian localizeaza

leziunea!
Level Nuclei
Midbrain III, IV, mesencephalic V
Pons V (main nucleus)
Caudal pons VI, VII
Ponto-medullary VIII
junction
Medulla N. of the descending tract of V.
N. ambiguus
N. tractus solitarius
Motor X
XII
Cervical cord XI
Sindroamele mezencefalice
 Sdr. Weber
 Sdr. Benedikt
 Sdr. Parinaud
 Sindroamele mezencefalice
Sindromul Weber
Structurile critice implicate sunt
- Fibrele corticospinale și
corticobulbare descendente din peduncul
cerebral,
- Nervul oculomotor comun care
traversează pedunculul la ieșirea din
mezencefal.

Cu o leziune in dreapta, pacientul va

avea
- hemipareză stângă (contralaterală)
- Pareza de nerv oculomotor comun
drept (ptoză, incapacitatea de a mișca
ochiul în sus, în jos sau medial și dacă
sunt implicate fibre din nucleul Edinger-
Westphal - midriaza).
• De obicei, acesta este cauzat
de ischemia mezencefalica,
ca rezultat al ocluziei
ramurilor paramediene ale
arterei cerebrale posterioare
sau ale arterelor perforante cu
plecare din artera bazilara.

• Sindromul Weber poate fi

prezent ca manifestare a bolii
de decompresie la scafandrii.
Sdr Weber
 Sindroame mezencefalice (2)
Sdr. Benedikt
Pareza unilaterala de nerv III cu
ataxie contralaterala,

Leziunea la nivelul nucleului rosu

intrerupe fibrele de la emisfera
cerebeloasa contralaterala.

Sindromul Benedikt este cauzat de o

leziune (infarct, hemoragie, tumora
sau tuberculoză) în tegmentul
mezencefalului și cerebelului. În
mod specific, zona mediană este
afectată. Poate rezulta din ocluzia
arterei cerebrale posterioare.
 Sindromul Parinaud
• Anomalii ale mișcării ochilor și
disfuncții pupilare.
• Este cauzat de leziuni in portiunea
superioara a mezencefalului și este
numit dupa Henri Parinaud (1844-
1905), considerat a fi tatăl
oftalmologiei franceze.
 Sindromul Parinaud

• Paralizia privirii in sus:

se păstrează, de obicei,
privirea în jos.
• Deviatia oculara in jos
(semnul apusului de soare),
• Retractia pleoapei (semnul
Collier)
• Disociatia reflexelor
pupilare de acomodare
lumina-aproape (nu
reactioneaza la lumina, dar
reactioneaza la acomodare)
 Parinaud Syndrome
• Sindromul Parinaud rezulta din leziuni, fie directe, fie compresive, la
nivelul mezencefalului dorsal.

• În mod clasic, a fost asociat cu trei cauze majore:

1. Pacienții tineri cu tumori de glanda pineală sau mezencefalice:

pinealoamele sunt leziunile cele mai frecvente care produc acest
sindrom.
2. Femeile de 20-30 ani cu scleroză multiplă
3. Pacienți mai în vârstă după accident vascular cerebral la nivelul
mezencefalului.

Cu toate acestea, orice altă comprimare sau distrugere a acestei regiuni

poate produce aceste fenomene: hidrocefalie obstructivă, hemoragie
mezencefalica, malformație arteriovenoasă cerebrală, infecție, traumă sau
toxoplasmoză cerebrală. Neoplasmele și anevrismele gigantice din fosa
posterioara au fost, de asemenea, asociate cu sindromul Parinaud.
.
 Sindroamele pontine
• Sindroame pontine mediale
– Sdr. Raymond
– Sdr. Millard Gubler
• Sdr. lateral pontin
• Sdr. locked-in
 Sindroame pontine mediale

Sindromul Millard-Gubler:
• De partea leziunii:
- paralizie faciala de tip periferic
- paralizie de VI (abducens)
• De partea opusa leziunii:
hemiplegie
* Pacientul isi priveste deficitul
motor, nu leziunea!

Sindromul Raymond:
* doar pareza de nerv VI de
partea leziunii si hemiplegie de
partea opusa
Sdr. lateral pontin
• IPSILATERAL
- ataxie membre
- pareza faciala de tip
periferic
• CONTRALATERAL
- Hemipareza
- Hipoestezie termica si
dureroasa
Alte manifestari: vertij,
nistagmus, surditate
unilaterala
 Sindromul locked-in
• Sindromul locked-in este o afecțiune în care un pacient este conștient și
treaz, dar nu se poate mișca sau comunica datorită unei paralizii complete
a aproape tuturor mușchilor striati din organism, cu excepția ochilor.
• Sindromul locked-in se caracterizează prin tetraplegie, diplegie facială şi
anartrie, la pacienţi vigili, cu păstrarea conştiinţei şi a facultăţilor
intelectuale. Aceştia pot comunica prin clipire sau prin mişcări ale
globilor oculari.
• Sindromul locked-in (LIS), descris de F. Plum şi J. B. Bosner în 1966,
descrie pacienţii care se află într-un anumit sens „închişi în interior“ – în
literatura franceză „syndrome de verrouillage“ sau pseudocomă.
• Este rezultatul unor leziuni bilaterale la nivelul portiunii anterioare a
puntii.
• Mortalitatea este crescută în cazul bolnavilor cu LIS în faza iniţială
(76% în primul an pentru cazurile vasculare şi 41% pentru cazurile
non-vasculare), iar cele mai multe decese apar în primele patru luni.

• Recuperarea motorie în LIS de origine vasculară este, de obicei, foarte

limitată, mai rapidă pentru cazurile de origine non-vasculară.
Recuperarea mişcărilor orizontale de urmărire ale privirii în primele
patru săptămâni ulterioare accidentului este considerată un element de
bun prognostic.
• Cauzele posibile ale LIS includ:

Traumatisme cerebrale
Boli cerebro-vasculare- ex. ocluzie
artera bazilara
Mielinoza central pontină secundară
corecției rapide a hiponatremiei
 Sindroamele bulbare
• Sdr.Wallenberg
• Sdr medial bulbar
 Sindromul Wallenberg
De partea leziunii:
1. nistagmus prin lezarea nc
vestibulari
2. hipoestezie trigeminala
(lezare nc V)
3. paralizia ½ val palatin (nc.
ambiguu)
4. sindrom cerebelos
5. semn Claude Bernard Horner
(leziune simpatica)

De partea opusa:
• hipoestezie pentru
sensibilitatea termo-algezica
 Sindromul Wallenberg
• Acesta este cel mai frecvent sdr de trunchi cerebral.
Simptomele clinice includ disfagie, dizartrie, ataxie,
durere facială, vertij, nistagmus, sindrom Horner,
diplopie și, eventual, mioclonus palatin.

• Rezultă din ocluzia arterei cerebrale postero-inferioare

(PICA), sau a uneia dintre ramurile acesteia, sau a
arterei vertebrale.
 Sindrom medial bulbar
• De partea leziunii- pareza de hipoglos
• De partea opusa leziunii- hemiplegie, pierderea
sensibilitatii tactile discriminative, proprioceptiv
constiente si simtului vibrator

• Cauza- ocluzia arterei vertebrale, ramura din artera

vertebrala (artera spinala anterioara) sau a unei
ramuri din artera bazilara.
• rezultat- ischemia portiunii mediale a bulbului
 Sindromul medial bulbar

• Sensibilitatea la nivelul feței este păstrata, datorită

lipsei afectarii nucleului trigeminal.
Sindromul se spune că este "alternant" deoarece
leziunea produce simptome atât contralateral cât și
ipsilateral.
• Sensibilitatea dureroasa și termica este păstrată,
deoarece tractul spinotalamic este localizat mai lateral
în trunchiul cerebral.
Sindrom medial bulbar
SINDROAME TALAMICE
 RAPEL ANATOMIC
• Structura talamusului: nuclei cu functii
complexe:
* nucleii de releu senzitivi si senzoriali (statie
pentru impulsurile senzitive-senzoriale ce fac conexiune
cu scoarţa cerebrală: nucleul ventral posterior, corpul
geniculat extern, corpul geniculat intern, nucleul ventral
intermediar, nucleul anterior)
* nuclei de releu pentru caile cerebeloase
* nuclei implicati in circuitele memoriei
* nuclei cu rol in activarea corticala (capatul
formatiunii reticulate)
* nuclei de releu pentru circuitele motorii
* nuclei de asociaţie: pulvinarul, nucleul
lateral posterior, nucleul lateral anterior,
nucleul dorso-median
• In concluzie, acesti nuclei au o functie de
activare pentru diferite functii corticale
• Raporturi de vecinatate cu capsula interna
(structura de substanta alba pe unde trece
fasciculul piramidal )  pot fi afectate
concomitent: semne comune
 SIMPTOME
• Cele mai frecvente sunt simptomele senzitive:
parestezii si dureri
* durerea “talamica”: senzatii neplacute,
continue, de tip “arsura”, adesea insuportabile,
localizate pe hemicorpul opus leziunii
* durerile pot surveni fie sub influenţa unor
excitanţi directi, fie sub influenţa excitanţilor
vizuali, auditivi, sau excitanţilor psihici
 SEMNE
• Hiperpatia: un stimul de intensitate usoara este
perceput ca durere ce asociaza si o importanta
componenta afectiva neplacuta si este localizata
pe un teritoriu extins
• Hiperalgezie = cresterea intensitatii de perceptie
a unui stimul dureros
• Hipoestezie: in special pentru sensibilitatea
tactila fina si proprioceptiva constienta; localizata
pe hemicorpul opus
• “Mana instabila talamica”: miscari lente,
atetozice ale mainii de partea opusa, ce determina
posturi anormale; asociate cu tulburari ale
sensibilitatii profunde (tip ataxic)
• Tulburari neuro-psihice:
* afazie “talamica”: cuvinte noi “fantastice” –
daca leziunea e pe talamusul stang
* neglijenta, tulb vizuo-spatiale – daca leziunea
este pe talamusul drept
* tulburari de memorie
● Tulburari ale starii de constienta: somnolenta 
coma (in leziuni talamice bilaterale)
• Semne determinate de afectarea structurilor de
vecinatate :
* hemipareza contra-laterala egal distribuita
(capsula interna)
 SINDROAME
HIPOTALAMICE
 RAPEL ANATOMIC

-
1. Diabetul insipid
- cauze: tumori, meningite, sarcoidoza, traumatisme
- polidipsie, poliurie
2. Sindromul Schwartz-Bartter (SIADH = secretie
inadecvata de ADH):
- cauze: carcinoame bronsice, hemoragie sub-
arahnoidiana, meningita, traumatism cranian,
tumori  hipoNatremie
4. Tulburari ale conduitei alimentare:
- centrul satietatii e localizat in partea mediana a
hipotalamusului / centrul foamei e in partea
laterala
5. Distrofia adipozogenitala (sindromul Froehlich)
- leziunea nucleilor tuberului  oprirea sau
incetinirea dezvoltarii sexuale + obezitate