Raze X

Cuprins

 Radiatiile X;
 Natura radiatiilor X;
 Proprietatiile razelor X;
 Absorbtia de raze X;
 Surse de raze X;
 Aplicatiile acestor radiatii;
 Bibliografie.
Radiatiile X
Au fost descopoerite de fizicianul german Rontgen Wilhelm Conrad (1845-
1923). Descoperirea sa i-a asigurat celebritatea pentru care in 1901 a primit
Premiul Nobel
Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei
sarcini electrice.Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si
magnetice. Gama radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu
frecventa foarte inalta si lungime mica sau frecventa foarte joasa si lungime
mare.
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor
electromagnetice. In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul undelor
electromagnetice se compune din: radiatii gama, radiatii X, radiatii ultraviolete,
lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite.
Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial interplanetar si interstelar, la
soare si stele, pana la Pamant. Indiferent de frecventa si lungimea de unda,
undele electromagnetice au o viteza de 299.792km/s in vid. Lungimea si
frecventa undelor electromagnetice sunt importante in determinarea efectului
termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici
 Asadar radiatiile X sunt radiatii
electromagnetice penetrante, cu lungime
de unda mai scurta decat a luminii si
rezulta prin bombardarea unei tinte de
tungsten cu electroni cu viteza mare. Au
fost descoperite intamplator in anul 1895
de fizicianul german Wilhem Conrad
Roentgen, in timp ce facea experimente de
descarcari electrice in tuburi vidate,
respectiv el a observat ca din locul unde
razele catodice cadeau pe sticla tubului
razbateau in exterior raze cu insusiri
deosebite; aceste raze strabateau corpurile,
impresionau placutele fotografice, etc. El
le-a numit raze X deoarece natura lor era
necunoscuta. Ulterior au fost numite raze
(radiatii) Roentgen, in cinstea fizicianului
care le-a descoperit.
Natura radiatiilor X
Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William
Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece
curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca
iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze
catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub
produce numai raze X moi, cu energie scazuta.
Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea
fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X
mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare. Razele X produse,
depind de presiunea gazului din tub. Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de
William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului de raze X cu catod
incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent
electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in
cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin
aplicarea unui curent electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul,
scade lungimea de unda a radiatiei.
Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 – 1962), laureat al
Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in
anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama
cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul
demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.
Tubul lui William Crookes
Cum functioneaza tubul de raze X
Proprietatile radiatiilor X
Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina.
Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat
greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de razele
X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica
mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile siapar umbre
mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri
de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt
cele mai usoare.
Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi
platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este
inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura obiectelor
opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.
Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde
de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza,
este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o
metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o
camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia
fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele
X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric,
efectul Compton si altele.
Cum se produce o radiografie
Sectiune printr-o radiografie
 Surse de raze-X
 Sistemul solar- Atmosfera externa a Soarelui este o sursa de raze-X.
Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze-X. Observatiile
razelor-X sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor.
 Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse ale unor stele cum ar fi Soarele. Ele s-au
format in urma consumarii combustbilului nuclear.
 Supernove si ramasite ale acestora – Cand o stea explodeaza si se transforma intr-o
supernova, explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de
grade care straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile razelor-X pot dezvalui
dinamica exploziei si elementele grele prezente in norul rezultat.
 Stelele neutronice- Cand o stea masiva devine o supernova, ea poate lasa in urma sa ramasite
dense numite de specialisti “stele neutronice”. Stelele neutronice tinere trimit in afara lor
particule cu energii care pot trimite raze-X timp de mai multe mii de ani.
Gaurile negre-Cand stea moarta are masa mai mare decat trei sori, aceasta formaeaza o gaura
neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o imagine asupra materiei
supraincalzite care se misca in jurul gaurilor negre.
Galaxiile – Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa, energetica
parte a caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice, ramasitele supernovelor
si ale gaurilor negre.
Galaxii active si Quasari – Galaxiile active duc o “viata” violenta, de obicei in centrul
acestora. Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau o
coliziune cu o alta galaxie sau ambele. Quasarii sunt exemple extreme de galaxii active.
Un fundal radioactiv– Cerul observat in raze-X nu este intunecat, ci este slab luminat,
lumina in raze-X care vine de la multe surse indepartate.
Pamantul luminat cu raze X
Absorbtia de raze-X
Absorbtia acestora de catre atmosfera Pamantutui este impartita pe mai multe
straturi atmosferice. Absorbtia se face in urmatorul mod:
Fotonii razelor-X—particule minuscule incarcate cu energie electromagnetica
puternica—sunt absorbiti de orice intalnesc in cale si care este compus din atomi.
Cantitatea de radiatii se imputineaza trecand prin ionosfera si prin stratul de ozon.
Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite in atmosfera?
Energia unei unde X incearca sa deplaseze un electron de la orbita
lui din jurul unui atom de oxigen.acest proces se numeste absorbrtia foto-
electrica, deoarece un foton este absorbit in procesul inlaturarii electronului de
la atom.
Telescoapele pentru observarea razelor-X de deasupra Pamantului pot
colecta radiatii de tip X de la surse care se afla la miliarde de ani lumina
departare. Aceste radiatii-X de provenienta cosmica sunt focalizate de o oglinda
concava si redirectionate spre un aparat de masura a intensitatii si proprietatilor
cum ar fi directia din care vin si energia razelor-X. Un material solid sau gazos
din interiorul aparatului absoarbe aceste raze sub efectul foto-electric.
 Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari stiintifice,
industrie, medicina
 Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in
dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile
X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria
cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline
pot fi identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi
aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o
structura moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot
identifica compusi chimici si se poate stabili marimea
particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se
pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara de
aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie,
razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva
a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza
Cobalt 60 si Caesium 137.
 De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze
de productie si se elimina defectele. Razele X
ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii
unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In
medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt
mijloace de diagnosticare. In radiotarapie se
utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul
computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau CT)
a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey
Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga
dupa anul 1979.
 Bibliografie

 http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm
 www.altavista.com
 www.referat24.ro
 Fizica FI/F2:manual pentru clasa a-XII-a,Ion Toma,Rodica Ionescu-
Andrei,Cristina Onea-Bucuresti,Grupul Editorial Art,2007.
 Fizica F1/F2:manual pentru clasa a-XII-a,Daniel Ovidiu Crocnan-
Bucuresti,Sigma,2007.
 Fizica:manual pentru clasa a-XII-a:F1/Constantin Mantea,Bucuresti:All
Educational,2003
 Proiect realizat de elevii:Chelaru Adelina
 Flutur Raluca
 Ionel Elena
 clasa a-XII-a A
 Profesor coordonator:Sandu Cristina
 Grupul Scolar Industrial Bucecea