Sunteți pe pagina 1din 189

NEOPLAZII

INCIDENTA CANCERULUI
DUPA LOCALIZARE SI SEX
TUMORILE SI NEOPLASMELE
 Definitie
 formatiuni care apar in tesuturi si organe in
urma unei proliferari tumorale ( proliferari
celulare excesive si fara tendinta de oprire ).

 tumora
 de la cuvantul greceasc tumor = umflatura

 Neoplasm
 de la expresia greceasca de neoplazie =
formare de tesut nou.
TUMORI BENIGNE
 1. Asemanatoare macroscopic si microscopic cu
tesuturile de origine
 2. Viteza de crestere lenta
 3. Determina compresiunea tesuturilor de
vecinatate (ex. adenofibromul glandei mamare)
 4. Bine delimitate
 5. Nu metastazeaza
 6. Tratamentul radical, ofera vindecarea

 TERMINOLOGIE – Tesut de origine + SUFIX –


“OM” (ex. fibrom, lipom, osteom)
TUMORI MALIGNE

 Cancer = Rac (in lat.)

 Nu seamana cu tesuturile de origine (aspect


carnos)
 Viteza de crestere rapida
 Infiltrativ, invaziv
 Imprecis delimitate
 Metastazeaza
 Tratamentele sunt paleative ( poate recidiva)
DIFERENTIERE
si ANAPLAZIE
 DIFERENTIERE
Gradul de asemanare a celulelor neoplazice
cu celula normala (tumorile benigne sunt
bine diferentiate )
 ANAPLAZIA
lipsa de diferentiere a celulei neoplazice
(marca a celulei maligne)
 Pleomorfism nuclear si celular
 Hipercromazie
 Trecerea raportului nucleo-citoplasmatic
 Mitoze frecvente, atipice
 Pierderea polaritatii celulare
 Celule tumorale maligne
RATA DE CRESTERE

 Tumorile maligne cresc rapid


 Tumorile benigne cresc incet
 Unele tumori maligne sunt dependente hormonal
ex.
 cancer de san, endometru, prostata)
 Tumorile cu ritm rapid de crestere au turnover
celular crescut (rata de proliferare si apoptoza
crescute)
 Chimioterapia actioneaza pe celulele in
proliferare
RATA DE CRESTERE
INVAZIA LOCALA

 Tumorile benigne
 au tesut conjunctiv la periferie - capsula.
 ofera un plan de clivaj – se pot enuclea

 Tumorile maligne
 invazive
 infiltrative
 distrug tesutul normal
 nu au plan de clivaj
 este necesara rezectia chirurgicala la distanta
METASTAZARE
Cel mai important criteriu de diferentiere intre
tumorile maligne si benigne

 Calea limfatica
 ganglionii loco-regionali (pentru carcinoame)
 Calea sanguina (pentru sarcoame)
 In cavitati preformate
 (pleura, pericard, spatiu subarahnoidian,
ex. tumora KruKenberg)
 Calea canaliculara
(ex. bazinet pentru tumorile renale)
 Calea perineurala (carcinoamele prostatei)
 Calea intraepiteliala (boala Paget)
 Iatrogena(prin insamantare chirurgicala)
 De contact ( carcinom buzei superioare)
METASTAZARE
BAZA MOLECULARA A
CANCERULUI
Cancerul este o boala genetica- modificarile
genetice nonletale sunt miezul carcinogenezei
 Alterarile genetice singure nu sunt suficiente sa
induca neoplazia
 Controlul celulelor este exercitat de multiple categorii
de gene:
 Oncogene
 Gene supresor tumoral
 Gene reglatoare de apoptoza
 Ex. Transformarea adenom colon-carcinom
BAZA
MOLECULARA A
CANCERULUI
BIOLOGIA
CRESTERII
TUMORALE

 - Initial exista o
origine monoclonala

 - Celule sufera
mutatii
 devin heterogene
cu capacitate de
crestere, invazie,
angiogeneza si
metastazare !
GRADIEREA SI STADIALIZAREA
TUMORILOR
 Gradierea
 gradul de diferentiere microscopica al tumorilor
si numarul de mitoze (GR. I-IV)
 este imperfecta, pentru ca o tumora poate avea
grade diferite de diferentiere
 se poate modifica in evolutie
 Stadializarea
 gradul de extindere clinica al tumorilor
 Doua metode de evaluare:
 TNM (tumori, node, metastasis)
 AJC (American Joint Committee)
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
AL CANCERULUI

 Metode histologice
 Metode citologice
 Metode imunohistochimice
 Diagnostic molecular
 Flow cytometrie
 Markeri tumorali
 MARKERI UMORALI: monitorizarea tumorii
 MARKERI CELULARI: diagnostic.
CLASIFICAREA TUMORILOR
 Orice tumora are doua
componente:

 Celula neoplazica proliferata


 Suportul stromal (vase si tesut
conjunctiv)
CLASIFICARI:
 ETIOPATOGENETICA:?
 HISTOGENETICA:

 tumori epiteliale,
 tumori mezenchimale (tumori de parti moi),
 tumori mezoteliale,
 tumori melanice,
 tumori limfoide,
 tumori ale sistemului nervos,
 tumori malformative.
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC
 TUMORI MALIGNE (cancere, neoplasme):
 cresc rapid,
 invadeaza structurile vecine, pe care le distrug,
 produc metastaze,
 recidiveaza dupa extirpare,
 GRADING:1,2,3,4,
 STAGING:TNM
 TUMORI BENIGNE:
 cresc incet,
 cresc expansiv (preseaza structurile vecine),
 nu dau metastaze,
 nu recidiveaza dupa extirpare.

 PSEUDOTUMORI:
 proliferari inflamatorii (virotice),
 hiperplazii
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 TUMORI BENIGNE VERITABILE:


 leiomiomul uterin (fibroidul):
 are modificari genetice

 TUMORI BENIGNE:
 care achizitioneaza anomalii genetice si devin MALIGNE:
 secventa POLIP ADENOMATOS → ADENOCARCINOM
INTESTINAL

 PROCESE DISPLAZICE
 (CIN): → cc.in situ →cc. invaziv

 TUMORI DE LIMITA: bordeline,


 carcinomul bazocelular,
 chistadenom de ovar cu malignitate de limita (bordeline).
COMPARATII TUMORI MALIGNE SI BENIGNE ALE
MIOMETRULUI
TUMORI MALIGNE
 Carcinoame
 derivate din celulele epiteliale
 Sarcoame
 din tesuturile mezenchimale
 Nomenclatura este in functie de originea
histogenetica
ex.
 adenocarcinom-carcinom derivat din epiteliu
glandular;
 leiomiosarcom – sarcom din muschi neted
tabelul 7.1
TUMORI CU MAI MULT DE
1(UN) TIP CELULAR
 Tumori mixte
 derivate dintr-un strat germinal care produce mai multe tipuri
celulare ( este tumora mixta de glanda parotida)
 Teratoame - tumori embrionare – tumori disembrioplazice
 celulele deriva din mai multe linii germinale (ecto-,endo-,
mezoderm);
(ex. teratomul ovarian = chist dermoid)
 Tesuturi imature caracteristice vietii intrauterine sau tesuturi
mature cu localizare anormala.
 - evolueaza benign sau malign
 - in anumite organe ( ex. ovare, testicul, mediastin,
spatiu retroperitonial, regiune cervicala sau sacrococcigiana).
EX.:
 Chist dermoid, chist branhial, enterochistoame,
adamantinomul, craniofaringiomul
LEZIUNI NONNEOPLAZICE CARE
MACROSCOPIC SUNT TUMORALE

 Choristoame
 tesuturi ectopice (ex. celule pancreatice in
mucoasa intestinului subtire)
 Hamartoame
 mase celulare dezorganizate cu localizari
aberante
ex.
nodul hamartomatos pulmonar
insule dezorganizate de cartilaj, bronhii, vase
sanguine)
NEOPLAZII
ETIOPATOGENEZA:
Boli genetice

 CARCINOGENI:
 radiatii:
 UV: melanon malign,
 X: carcinom pavimentos spinocelular
 substante chimice:
 fumatul: cc. bronhopulmonar; tutun (mestecat):
cc.bucal, faringe, esofag; asbest: mezoteliom, cc.
bronhopulmonar.
 virusuri:
 V. Epstein-Barr: limfom Burkitt, cc.rinofaringe,
leiomiosarcom (AIDS); V. Papiloma: cc.col
uterin; HTLV: leucemie de celule paroase, limfom
cutanat de celule T;V. Hepatitice B, C:
hepatocarcinom.
NEOPLAZII
ETIOPATOGENEZA:

 EVENIMENTE GENETICE:
 Mutatii punctiforme, trunchieri, rearanjari
de gene, amplificari.
NEOPLAZII
ETIOPATOGENEZA:
 ONCOGENE:
 clasa de gene legata de proliferare (crestere) si
diferentiere
 Codeaza:
 polipeptide ce initiaza/transduc semnalele
cresterii/diferentierii
 Factori de crestere
 Receptori de membrane
 Polipeptide ce transduc semnalele de membrane la
proteinele citoplasmatice
 Receptori citoplasmatici
 Polipeptide nucleare
 N-myc: neuroblastom
 C-myc: limfom B
 K-ras: polipi adenomatosi
NEOPLAZII
ETIOPATOGENEZA:

 ANTIONCOGENE :
 gene ce impiedica actiunea oncogenelor
(p-53)
CLASIFICARI:
 ETIOPATOGENETICA:?
 HISTOGENETICA:

 tumori epiteliale,
 tumori mezenchimale (tumori de parti moi),
 tumori mezoteliale,
 tumori melanice,
 tumori limfoide,
 tumori ale sistemului nervos,
 tumori malformative.
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 TUMORI MALIGNE (cancere, neoplasme):


 cresc rapid,
 invadeaza structurile vecine, pe care le
distrug,
 produc metastaze,
 recidiveaza dupa extirpare,
 GRADING:1,2,3,4,
 STAGING:TNM
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 TUMORI BENIGNE:
 cresc incet,
 cresc expansiv (preseaza structurile
vecine),
 nu dau metastaze,
 nu recidiveaza dupa extirpare.

 PSEUDOTUMORI:
 proliferari inflamatorii (virotice),
 hiperplazii
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 TUMORI BENIGNE VERITABILE:


 leiomiomul uterin (fibroidul):
 are modificari genetice

 TUMORI BENIGNE:
 care achizitioneaza anomalii genetice
si devin MALIGNE:
 secventa POLIP ADENOMATOS →
ADENOCARCINOM INTESTINAL
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 PROCESE DISPLAZICE
 (CIN): → cc.in situ →cc. invaziv

 TUMORI DE LIMITA: bordeline,


 carcinomul bazocelular,
 chistadenom de ovar cu malignitate de
limita (bordeline).
CLASIFICARI
COMPORTAMENT CLINIC

 Markeri tumorali:
 Markeri umorali: monitorizarea tumorii
 Markeri celulari: diagnostic
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME
 GENERALITATI:
 Varsta:
 adult (in varsta)
 copil: hepatocarcinom, cc.de rinofaringian, cc.
tiroidian
 Sex:
 masculin: cc. laringian, cc. pulmonar, cc.
pancreatic
 feminin: cc. mamar, cc de colecist
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME
 MACROSCOPIE:
 localizare;
 numar:
 unicentric, multicentric;
 forma:
 pe suprafete vegetanta, ulcerativa, infiltrativ in
profunzime: nodulara;
 in profunzime: nodulara;
 culoare:
 alb-cenusiu, alb-cretos: necroza,
 verde (bila): hepatocarcinom;
 galben (lipoizi): cc cu celule renale (hipernefrom);
 rosu-brun: hemoragii recente/vechi.
 consistenta: moale; ferma ( tesut conjunctiv)
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME
 MICROSCOPIE:
 Stroma conjunctivo-vasculara:desmoplazie
 Insule cu celule tumorale
 atipii ale nucleului si citoplasmei: de
forma, marime, colorabilitate
 mitoze
 dispozitie atipica
 Modificari secundare:
- hemoragii
- necroze: degenerescenta chistica
- depozitie de calciu
- distrofie mucoasa
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME

 METASTAZAREA:
 cale limfatica:ggl.loco-regionali
 cale sanguina
 prin contact
 cale canaliculara
 calea limfaticelor perineurale
 intraepiteliala: B. Paget
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME CLASIFICARE

 carcinoame pavimentoase,
 adenocarcinoame,
 carcinoame nediferentiate.
CARCINOMUL PAVIMENTOS
(EPIDERMOID) SPINOCELULAR

 LOCALIZARE:
 - tegument: cc.pavimentos spinocelular
(scuamos)
 - mucoase pavimentoase:cc.epidermoid
spinocelular
 - mucoase metaplaziate pavimentos:
bronsii
CARCINOMUL PAVIMENTOS
(EPIDERMOID) SPINOCELULAR

 MACROSCOPIE:
 forma: vegetanta, ulcerativa, infiltrativa,nodulara
 culoare, consistenta
 MICROSCOPIE:
 - stroma conjunctivo-vasculara
 - insule tumorale
 - celule de tip spinos (keratinocite), cu atipii si
mitoze
 - diskeratoza maligna (central)
 - gradare
CARCINOMUL PAVIMENTOS
(EPIDERMOID) SPINOCELULAR

 METASTAZARE: limfatica, altele


 LEZIUNI PREMALIGNE:
 Displazie grad I, II, III (CIN, LIN)
 Carcinom intraepithelial, in situ, preinvaziv,
stadiul O
 Semnificatia leucoplaziei
 CADRE NOSOLOGICE PARTICULARE:
 B. Bowen
 Eritroplazia du Queirat
 Carcinomul vericos
CARCINOMUL PAVIMENTOS
BAZOCELULAR

 ETIOLOGIE:
 Radiatii UV (expunere cronica)
 ORIGINE:
 stratul bazal
 elementele tecii firului de par
 LOCALIZARE:
 EXCLUSIV cutanata (piele expusa razelor
solare)
CARCINOMUL PAVIMENTOS
BAZOCELULAR
 MACROSCOPIE:
 Papula/nodul bine delimitat, brun-roscat
 Placa mare eritematoasa cu scuame
(“multicentrica”)
 Cc. bazo-sclerozant (arie rosie,
depresionata)
 Cc. bazo pigmentat
 ULCUS RODENS (forma ulcerata)
CARCINOMUL PAVIMENTOS
BAZOCELULAR
 MICROSCOPIE:
 Insule tumorale:cellule bazaloide,
palisadate la margine, mitoze, necroze
 Stroma conjunctivo-vasculara, infiltrate
cu limfocitet si monocite
 Forma superficiala
 Forma sclerozanta (morphea)
CARCINOMUL PAVIMENTOS
BAZOCELULAR
 EVOLUTIE:
 vindecare prin exccisie
 recidive
 EXCEPTIONAL:
 metastaze
SINDROMUL NEVOID BAZOCELULAR
(SINDROM GORLIN)
 ETIOPATOGENEZA:
 anomalie genetica mostenita AD
 PATOLOGIE:
 Cc. Bazo multiple
 Pete hemartomatoase bazaloide
 Depresiuni keratozice palmare, plantare - 60%
 Chiste maxilare (keratochiste multiple) - 75%
 Anomalii costale, vertebrale, cifoscolioza, spina
bifida oculta – 60-75%
 Fibroame ovariene
 Meduloblastoame
 Calcificari intracraniene (pe coasta creierului)
ADENOCARCINOAME
Definitie: Tumori maligne ale epiteliilor cilindrice
si glandulare
 ETIOLOGIE: la Patologie speciala
 LOCALIZARE:
 MACROSCOPIE:
 - forma:
 Vegetanta
 Ulcerativa
 Infiltrativa (schiroasa): stomac, colon,
mamela
 Nodulara, mucigena, eroziva (superficiala)
 Culoare, consistenta
ADENOCARCINOAME
 MICROSCOPIE:
 - Adenocarcinom tipic:
 Glande tumorale + stroma cojunctivo-vasculara
 - Carcinom trabecular: mamela, ficat
 - Carcinom schiros:
 Stroma desmoplazica
 Infiltrat limfoidal bogat
 Celule tumorale izolate PAS+
 - Adenocarcinom mucigen
 - Carcinom adenoid chistic
CARCINOAME NEDIFERENTIATE
 Definitie: Varianta microscopica in care nu
sunt prezente elemente de diferentiere
celulara epiteliala
 VARIANTE:
 Cu celule mici rotunde
 Dg. Dif. cu limfomul malign, sarcoame
nediferentiate
 Cu celule mari (gigante) monstruoase:
 Dg. Dif. cu melanomul malign , sarcoame
nediferentiate
 MARKERI:
 Citokeratine
 Antigen carcinoembrionic
 Alfa-fetoproteina
PAPILOMUL
 PSEUDOTUMORA: inflamatie proliferativa
virotica produsa de virusurile PAPILOMA
 MACROSCOPIE:
 Numar:
 Unic
 Multiplu: papilomatoza (laringe)
 Localizare: epitelii pavimentoae
 Forma: veentanta, cu baza larga de implantare
 Clinic: mobil pe planurile subiacente
 Culoare/consistenta: alb-cenusiu/varianta in
functie de cantitatea de tesut conjunctiv
PAPILOMUL
 MICROSCOPIE:
 Ax conjunctivo-vascular
 Epiteliu pluristratificat pavimentos
 COMPLICATII:
 ulceratii,
 hemoragii,
 suprainfectie
PAPILOMUL
 EVOLUTIE:
 Beningna
 PAPILOMUL DE VEZICA URINARA
 5% evolutie benigna
 95% recidiveaza si peste 50%devine carcinom
 Microscopic:
 mai mult de 5-7 straturi celulare pe ax
 deranjarea asezarii pe straturi
 aparitia atipiilor
 PAPILOMATOZA LARINIGIANA:
A NU SE IRADIA !!!! SE MALIGNIZEAZA
POLIPUL
 PSEUDOTUMORA de natura variata:
 Hiperplazic
 Hamartamatos
 Juvenil
 Inflamator
 Limfoid
 Mezenchimal
POLIPUL
 MACROSCOPIE:
 Numar :
 Unic
 Multiplu (polipoza-mai ales digestiva)
 Localizare: epitelii cilindrice
 Forma: vegetanta
 Cu baza ingusta de implantare: pedunculat
 Cu baza larga de implantare: sesil
 Clinic: mobil pe planurile subiacente
 Culoare/consistenta: alba-cenusie/variabila in
functie de cantitatea de tesut conjunctiv
POLIPUL
 MICROSCOPIE:
 variabila, in functie de natura
 COMPLICATII:
 Ulceratii, hemoragii, suprainfectie
 Rotatie in jurul piciorusului: staza, infarct
 Invaginatie (intususceptie)
 EVOLUTIE:
 Benigna
ADENOMUL
 Tumora benigna a glandelor
 LOCALIZARE:
 GLANDELE CU SECRETIE INTERNA:
hipofiza, tiroida, paratiroida, pancreas
endocrin, suprarenala
 SEMNIFICATIE:
 Proliferari monoclonale
 La inceput (unele) sunt hiperplazii
 Deosebirea de variantele maligne pe
baza metastazelor
ADENOMUL
 LOCALIZARE:
 GLANDELE CU SECRETIE EXTERNA:
 Asociate tegumentului (inclusiv mamela)
 Asociate tractului respirator
 Asociate tractului digestiv (inclusiv
glandele salivare, ficatul)
 Asociate tractului urogenital (inclusiv
prostata, ovarul)
ADENOMUL
 SEMNIFICATIE:
 ADENOMUL HEPATIC: hiperplazie de natura
hormonala
 ADENOMUL PROSTATIC: hiperplazie de
natura hormonala
 ADENOAMELE TRACTULUI DIGESTIV:
tumori veritabile care prin achizitionarea a
trei evenimente genetice se transforma in
adenocarcinoame
 CHISTADENOAMELE OVARIENE: tumori
benigne, bordeline, maligne
ADENOMUL
 MACROSCOPIE:
 Numar: unice, multiple
 Forma:
 nodulara (glande endocrine, ficat);
 polipoasa (tub digestiv);
 chistadenom: simplu, papilifer
 Culoare/consistenta: variabile
ADENOMUL
 MICROSCOPIE:
a) clasic:
 inmultire de glande
b) trabecular
c) folicular
d) chistic
e) chistico-papilifer
 FIBROADENOM MAMAR
 ADENOM PLEOMORF
 FIBROADENOM MAMAR
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 GENERALITATI:

 Definitie: tumori ale tesuturilor:


conjunctiv, adipos, muscular (neted,
striat),vascular (sanguin, limfatic),
nervos periferic, cartilaginos, osos.

 NOMENCLATURA:

 FIBROM-FIBROSARCOM / nu neaparat
malignizare
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 FRECVENTA:
 2% din biopsiile chirurgicale;
 lipomul, hemangiomul – printre cele mai
frecvente tumori; benign/malign 5/1→100/1
 VARSTA:
 congenitale: sarcoame (rar), hemangioame
 copil/adolescent: rabdomiosarcom.
 Locul 5 intre tu.ma: leucemii/limfoame; tumori
cerebrale; neuroblastom; nefroblastom;
sarcoame.
 Adult/tanar: sarcomul sinovial
 Batran: liposarcom, histiocitom fibros malign
 SEX: b. 55-60%
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 ETIOLOGIE:
 - radiatii ionizante:
- 1-3 % din cei tratati cu radioterapie;
- dupa un interval de 5-15 ani;
- histiocitom fibros ma, osteosarcom;
- thorotrast: angiosarcom hepatic.
 - substante chimice:
 ierbicide cu dioxina,
 clorura de vinil,
 hidrocarburile policiclice
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 - virusuri:
- Rous-1900;
- HHV 8: sarcom Virusul Fibrosarcomului Kaposi
 - limfedemul cronic:
- mastectomie_ angiosarcom al bratului: S.Stewart-
Treves
 - evenimente genetice:
 sindrom LI FRAUMENI: carcinoame si alte
neoplazii la rudele copiilor cu rabdomiosarcom:
deletia p53
 B.von RECKLINGHAUSEN: mostenita AD,
antioncogena pe cromozomul 17
 Translocatii:
 Sarcom Ewing: t(11:22)(q24; q12);
 abdomiosarcom alveolar: t(2;13)(q35;q14)
 liposarcom mixoid: t(12;16)(q13;p11)
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)

 MACROSCOPIE:
 LOCALIZARE:
 - testuturi moi: deasupra fasciei superficiale
(40%) benigne marea majoritate; sub fascia
superficiala (60%) – 99% maligne
 - organe
 MARIME:
 sub 5 cm – 95% din cele benigne
 Peste 5 cm – 50-90% din cele maligne
 Coapsa, retroperitoneu: lipom→50-60 cm
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 Forma: nodulara
 Delimitare: tu.benigne: bine delimitate;
fibromatoza (benigna): infiltrativa; unele
sarcoame: pseudoincapsulate.
 Culoare/consistenta:
 tu. benigne: identic cu tesutul de origine
 Sarcoame: carne de peste±hemoragii,
necroze, degenerare pseudochistica
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 MICROSCOPIE:
 Tu.benigne: ca tesutul de origine
 Sarcoame :
 Diferentiate : fibro-, lipo-, moi-, angio-, condro-,
osteosarcom
 Nediferentiate: fuzocelular, rotundocelular,
polimorf
 Nu au stroma conjunctivo-vasculara/LACUNE
VASCULARE
 Modificari secundare : hemoragii, necroze,
degenerare pseudochistica
 Markeri: vimentina, actina, desmina, etc.
TUMORILE MEZENCHIMALE
(ALE TESUTURILOR MOI)
 EXTINDERE:
 De-a lungul fasciilor, nervilor, tendoanelor
 METASTAZARE:
 Sanguina: plaman, ficat, os
 GRADARE/STADIALIZARE: dificil
TUMORILE TESUTULUI
CONJUNCTIV FIBROS
ENTITATI PUR REACTIVE LA INJURII:

FIBROMUL
- nodul 2-3 cm, alb-cenusiu, fibre
colagene, matrice
- fibroblaste, miofibroblaste, fibre
colagene, matrice
FIBROMUL

 VARIANTE:
 F.nuchal: subcutanat, gat, posterior
 F.tecii tendonului:
 Adulti, mana, picior
 Poate recidiva
 F.solitar al pleurei
 Keloidul
 Elastofibromul: dorsal, sub capsula
 F.aponevrotic calcificant:
 Copil, adult tanar
 Palme, degete
 Agresiv local, nu metastazeaza
 F.gastric, ovarian, osos Fibro-lipom, Fibro-leiomiom,
Fibro-adenom
FASCIITA NODULARA
(se confunda cu un sarcom!!!)

 Istoric: la adultul tanar


 MACROSCOPIE:
 - nodul 1-3 cm, creste repede, dureros,
la antebrat (50%), trunchi, os, cap-gat,
 - subcutanat, dar uneori profund
(confuzie cu un sarcom)
FASCIITA NODULARA
(se confunda cu un sarcom)
 MICROSCOPIE:
 - fibroblaste: nulei mari, nucleoli, mitoze
numeroase, celule gigante multinucleate
 - stroma mixoida, bogat vasculara, eritrocite
extravazate
 - infiltrat inflamator limfocitar
 VARIANTE:
 fascciita craniana
 fasciita parosteala
 fasciita intravasculara
 fasciita/miozita proliferativa
FIBROMATOZELE
 infiltreaza, recidiveaza, nu metastazeaza
 SUPERFICIALE:
 FIBROMATOZA PALMARA (B.Dupuitren)
 barbati in virsta, palme
 indurari nodulare, determina contractura degetelor
 recidiveaza dupa excizie
 diabet, alcoolism, epilepsie, infectia HIV
 FIBROMATOZA PLANTARA:
 pacienti mai tineri
 plante
 recidiveaza
 FIBROMATOZA DIGITALA INFANTILA:
FIBROMATOZE
 PROFUNDE:
 TUMORA DESMOIDA (FIBROMATOZA
MUSCULOAPONEVROTICA AGRESIVA)
 DESMOIDE ABDOMINALE: 50% femei
tinere,dreptii abdominali
 DESMOIDE EXTRAABDOMINALE: ambele
sexe,30-40 ani,umar, perete toracic, coapsa
 DESMOIDE MEZENTERICE: In S.Gardner,
AD+adenomatoza colonica, chiste
epidermale, osteonoame craniene
FIBROSARCOMUL
 Tu.ma. rara: 5-10% din sarcoame
 12% in primul an de viata (40-50%
congenitale), trusomii 11, 20, alte, evolutie
mai favorabila (metastaze rare)
 40-70 de ani, b: 60%, 90% la extremitati
(coapsa)
 Postiradiere: 5-15 ani, foarte malign
 MACROSCOPIE: nodul cenusiu, lobulat,
peste 10 cm, necroze, hemoragii
 MICROSCOPIE: fascicule de fibroblaste,
asezare in os de peste
FIBROSARCOMUL
 GRADARE: celularitate, micoze
 Dg.DIF:
 - cu stari reactive: fasciita nodulara,
fibromatoze
 - cu sarcoame fuzocelulare: histoicitom
malign fibros, sarcom sinovial monofazic,
schwannon malign, rabdomiosarcomul
fuzocelular
 SUPRAVIETUIRE: 40-50% la 5 ani
TUMORI FIBROHISTOCITARE
 Considerate initial histocitare, se stie azi ca sunt
fibroblastice
 TUMORI BENIGNE (reactive?, pseudotumori?)
 HISTOCITOMUL FIBROS BENIGN (Dermatofibromul)
 adult tanar
 MACROSCOPIE:
 nodul solitar (1/3 multiplu), rosu-brun, tegumentul
extremitatilor, mm-cm, creste lent
 MICROSCOPIE:
 fibroblaste + histiocite (siderofage,
xantomatoase, gigante multinucleate Touton);
limfocite, hemoragii
 VARIANTE:
 Xentogranulomul juvenil
 Reticulohistiocitomul
 Xantomul
TUMORI FIBROHISTOCITARE
 TUMORI CU MALIGNITATE DE LIMITA
 DERMATOFIBROSARCOMUL PROTUBERANS
 adult tanar
 placa, nodul mic, masa cutanata mare, ulcereaza, da
mici noduli sateliti, torace, trunchi
 proliferare fibroblastica, infiltrativa
 50% din cazuri recidiveaza
 5% metastazeaza ggl, plaman
 VARIANTE:
 DFSP pigmentat
 fibroblastomul gigantocelular
 * HISTIOCITOMUL FIBROS ANGIOMATOID
 * TUMORA FIBROHISTIOCITARA PLEXIFORMA
TUMORI MALIGNE
 HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN
 considerat in trecut a fi de natura histiocitara, in
prezent se crede ca este de natura fibroblastica
sau primitiv mezenchimala
 INCIDENTA: B/F 1,5/1, 60-65 ani – 5% la
copii
 MACROSCOPIE:
 60-75% la extremitati (30% la coapsa),
profund
 masa lobulata peste 5 cm
 hemoragii, necroze, pseudochiste
TUMORI MALIGNE
 MICROSCOPIE:
 - HFM pleiomorf –storiform
 HFM mixoid
 HFM gigantocelular
 HFM inflamator
 EVOLUTIE:
 recidive frecvente
 50% metastazeaza (plaman, ficat)
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS
 LIPOMUL
 Hiperplazie/neoplazie, dar diferite
translocatii interesand cromozo-mii 2,
12, 16, X in favoarea neoplaziei.
 MACROSCOPIE:
 Cea mai frecventa tu. De tesuturi moi
 La adult
 Subcutanat: trunchi, abdomen,
extremitati
 Unic, multiplu (7%)
 1-60 cm!!! (coapsa, retroperitoneu)
Caracterele tesutului adipos
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS
LIPOMUL
 MICROSCOPIE:
 Lipom intramuscular (15% recidiveaza)
 Fibrolipom perineural (hamartom)
 Angiolipom
 Lipom fuzocelular
 Lipom pleiomorf
 Amgiomiolipom (hamartom, rinichi, ficat,
plaman)
 Meiolipom (suprarenala)
 Hibernom (cu grasime bruna,
+feocromocitom)
 Lipoblastom (grasime fetala, la sugari,
trisomie 8)
 Lipoblastomatoza (lipoblastom difuz,
recidiveaza)
LIPOSARCOMUL
 INCIDENTA:
 - 10-25% din sarcoame
 - Aproape exclusiv la adulti si batran
 MACRO:
 situat profund
 nodul, >5 cm , galbui, mucinos-
hemoragic, encefaloid, chistic
LIPOSARCOMUL
 MICRO:
 liposarcomul bine diferentiat
 * la extremitati: 50% recidiveaza
 * intraabdominal: 90% recidiveaza
 * 10% progreseaza spre liposarcomul dediferentiat
 liposarcomul mixoid
 * 50% din toate
 * T (12,16)(q13;p11) ==> fuziunea CHOP+TLS
 * pe un fond mixoid, numeroase capilare
 * recidiveaza, da rar metastaze
 liposarcomul rotundocelular: malignitate ridicata
 liposarcomul pleiomorf: rar, malignitate ridicata
 liposarcomul dediferentiat: malignitate ridicata.
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR NETED
 LEIOMIOMUL
 LEIOMIOAME SUPERFICIALE:
 PILOLEIOMIOM
 Din muschiul arector al firului de par
 Nodul mic (1-2 cm), unic, multiplu, dureros
 LEIOMIOAME GENITALE:
 La adult
 In vulva, scrot, mamelon
 Nodul sferic 1-2 cm
 Nedureros
 ANGIOMIOM (leiomiom vascular)
 Subcutanat picior
 Nodul 1-2 cm
 Dureros
 LEIOMIOAME PROFUNDE: Leiomiomul uterin
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR NETED
 LEIOMIOSARCOMUL
 2-12% din sarcoame
 leiomiom/leiomiosarcom = 4-5/1
 - 55-60 ani
 - superficial (cutanat)
 - profund: intravascular (vene)
 tub digestiv
 genital feminin
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RABDOMIOMUL
 foarte rar
 RABDOMIOMUL ADULT
 adult
 cavitatea bucala (planseu, buze, baza limbii,
palat moale), faringe, laringe
 B/F=5/1
 MACROSCOPIE: nodul lobulat, 1-5 cm, rosu-
brun
 MICROSCOPIE: miocite rotunde, poligonale,
1-2 nuclei, citoplasma cu vacuole de glicogen
(panza de paianjen)
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RABDOMIOMUL FETAL
 copil
 B/F=1/1
 subcutanat cap-gat (retroauricular)
 MACROSCOPIE: nodul, 2-5 cm ; gri-roz
 MICROSCOPIE: rabdomioblaste in toate
fazele de diferentiere
 EVOLUTIE: unele cazuri evolueaza spre
rabdomiosarcom
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RABDOMIOSARCOMUL
 - 5-15% din sarcoame
 - apare mai ales la copii si adolescent
(50% din sarcoamele copilului)
 - foarte rar la adult
 - formele histologic favorabile
supravietuiesc 80-90% 5 ani
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RMS EMBRIONAL
 - 75% din toate cazurile
 - primii 5 ani din viata
 - urogenital (paratesticular, scrotal, vezical)
 - cap-gat (orbita, sinonazal, urechea mijlocie)
 MACROSCOPIE: masa gri-albicioasa, mixoida
 MICROSCOPIE: amestec de celule rotunde
nediferentiate si rabdomioblaste, arii mixoide
 PROGONOSTIC bun
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RMS BOTRIOID
 - de la sugar pana la adult
 MACROSCOPIE: proemina in cavitati, ca
boabele de struguri
 Tract urogenital (vagin, col uterin, vezica
urinara)
 Caile biliare, caile respiratorii
 MICROSCOPIE: celule nediferentiate rotunde si
fuziforme, rabdomioblaste, stroma mixoida
 PROGONOSTIC foarte bun
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RMS FUZOCELULAR
 Paratesticular, prostatic, parauterin
 prognostic foarte bun (90% la 5 ani)

 RMS ALVEOLAR
 - 10-20% din toate cazurile
 - la adolescent
 - distal la extremitati
 - cap-gat
 - metastaze ganglionare
 PROGNOSTIC prost
 T(2;13)(q35;q14) →produs de fuziune PAX3-FKHR
TUMORILE TESUTULUI
MUSCULAR STRIAT
 RMS PLEIOMORF
 - la adult
 - la extremitati
 PROGONSTIC prost
TUMORI VASCULARE
 ANGIOAME :
 HEMANGIOAME
 LIMFANGIOAME
 HEMANGIOENDOTELIOAME
 ANGIOSARCOAME
 BOALA KAPOSI
 TUMORI PERIVASCULARE:
 TUMORI GLOMICE
 HEMANGIOPERICITOAME
TUMORI VASCULARE
 HEMANGIOAME
 - printre cele mai frecvente tu. de tesuturi moi
 - la copil
 - pot regresa
 - unele sunt de fapt hamartoame
 - altele procese reactive
 MACROSCOPIE:
 Superficiale (tegument, subcutanat)
 Profunde (ficat, creier)
 Pata, placa, nodul
TUMORI VASCULARE
HEMANGIOAME

 MICROSCOPIE:
 * H. capilar: capilare, aspect lobulat
 H. cavernos: capilare dilatate cavernos
 H. intramuscular: infiltrativ local,
recidiveaza
 H. epiteloid (hiperplazie angiolimfoida cu
eozinofilie):
 in piele, capilare cu endotelii tumefiate
(epiteloide),infiltrate cu eozinofile,
limfocite.
TUMORI VASCULARE

 LIMFANGIOAME
 la nou nascut, copil, adult tanar
 hamartoame, malformatii
 superficiale, profunde, intraabdominale
 MACROSCOPIE: pete, placi, ciorchine
de struguri
 MICROSCOPIE: capilare dilatate, contin
limfa si limfocite, intre ele infiltrate
limfoidale, infiltrative
 Recidiveaza
TUMORI VASCULARE
LIMFANGIOAME
 - VARIANTE:
 limfangiom chistic (Higrom chistic): masa la
nivelul gatului, la sugar, intraabdominal
 Limfangiomiom:
 hamartom
 proliferare de celule musculare in peretii
limfacitelor
 In ggl. limfatici retroperitoneali, cavitatea
toracica, in ductele mari+ chilotorace,
chiloperitoneu
 La femeile de varsta reproductiva
 Unele cedeaza la progesteron
HEMANGIOENDOTELIOAME
 malignitate intermediara (bordeline)
 VARIANTE:
 H.epitelioid:
 la adult
 superficiale, profunde, in organe (plaman,
ficat, os)
 50% in peretii vasculari+tromboze
 La adult
 La extremitati-distal (mana)
 1/3 recidive si boala multifocala
 Nu da metastaze
 Origine recidiva
 H. kaposiform: la copil
ANGIOSARCOAME: rare
 A. Cutanate:
 La batrini
 Cap-gat (scalp, fata)
 Placi, noduli subcutanati
 Metastazeaza
 A. In extremitati limfedematoase
 in arii de limfedem congenital sau castigat
(postmastectomie, S. Steward-Treves)
 placi si noduli prost delimitati
 evolutie agresiva, cu metastaze
ANGIOSARCOAME:
 A.mamelei
 numai la femeie (30-50 de ani)
 mase si noduli prost delimitati, hemoragici
 uneori simuleaza tu.be.
 A. tesuturilor moi profunde
 rare
 mase necrotice si hemoragice
 extremitati, retroperitoneu
 ficat, inima, plaman, tub digestiv
BOALA KAPOSI
 incadrata intre angiosarcoame
 VARIANTE:
 B. Kaposi sporadica
 la batrini, evrei
 tegumentele membrelor inferioare
 uneori multifocala, local invaziva, tub digestiv
 B. Kaposi endemica
 Africa ecuatoriala
 leziune cutanata, afectare ganglionara,
metastaze
BOALA KAPOSI
 B. Kaposi iatrogena
 la transplantati, datorita imunosupresiei
 B. Kaposi epidemica (asociata cu AIDS)
 tineri, mai ales homosexuali
 HHV8
 MACROSCOPIE: pata, placa, nodul rosu
brun
BOALA KAPOSI
 MICROSCOPIE:
 stadiu incipient: placa alcatuita din vase
telangiectatice si infiltrat inflamator
rotundonuclear
 stadiu intermediar: apar progresiv fante
vasculare, inconjurate de celule fuziforme
(celulele K) mitotic active, hematii
extravazate
 stadiu tardiv: proliferare pur fuzicelulara,
sarcomatoasa, asemanatoare fibrosarcomului,
celulele K au globule hialine PAS + , depozite de
hemosiderina
BOALA KAPOSI
 EVOLUTIE:
 in fazele incipiente leziunea poate retroceda!!!
 leziunile cutanate desfigureaza – suicid !!!
 leziunile digestive si pulmonare-hemoragii
uneori
 mortale !!!
TUMORI PERIVASCULARE
 TUMORI GLOMICE:
 patul ungheal, palme, plante, picioare, antebrat
 plaman, stomac
 nodul cm. dureros
 MICROSCOPIE: recapituleaza structurile glomice
(anastomoze arterio-venoase specializate in reglarea
fluxului sanghin la nivel distal)
 VARIANTE:
 - glomangiomul
 - glomangiomiomul
 EVOLUTIE:
 excizia-vindecare
 10% recidiveaza
 forme maligne foarte rare
TUMORI PERIVASCULARE
 HEMANGIOPERICITOAME
 la adultul de varsta medie
 extremitati, retroperitoneal
 proliferari de celule fuziforme in jurul
unor spatii vasculare
 majoritatea sunt bordeline
TUMORILE
SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC

 NEUROFIBROMUL
 sporadic, in neurofibromatoza tip 1
 MACROSCOPIE:
 nodul demnal, leziune cutanata
polipoida, cu baza larga
 subcutanata, mediastin, retroperitoneu
 MICROSCOPIE: fibroblaste, celule
Schwann, fibre colagene, stroma
mixoida/colagena
TUMORILE
SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC

 VARIANTE:
 N.difuz:
 - copil, adult tanar
 - cap-at superficial
 - crestere difuza
 N. plexiform
 unul sau mai multi nervi transformati in mase
largi tortuoase
 mai multe asemenea mase pe traiectul unui
nerv
 virtual diagnostic pentru neurofibromatoza tip 1
NEUROFIBROMATOZA

 TIP 1 – BOALA von RECKLINGHAUSEN


 Ad, anomalie la cromozomul 17,
neurofibromina
 Neurofibroame cutanate, plexiforme –
formeaza tumori mutilante in tesuturi moi
 Pete cutanate – café au lait
 Noduli Lisch (in iris)
 1-5% malignizeaza
NEUROFIBROMATOZA
 * TIP 2
 Cromozomul 22
 Schwannoame (neurinoame) bilaterale
de acustic
 Nu se malignizeaza
SCHWANNOMUL
(neurinom, neurilenom)
 - adult tanar
 - excentric de nerv, deplasandu-l
 - cap. gat, mediatin, retroperitoneu
 - intracranian: acustic (VIII), trigemen (V)
 - Schwannomul bilateral de acustic,
patogonomic pentru neurofibromatoza tip 2
 - Nodul  15 cm, galbui-albicios
degenerescenta pseudochistica
 MICROSCOPIE: arii celulare (Antoni A) arii
mixoide (Antoni B), corpuscul Verocay
 VARIANTE: s.celular, plexiform, melanotic
TUMORA CU CELULE GRANULARE
 - la adultul de varsta medie
 - F>B
 MACROSCOPIE:
 nodul 1-3 cm, galv=bui, prost delimitat, unic,
multiplu
 tegument, extremitati, limba
 MICROSCOPIE:
 celule granulare, hiperplazie pseudocarcinomatoasa
1-2% maligne
 VARIANTE:
 Tu. cu celule granukare a nou nascutului
 arcada superioara, anterior, fetite
TUMORILE MALIGNE ale TECILOR NERVILOR
(Schwannomul malign, neurofibrosarcomul)
 - mai putin de 10% din sarcoame
 - copil (neurofibromatoza 1), adult
 - 50% sunt sporadice
 niciodata din schwannomul benign
 uneori postiradiere
 - 50% apar la cei cu neurofibromatoza tip 1
 MACROSCOPIE:
 Expansiune fuziforma a nervului
 Unica, multipla
 MICRO:
 resturi de neurofibrom plexiform
 pleomorfism
 VARIANTE:
 Schwannomul malign epiteloid
 Schwannomul malign glandular
TUMORI DE TESUTURI MOI
FORMATOARE DE CARTILAJ SAU OS

 CONDROAMELE
 - noduli multipli
 - bine delimitati
 - subcutanat
 - MICROSCOPIE: cartilaj bine diferentiat
TUMORI DE TESUTURI MOI
FORMATOARE DE CARTILAJ SAU OS
 CONDROSARCOMUL MIXOID
EXTRASCHELETIC
 adult
 MACROSCOPIE:
 - profund, extremitati, retroperitoneu
 - nodul gri, gelatinos
 MICROSCOPIE:
 celule ovale sau poligonale , intr-o stroma
mixoida, cartulaj hialin (rar)
 EVOLUTIE:
 lenta, dezvolta metastaze pulmonare (30%)
TUMORI DE TESUTURI MOI
FORMATOARE DE CARTILAJ SAU OS
 CONDROSARCOMUL MEZENCHIMAL
 OSTEOSARCOMUL
 La adult, dupa 40 de ani
 Profund, la extremitati
 Retroperitoneal
 Celulele tumorale produc osteoid
 Malignitate mare, meta pulmonare
PROLIFERARI MELANOCITARE

 TUMORI BENIGNE
 NEVUL MELANOCITAR CASTIGAT
 Cea mai frecventa tu. Melanocitara la om
 Numarul creste cu varsta
 Leziuni pigmentare
 Sub 0,6 cm
 Oriunde, dar: cap-gat, trunchi (portiuni
descoperite), extremitati
PROLIFERARI MELANOCITARE
 VARIANTE HISTOPATOLOGICE:
 NEVUL JONCTIONAL:
 CLINIC:
 Mic, usor elevat, foarte pigmentat
 Cea mai precoce proliferare
 La jonctiunea dermo-epidermica
 Cuiburi de celule nevice, celule izolate
(hiperplazie lentiginoasa)
PROLIFERARI MELANOCITARE
VARIANTE
 NEVUL COMPUS:
 CLINIC:
 Elevat
 Mai putin pigmentat
 Componenta jonctionala
 Componenta dermala (cuiburi, celule izolate)
 NEVUL DERMAL:
 CLINIC:
 Culoarea carnii, usor pigmentat
 Forma de dom, pedunculat
 Nu are componenta jonctionala
 Doar in edem
 Modificari regresive (involutie, senescenta)
PROLIFERARI MELANOCITARE
 STRUCTURA GENERALA:
 Simetria leziunii
 Celule A (epiteloide), B (limfoide), C (neurale)
 Hiperplazie acantotica, retiforma
 Celule inflamatorii : poate apare nevul halo (nev
cu marginea hipopigmentata).
 Modificari regresive :
 - inlocuirea fibroasa (papula fibroasa, polip
fibroepitelial)
 - transformare nervoasa
 - degenerare lipomatoasa
 - metaplazie osoasa
NEVUL MELANOCITAR CONGENITAL
 1% din nou nascuti
 CLINIC:
 leziuni mai mari:
 Peste 20 cm: NEV CONGENITAL GIGANT- risc
mare
de malignizare
 Intre 1,5-20 cm: nev congenital de marime
intermediara - risc de malignizare mult mai mic
 Sub 1,5 cm: nev congenital mic - risc de
malignizare
nedeterminat
 Contur neregulat, apsect patat
 Poarta fire de par: mai groase, mai pigmentate
NEVUL MELANOCITAR CONGENITAL

 MICROSCOPIE:
 Doar varianta compusa si cea dermata
 Celulele nevice infiltreaza dermul
profund (2/3 in cel reticular) si
hipodermul
 Ele infiltreaza si glandele sebacee,
muschiul arector al firului de par, vasele
limfatice, nervii
NEVUL SPITZ
 Benign, rar se poate maligniza
 La orice varsta, dar copilul si adultul
tanar
 Cap-gat, extremitatile superioare
 CLINIC:
 Nodul dermal (dom), mic, unic
 Stroma vasculara bogata, pigment putin:
leziune roscata, confuzie cu
hemangiomul, granulomul piogenic
NEVUL SPITZ
 MICROSCOPIE:
 Forme jonctionale, compuse, dermale
 Componenta dermala importanta
 Celule fuziforme, in fascicole,
perpendicular pe epiderm
 Celule epiteloide dispersate
 Atipii, confuzie cu melanomul malign
 Varianta: Nevul fuzocelular pigmentat
MELANOCITOZE DERMALE
 Celule melanocitare migrate ectopic, in derm
 Celule fuziforme cu melanina, intre fascicolele
colagene ale dermului, hipoderm
 NEVUL ALBASTRU:
 castigat, dorsal, mana, picior, spate ,
inferior, fese
MELANOCITOZE DERMALE
 PATA MONGOLIANA:
 congenitala, dispare in cativa ani, spate
inferior, fese
 NEVUL OTA:
 castigat (decada I, II), periorbitar,
temporal,
 (ram I, II trigemen)
 NEVUL ITO:
 supraclavicular, scapular
(n.supraclavicular lateral, n.brachial)
NEVUL DISPLASTIC
 De novo
 Asociat unui nev preexistent
 CLINIC:
 rar inainte de pubertate
-
 -
leziune pigmentata, usor elevata
 -
mai mare de 0,6 cm
 -
oriunde pe piele
 -
margini neregulate
 -
distributie neregulata a pigmentului
 - unic : risc crescut de a dezvolta melanom
malign
NEVUL DISPLASTIC
 Sindrom nevic displastic:
 Multiplu (sute) + 2 membri in familie cu
melanom malign
 Sansa mare de a dezvolta unul sau mai
multe melanoame maligne
NEVUL DISPLASTIC
 MICRO:
 - Asimetrie lezionala intre componenta epidermica si
cea dermica
 - Formarea unui umar leziona: hiperplazie
melanocitara lentiginoasa sau sub forma de cuiburi,
de-a lungul jonctiunii dermo-epidermale, ce trece de
leziunea din derm
 - Atipii nevomelanocitare izolate, printre restul
melanocitelor cu aspect benign
 - Modificari reactive epidermice si dermice:
 Hiperplazie usoara a crestelor epidermice
 Condensare lemalara a fibrocitelor dermului
papilar
 Fibroza eozinofila concentrica in papilele dermale
adiacente, care se pot uni aparent
 Infiltrat limfoid+melanofage
MELANOMUL MALIGN
 De novo
 Pe leziuni melanocitare: 60% din
melanoamele maligne contin urme histo de
leziuni premergatoare benigne
 Nevul melanocitar castigat
 Nevul melanocitar congenital
 Nevul displastic
 Alte leziuni pigmentare benigne – rar
 La orice varsta (inclusiv nou-nascut), dar cu
frecventa crescanda la adult
MELANOMUL MALIGN
 SUSPICIUNE CLINICA DE
MALIGNITATE:
 - asimetria leziunii
 - distributia neregulata, intamplatoare a
pigmentului
 - margini lezionale neregulate, zimtate
 - eroziuni, ulceratii + hemoragii,
suprainfectii
 - leziuni satelite
 - melanurie
ELEMENTE DE MICRO
IN DG. MELANOAMELOR:
 ELEMENTE DE ARHITECTURA
 Marginea laterala epidermica a proliferarii
melanocitare nu este neta
 Zona de tranzitie graduala, cu hiperplazie extrema
melanocitara atat lentiginoasa, cat si in cuiburi
 Jonctiunea dermo-epidermica acoperita de celule cu
pigment, ce cresc aberant
 Acestea cresc in toata grosimea epidermului:
unicelular (pagetoid), in grupuri
 Asimetrie lezionala datorita proliferarii asincrone
jonctionale si respectiv, dermale, cu formarea
umarului lezional
 Prelungirea proliferarii melanocitare epidermale in
epiteliul dermal eccrin si folicular-continuitate!!!
(in nevul congenital interesarea este discontinua)
ELEMENTE DE MICRO
IN DG. MELANOAMELOR:
 ELEMENTE DE CITOLOGIE
 Nucleii: marire de volum, hipercromazie, nuclei
vacuolati, cromatina in gramezi, nucleoli eozinofili
neregulati
 Citoplasmele: cu pigment, fara margini vizibile
 Mitoze atipice
 ELEMENTE REACTIVE:
 Modificari de SENESCENTA:
 Celule gigante, celule balonizate
 Pot apare atat in leziunile benigne, cat si in cele
maligne
 Reactie INFLAMATORIE:
 Limfocitara
 Asimetrica
 La periferie
MODALITATI
DE CRESTERE A MELANOMULUI:

 FAZA DE CRESTERE RADIARA


 Leziune ce se dezvolta lent: luni-ani
 CLINIC:
 - placa pigmentara, creste circumferential
 - mai mare de 0,5-1 cm
 - contur neregulat
 - arii hiperpigmentate + arii hipopigmentate +
arii eritematoase (fenomene de regresie)
 Dr.dif. clinic :
 - cc. bazocelular pigmentat
 - Keratoza seboreica pigmentata
FAZA DE CRESTERE RADIARA
 MICROSCOPIE :
 hiperplazie, anaplazie, infiltrare epidermica
difuza
cu melanocite)
 - Invazie dermica (celule izolate, cuiburi mici),
Clark
I, II, uneori III
 - Pleiomorfism, mitoze putine
 - Reactie limfoida
 - Leziuni precursoare
 EVOLUTIE:
 - Excizia vindeca 100%
FAZA DE CRESTERE VERTICALA:
 Formarea rapida a unui nodul:
 intr-o placa de crestere radiara
 in piele normala
 Echivaleaza cu achizitionarea capacitatii de
metastazare
 Noduli dermati, expansivi, din melanocite anaplazice
 Mai mari decat cuiburile epidermale si jonctionale
 Melanocite uniforme (prolifereaza o clona)
 Mitoze multe
 Reactie limfoida saraca
 In Clark IV, V si majoritatea III
 Cand o leziune subtire (Clark I, II) prezinta crestere
verticala, 10% va metastaza
FORME ANATOMO-CLINICE DE MELANON

 MELANOMUL MALIGN CU RASPANDIRE


SUPERFICIALA
 60% din cazuri
 Leziune maculo-papulara cu margini neregulate,
variat pigmentata
 Creste rapid si extensiv in epiderm (crestere radiara)
 Relativ precoce intra in derm (crestere verticala)
 Pe trunchi, proximal pe extremitati, gamba posterior
(F)
 Expuneri intermitente, intense la soare, mai ales in
copilarie
 Istorie familiala de melanom malign
 Prezenta unui mare numar de nevi castigati si/sau
nevi displastici
FORME ANATOMO-CLINICE DE MELANON

 MELANOMUL NODULAR:
 15% din cazuri
 Nodul bine circumscris
 Aproape fara crestere radiara, patrunde
in derm
FORME ANATOMO-CLINICE DE MELANON

 MELANOMUL MALIGN LENTIGO:


 15% din cazuri
 Pe fata persoanelor in varsta
 Leziuni solare importante
 Are o perioada lunga de crestere radiara
(intraepidermica, in situ)
 Apoi formeaza noduli fuzocelulari in
derm
FORME ANATOMO-CLINICE DE
MELANON
 MELANOMUL LENTIGINOS ACRAL:
 10% din cazuri (cea mai frecventa forma la
negri, japonezi)
 Palmar, plantar, sunungheal, periungheal,
mucoase
 Decada a sasea
 CLINIC:
 macule intens pigmentate
 margini neregulate
 epiderm gros, hiperkeratozic
 MICROSCOPIE:
 crestere radiara, urmata de cea verticala
 PROGNOSTIC:
 * Clasificarea CLARK :
 Nivelul I – la nivelul epidermului si
apendicilor cutanati, n-a trecut de
membrana bazala
 Nivelul II – la nivelul dermului papilar
 Nivelul III – nu sub plexul vascular
superficial
 Nivelul IV – in dermul reticular
 Nivelul V – in hipoderm
 Clasificarea BRESLOW:
 0 - 0,75 mm: 98% supravietuire
 0,75-1,50 mm: 44-63% supravietuire
 Peste 1,50 mm: mortalitate mare
 Frecventa mitozelor
 Adancimea ulceratiei
 Fenomenele de regresie
 Prezenta microsatelitilor
TUMORI MALFORMATIVE
 CORISTOM: (Heterotopie) structuri
tisulare diferentiate, intr-o localizare
nepotrivita
 tesut pancreatic in stomac , duoden
 tesut suprarenalian in polul superior al
rinichiului, testiculi
 incluzii in ggl: tiroida, endometru, celule
nevice, gl.mamara
TUMORI MALFORMATIVE
 HAMARTOM: structuri tisulare diferentiate
, corespunzatoare regiunii, dar in proportie
sau asezare nepotrivita
 hamartom pulmonar
 polip hamartomatos intestinal
 hamartom de ducte biliare-ficat
 unele hemangioame
 unii nevi (Ota, Ito)
 rabdomiomul cardiac
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE
 CRANIOFARINGIOMUL
 - resturile pungii RATKE (STOMODEUM POZITIV)
 - 3-5% din tu. intracraniene
 - la copil, adul tanar
 MACROSCOPIE:
 - supraselar, intraselar
 - bine delimitat, incapsulat
 - solid, chistic
 MICROSCOPIE:
 - insule epiteliale pavimentoase
 - palisadare la margine
 - stroma conjunctiva, celule inflamatorii
 - calcificari, cornificari, transformare chistica, cristale
de colesterol
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE
 CORDOMUL:
 - din notocord
 - B>F
 - adult
 MACROSCOPIE:
 - baza craniului, col vertebrala, LINIA
MEDIANA
 - moale, lobulat, gri, mucoid
 MICROSCOPIE:
 - lobulat, septe fibroase
 - celule (celule fisalifore)
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE

 CHISTUL CANALULUI TIREOGLOS:


 - din resturile canalului tireoglos
 CLINIC:
 - linia mediana
 - tumora fluctuenta
 - urca la deglutitie
 - inflamatie, fistula
 MICROSCOPIE:
 - epiteliu pavimentos (proximal)
 - epiteliu cilindric (distal)
 - resturi de foliculi tiroidieni
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE

 CHISTUL BRANHIAL
 - din pungile branchiale
 CLINIC:
 - laterocervical
 - tumora fluctuenta
 - inflamatie, fistula
 MICROSCOPIE:
 - tapetat de epiteliu cilindric sau
pavimentos
 - sub el, tesut limfoid
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE

 GASTRO(ENTERO)CHISTOMUL
 - dedublare chistica a tractului digestiv
 LOCALIZARE:
 mediastin, abdomen
 MACROSCOPIE:
 formatiune chistica uniloculara
 MICROSCOPIE:
 structura de perete gastric, intestinal
DISEMBRIOPLAZII VESTIGIALE
 DIVERTICULUL MECKEL:
 - din canalul OMFALO-ENTERIC
 MACROSCOPIE:
 2% din populatie
 la 20 cm de cec
 5 cm lungime
 MICROSCOPIE:
 mucoasa intestinala gastrica, incluzii
pancreatice, mucoasa de cai biliare
 COMPLICATII:
 - diverticulita (Meckelita)
 - ulcer perforat, hemoragic
 - obstructie intestinala