Sunteți pe pagina 1din 59

Citoscheletul

1
Citoscheletul
• Sistemul Scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente Intermediare
• Fibre rasucite
• Multe proteine inrudite
detergent extraction

Microtubules

3
Citoscheletul

– Trei structuri
fliamentoase bine
definite:
• Microfilamente
• Filamente intermediare
• Microtubuli

4
Citoscheletul
• Polimeri de proteine care formeaza
protofilamente
• Protofilamentele se asociaza pentru a forma
filamente specifice
• Proteinele citoscheletice sunt proteine care
leaga ATP/GTP si exercita-binding activitate
ATP/GTPazica
• Proteina-ATP =
• Proteina- ADP=

5
Citoscheletul
• Filamentele citoscheletice prezinta polaritate!

- Capatul plus (+) – se adauga noi monomeri


- Capatul minus (-) – se indeparteaza monomeri

Polaritatea filamentelor serveste pentru


directionarea proteinelor motorii
Filamente de actina Microtubuli
Citoscheletul
–Microfilamente
• Actina si proteine asociate actinei
–Microtubuli
• Tuburi goale
• Tubuline
– Filamente intermediare
• Fibre rasucite (cu aspect de funie)

8
Microfilamente
• Actina
• Actina Monomerica = actina G (globulara)
• Actina Polimerizata = Actina F (filamentoasa)

• Structuri dinamice, modulate de proteinele


asociate actinei

9
Proteine asociate actinei
• Moduleaza organizarea filamentelor
– Proteine de nucleatie – promoveaza cresterea filamentelor
– Proteine de acoperire – stabilizeaza/depolimerizeaza filamentele
– Proteine de sechestrare a monomerilor
– Proteine de sectionare

• Dicteaza organizarea 3D a filamentelor


– Pachete paralele
– Retele
• Proteine Motoare
– Miscare; transport intracelular
Baum et al. Nature Reviews Microbiology 4, 621–628 (August 2006) | doi:10.1038/nrmicro1465
Proteine care leaga ACTINA

Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Biomembranes


Volume 1778, Issue 3, March 2008, Pages 670–691
Functiile filamentelor de Actina
• Forma celulei
• Organizarea jonctiunilor intercelulare
• Motilitate
• Diviziunea celulara
Filamente de F-Actina si forma
celulara
• Procese celulare tranzitorii
– Pseudopode
– Filopodii
– Lamelipodii
• Procese celulare permanente
– Microvili
– Stereocili

14
Filamente de F-Actina si forma celulei
• Pseudopode

Molecular Immunology Volume 49, Issues 1–2, October–November 2011, Pages 211–218 Acta Biomaterialia Volume 6, Issue 2, February 2010, Pages 591–
Filamente de F-Actina si forma celulei

Filopodiile sunt
procese alungite,
fine, care se extind
din suprafata
celulei

16
Filamente de F-Actina si forma celulei -
procese tranzitorii

• Lamelipodiile sunt
proiectii subtiri dar
intinse, la marginea unei
celule in miscare.

17
Filamente de F-Actina si forma celulei –
procese permanente

Microvili sunt adancituri


scurte si numeroase ale
suprafetei celulare care se
gasesc in unele celule
(enterocite, nefrocite).

18
Microvili
– Filamente de actina strans
impachetate, sunt de
asemenea situate in aceste
structuri, cu capetele plus
orientate spre varf.

– Micile proteine de
reticulare fimbrina si villina
leaga filamentele de actina
in microvili.

19
Stereocilii

• procese
organizate de
actina, mai
lungi, non-
mobile, Epdidymis: azan, 40x
permanente se
gasesc in: tractul
genital masculin,
urechea interna

20
• Proteina MOTOARE gasita
Miozina
mai ales in celule
musculare, implicata in
contractia musculara
(miozina musculara)
• Miozina non-musculara in
alte tipuri celulare
(enterocite, fibroblaste)
• structura:
– 2 lanturi grele
– 4 lanturi usoare
• 2 esentiale
• 2 reglatoare 21
Miozina
• Miozina musculara poate fi digerata cu
chemotripsina – 2 fragmente
– HMM = (heavy meromyosin)
meromiozina grea – activitate
ATPazica
– LMM = (light meromyosin) –
meromiozina usoara se asociaza cu
alte molecule de miozina

22
Actina si miozina
in fibra musculara
• Fibrele musculare striate
au un inalt grad de
organizare dupa un tipar
repetitiv de benzi
intunecate (A) si clare (I),
datorata prezentei
miofibrilelor
• Miofibrile = filamente
subtiri si groase
– Subtiri = Filamente de
Actina + proteine asociate
– Groase = Filamente de 23
miozina
Actina si miozina in fibra musculara –
sarcomerul

• Cea mai mica


subunitate repetitiva a
aparatului contractil =
sarcomer

• Sarcomer = unitatea
repetitiva dintre doua
benzi
– Banda Z = linia
intunecata 24
Proteine asociate Actinei din sarcomer

• Tropomiozina
• Troponina
– T – se ataseaza la
tropomiozina
– C – leaga ionii de Ca
– I – inhiba interactia
A-M

In muschiul in repaos, complexul tropomiozina-troponina acopera situsul de


interactiune A-M
25
Contractia musculara
Actina si miozina in fibra musculara

• In timpul
contractiei,
fibrele groase de
miozina aluneca
printre fibrele
subtiri de actina,
scurtand
sarcomerul

28
Contractia

• Ca se leaga la TnC
• Configuratia spatiala a Tn se modifica, inducand
modificarea configuratiei tropomiozinei, si
prezentand situsul de legare a miozinei de pe
actina
• Capatul de miozina se leaga la actina, tragand
ca o balama

29
Functiile F Actinei
• Inelul Contractil
Citoscheletul
• Sistemul Scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente Intermediare
• Fibre rasucite
• Multe proteine inrudite

31
Citoscheletul - Microtubulii
Componentele unui set de structuri
diverse
Fusul Mitotic
Miezul flagelilor si cililor
Structura: tuburi de proteine
globulare
Protofilamente
Sectiune transversala – 13
randuri de protofilamente –
circulare
Blocuri de constructie
dimerice – a-tubulina si b-
tubulina
32
Citoscheletul
– a-tubulina
• GTP legat
• Se leaga la capatul +
– b-tubulina
• GDP legat
• Se leaga la capatul -
– γ-tubulina – promotor al polimerizarii

33
34
Microtubulii – functii structurale
– Diviziune celulara
– Determina forma celulei
– Organizarea interna
– Transportul de vezicule in citoplasma
• Transportul prin axoni
–Materiale transferate din corpul celulei – de-a
lungul axonului
»Anterograd
–Din corpul axonului in corpul celulei –
endocitoza
»Retrograd
35
Microtubuli – centrozomul

• Centrul de organizare
al microtubulilor,
langa nucleu
• Format 2 centrioli in
unghi drept unul fata
de altul
• Centriolii: 9 triplete de
microtubuli

36
Microtubuli – centrozomul

37
Diviziunea celulara

• Chiar inaintea diviziunii


celulare, centrozomul se
divide, rezultand 2
perechi de centrioli, care
migreaza la capetele
opuse ale celulei
• Intre ele se formeaza
fusul de diviziune,
suportand migrarea
cromozomilor
38
39
Microtubuli – cilii
• Procese cu motilitate
permanenta la
suprafata celulei
• Se gasesc in tractul
respirator, si tractul
genital
• Formati de
corpusculul basal

40
Microtubuli – cilii

• 2 microtubuli centrali,
inconjurati de 9
dublete de
microtubuli
• Dubletul central este
inconjurat de un
invelis de nexina
• Dubletele periferice
sunt stabilizate de
brate de dineina

41
Microtubuli – corpusculii bazali

• localizare: la
baza fiecarui cil
functie:
organizarea si
motilitatea cilului

42
Cilii non-mobili
- Un organit solitar si imobil, care se
extinde din membrana si se aseamana cu
un flagel. Are proprietati senzoriale si
mecano-senzoriale, si este o structura
cheie in medierea transductiei semnalului
Cilii non-mobili
Microtubuli - flageli

45
Microtubulii si transportul intracelular
– Urmareste numeroase proteine motoare
– Proteinele motoare utilizeaza ATP
• Asigura transporturile celulare
–Vesicule, Mitocondrii, Lizozomi,
– Proteine Motoare
• Kinesine
• Dineine
– Kinesinele si Dineinele – se deplaseaza pe
microtubuli

47
Proteine Motoare
– Au miscare unidirectionala
– In trepte
– Serii de schimbari conformationale
• Un ciclu mecanic
• Se cupleaza la un ciclu chimic – Energie
– Etape –
» Legarea ATP la motor
» Hidroliza ATP
» Eliberarea ADP si Pi
» Legarea unei noi molecule de ATP

48
Proteine Motoare - Kinesina
• Tetrameri
–2 lanturi grele identice si doua usoare identice
• Domenii functionale
– O pereche de capete globulare
»Portiune de legare la microtubuli
»Hidroliza ATP
– Gat / trunchi si coada
–Cozile leaga “incarcatura”
• Se misca catre capatul plus end al microtubulilor
–Dirijat catre capatul plus

50
Citoscheletul

• Proteine Motoare
– Transportul mediat de
Kinesina al organitelor
• Kinesinele aliniate cu
capetele plus opuse
nucleului
• Tind sa mute
organitele in directie
anterograda

51
Citoscheletul
• Proteine motoare
• Kinesina

52
Proteinele Motoare – Dineina
Citoplasmica
• Miscarea cililor si fragelilor
• Proteina motoare ubuiquitara in celulele
eukariote
• 2 lanturi grele identice
• Numeroase lanturi usoare intermediare
–Dirijate spre capatul minus

53
Proteine Motoare – Dineina

54
Proteine motoare
– Dineina Citoplasmatica – roluri
• Generarea fortei – fusul mitotic
• “Motor” orientat spre capatul minus pentru Complexul
Golgi si vesicule

55
Citoscheletul
• Sistemul scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente intermediate
• Fibre Rasucite
• Multe proteine inrudite

56
Filamente Intemediare
• Structuri stabile ale citoscheletului (fara
polimerizare)
• Diametrul intre al filamentelor de actina si
microtubuli
• Rol
– Forma celulara
– Consolidarea celulelor care se cupleaza prin
joctiuni
– specifice pentru diverse tipuri celulare

57
Filamente Intemediare– structura
generala

58
59
Filamente Intemediare
Componente Tip Celular
proteice
Keratina I Epiteliale
Keratina II
vimentina Mesenchimale

desmina Muschi

Proteine ale Neuroni


neurofilamentelor :
NF-L, NF-M, NF-
H 60
Filamente Intemediare

• Componente
citoplasmatice ale
desmozomilor si
hemidesmozomilor

61
Filamente Intemediare – proteine asociate

• Implicate in impachetarea si stabilizarea


pachetelor de filamente intermediare
– Filagrina – in piele
– Plectina – de asemea implicata in cuplarea
filamentelor intermediare cu alte componente ale
citoscheletului

62