Univ.

Ovidius, Constanța
Facultatea de Șt. ale Naturii și Șt. Agricole
Specializarea Geografie
Anul II

Student: Zaharof Cristina

Profesor: Marius Cracu

1
Fig. Nr. 1 Curtea Domnească, Piatra Neamț
Sursa: http://www.viziteazapiatraneamt.ro/obiective-turistice/monumente-
istorice/curtea-domneasca/

2
 Cuprins

 Date generale
 Resurse turistice naturale: -relieful
-clima
-potențialul hidrografic
-resurse biogeografice
 Obiective turistice de proveniență antropică: -obiective turistice istorice
-obiective culturale amenajate
-obiective religioase și locuri de pelerinaj
-resurse turistice etnografice
 Infrastructura turistică: -baza de cazare
-infrastructura de acces și transport
-dotări de cură și agrement
-capacități de alimentație publică
 Fluxul turistic
 Turismul și economia
 Evaluarea potențialului turistic prin metoda bonitării
 Concluzii
 Bibliografie

3
 Date generale
 Judeţul Neamţ se află în nord-estul Romaniei şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între
46ᵒ40' şi 47ᵒ 20' latitudine nordică şi 25ᵒ 43' şi 27ᵒ 15' longitudine estică.
 Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km², ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul Romaniei.
1. 253.896 ha (43,06%) păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră
2. 283.368 ha (48,1%) terenuri cu foloşinţă agricolă
3. 10.380 ha (1,8%) cursuri de apă şi lacuri
4. 7.925 ha (1,3%) drumuri
5. 11.402 ha (1,9%) construcţii
6. 15.409 ha (2,6%) terenuri nefolosite sau cu alte categorii de foloşinţă

Punctul Punctul extrem Lungimea

Vecini
cardinal Comuna Satul hotarelor
Brusturi-
Nord Oțăști Suceava 102
Dăgănești

Sud Cândești Pădureni Bacău 166

Stănița Vega Iași 125

Est
Oniceni Pustieta Vaslui 17

Vest Borca Lunca Harghita 133

4
Tabel nr. 1 Poziția geografică a județului Neamț
Fig. Nr. 2 Judeșul Neamț
Sursa:
5
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Judetul_Neamt_3D_map.jpg
 Populația județului Neamț

Populația județului Neamț în perioada 1992-2002

Zona/Vârst Zona Piatra Zona Tirgu Zona Zona

Zona Borca Zona Bicaz Zona Horia Total judet
a Neamt Neamt Roznov Roman

10-14 ani 1355 2230 11496 7270 5130 1187 14729 43397
15-24 ani 2540 4327 23488 13733 9306 2125 27012 82531

Tabel nr. 2 Populația județului Neamț în perioada 1992-2002

90000

80000

70000

60000 Legendă:
50000

40000 10-14 ani

15-24 ani
30000

20000

10000

0
Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Total
Borca Bicaz Piatra Tirgu Roznov Horia Roman judet
Neamt Neamt
Fig. Nr. 3 Reprezentarea grafică a populației județului Neamț
6
  Economia județului Neamț - Profilul economic al judeţului Neamț, a fost determinat atât de
armonia formelor de relief cât și de diversitatea resurselor naturale ale acestui ținut.
 Potențialul energetic al râurilor, întinsele suprafeţe de păduri, păşuni şi faneţe naturale, bogăţia
şi diversitatea materialelor de construcţii din zona montană, terenurile bune pentru agricultură
din partea de est a judeţului, cât şi factorul uman cu străvechile tradiţii în diferite domenii de
activitate, constituie surse importante ce au fost puse în valoare şi au concurat la crearea unei
structuri economice armonioase.
 Învățământul - La nivelul judeţului Neamţ funcţionează 680 unităţi de învăţămant, din care :
291 grădiniţe, 215 in mediul rural şi 76 în mediul urban, 168 școli primare cu clasele I - IV,
toate în mediul rural, 184 școli generale cu clasele I - VIII, 157 în mediul rural şi 27 în oraşe,
30 unităţi de învăţămant liceal, 6 în mediul rural şi 24 în mediul urban şi 3 școli profesionale şi
de ucenici, 1 şcoala postliceală, 3 școli speciale în mediul urban. Există şi filiale ale
universităţilor „ AL. I. CUZA”IAŞI”, „Petre Andrei”.

Fig. Nr. 4 Palatul copiilor, Piatra Neamț

Sursa:
https://www.flickr.com/photos/coldfiremgd/2677763412/ 7
 Resursele turistice naturale
Relieful

 Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi

Podişului Moldovenesc.
 Unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali
(prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei),
care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului).
 De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi
cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.
 Din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin
frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-au
făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate.

8
Fig. Nr. 5 Relieful Județului Neamț
9
 Clima
 În ansamblu, judeţul Neamţ, prezintă o climă temperat continentală, cu particularităţi specifice
părţii de est a ţării. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului,
în condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.
 Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp în
general mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite
faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental.
 La o scurtă analiză a cantităţilor anuale de precipitaţii în judeţ, remarcăm o creştere de la est la
vest, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc pe măsura creşterii
altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins între 8 şi 22 mm/100 m.
 Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca are un
gradient pluviometric negativ.
 Temperatura medie anuală creşte, de la 0,7ᵒ C la Ceahlău, până la 8,8ᵒ C la Piatra Neamţ.
Jumătatea estică a judeţului are valori termice cuprinse între 8,2 şi 8,8ᵒ C. Apoi temperature
descreşte spre zona montană, o fâşie relativ îngustă cu valori medii anuale cuprinse între 7 şi 8ᵒ
C, urmată de o zonă orientată nord-sud, în văile Bistriţei, Bicazului şi Tarcăului, cu valori
medii anuale cuprinse între 6 şi 7ᵒ C şi, în sfârşit, zona montană în care temperaturile medii
anuale coboară de la 6ᵒ până la 0,7ᵒ C la Toaca. Luna cea mai friguroasă este ianuarie (între -
3,4ᵒ C la Piatra Neamţ şi -8,7ᵒ C la Toaca) iar cea mai călduroasă, iulie (între 8,9ᵒ C la Toaca şi
19,3ᵒ C la Roman).

10
 Potențialul hidrografic

 Lungimea totală a râurilor ce traverseaăa județul Neamț este de peste 2000 km. Dintre
acestea, Bistrița are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret
42,1 km.
 Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judetului sunt Siret,
Moldova și Bistrița. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o
pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
 Lacurile existente pe teritoriul județului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri
complexe (hidroenergetice, pentru atenuarea viiturilor, irigații, piscicultura, rezervă de
apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având
o suprafață de aproximativ 3120 ha și un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m³.

11
Fig. Nr. 6 Rețeaua hidrografică și căile de transport din județ
12
Sursa:http://www.celendo.ro/MapsCounties/Map_County_Neamt_Romania_Celendo.jpg
 Resurse biogeografice
 Vegetația - Păşunea alpină este bine dezvoltată pe masivele înalte din vest; aproape jumătate
din judeţ este însă prinsă de întinderea, parcă nesfârşită, a codrilor de molizi şi pini. Povârnişul
răsăritean al Stănişoarei şi culmile sub 1000 m care mărginesc valea Bistriţei sunt toate
acoperite de fagi. Depresiunile şi Subcarpaţii, cu excepţia înălţimilor mai mari de 500 m, au
fost complet despădurite. Ele şi valea Bistriţei sunt de altfel singurele părţi bine populate ale
acestui judeţ.
 Fauna - Domeniul forestier adăpostește o faună bogată și de mare interes cinegetic: urs, lup,
cerb, căprior, râs, vulpe, jder, veveriță, cocoș de munte, șoim, ieruncă.
 În apele curate din zona montană, în râuri și lacuri, trăiesc diverse specii de pești: păstrăv,
lipan, scobar, clean, morunaș, babușcă.
 Începand cu 1999, s-a înființat Parcul Național Vanatori-Neamț, unul dintre cele mai
interesante monumente ale naturii din țară. Aici există unica rezervație de zimbri din Romania,
înființată în 1970, cu o suprafață de 16 ha și care cuprinde, alături de zimbri, o bogată faună
carpatină. O altă rezervație naturală complexă este Parcul Național Ceahlăul ce cuprinde
numeroase rarități floristice, faunistice și geologice.

Fig. Nr. 7 Rezervație de zimbri

13
Sursa: http://romaniadevizitat.wordpress.com/2013/06/10/rezervatia-naturala-de-zimbri-dragos-voda-vanatori-neamt/
Fig. Nr. 9 Jder
Sursa http://nextdiva.euforia.tv/hobby/video-familie-de-jderi-indragostita- Fig. Nr. 7 Ierunca
de-zapada-id15055.html# Sursa http://vanatoare.info/specii-de-vanat/ierunca-tetrastes-bonasia/

Fig. Nr. 8 Cocoșul de munte Fig. Nr. 10 Râs

Sursa http://hobbyzoo.sunphoto.ro/COCOS_DE_MUNTE Sursa http://www.vinatorul.ro/public/ro/articole/detalii/347-Ras 14
 Obiective turistice de proveniență antropică
Obiective turistice istorice

 Obiectivele turistice istorice din județul Neamț sunt reprezentate de o serie de cetăți, cum ar
fi: Curtea domnească Piatra Neamț, Cetatea Mușatină, Cetatea Nouă a Romanului, Cetatea
Bâtca Doamnei, Cetatea Neamț, Monumentul-mausoleu al vânătorilor de munte Tg. Neamț și
Hanul Ancuței

Fig. Nr. 12 Cetatea Neamț

Fig. Nr. 11 Cetatea Bâtca Doamnei
Sursa: http://www.piatra-neamt.net/cetatea_neamtului.php
Sursa: http://www.national-magazin.ro/articole/cetatea-batca-doamnei
15
 Obiective culturale amenajate
 Acestea sunt reprezentate de muzee și case memoriale:
 Casele memoriale:
 Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ - Unicul muzeu dedicat clasicului
literaturii romane Calistrat Hogaş, funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai
mare parte a vieţii.
 Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu Neamţ - Este o casă modestă pentru zilele noastre,
dar somptuoasă pentru începutul secolului al XIX-lea. Casa a fost construită din lemn şi
cărămidă, cu patru încăperi, cu cerdac de lemn şi acoperită cu draniţă. Veronica Micle şi-a
petrecut primii ani ai vieţii în această casă. Cand ieşi din muzeu peste drum se observă “Aleea
plopilor fără soţ”, evocaţi în versurile de dragoste ale lui Mihai Eminescu.
 Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humuleşti - Trecând podul peste “Ozana cea limpede şi
frumos curgătoare”, ajungem la Humuleşti. În casa în care s-a născut scriitorul Ion Creangă,
există o reprezentare sugestivă a universului descris cu atâta talent în Amintiri din copilărie.

16
 Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu Comuna Vânători Neamţ - O parte a operei sale de
maturitate, scriitorul Mihail Sadoveanu a gândit-o şi a scris-o în acest loc, unde se păstrează şi
dovezi ale dragostei sale faţă de natură. În imediata apropiere a Muzeului „Mihail Sadoveanu”
se află casa memorială Visarion Puiu ce cuprinde fotocopii după manuscrise, scrisori, ziare,
ediţii princeps ale operei sadoveniene, cărţi rare, mobilier etc.
 Casa memorială „Alexandru Vlahuţă” comuna Agapia - Expoziţia memorială cuprinde
mobilier şi obiecte uzuale care au aparţinut familiei Vlahuţă, precum şi fotografii, scrisori şi
cărţi care relevă aspecte semnificative din viaţa şi creaţia cunoscutului scriitor. În pridvorul
spaţios au avut loc adevărate cenacluri literare, la care participau prietenii scriitorului: Barbu
Delavrancea, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, Paul Bujor, Al. Philippide, Radu Rosetti şi alţii.

17
Fig. Nr. 12 Casa Veronicăi Micle Fig. Nr. 13 Muzeul memorial Ion Creangă
 Muzee:
 Muzee de istorie: Muzeul de istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, Muzeul de Istorie Roman,
Muzeul istorie şi etnografie Bicaz și Muzeul de istorie şi etnografie Târgu Neamţ

Fig. Nr. 14 Muzeul de istorie și arheologie Piatra Neamț

18
Sursa:http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/muzeul-de-istorie-si-arheologie-piatra-neamt/
 Muzee de artă: Muzeul de artă Piatra Neamţ și Muzeul de artă Roman
 Muzee de etnografie: Muzeul de etnografie Piatra Neamţ, Muzeul de istorie şi etnografie
Bicaz, Muzeul de istorie şi etnografie Târgu Neamţ și Muzeul etnografic Nicolae Popa
Târpeşti
 Muzee de Științe ale Naturii: Muzeul de ştiinţe ale naturii Piatra Neamţ, Muzeul de ştiinţe ale
naturii Roman

19
Fig. Nr. 15 Muzeul de etnografie Targu Neamț
 Obiective religioase și locuri de pelerinaj
 Unul dintre cele mai importante obiective religioase din această zonă este Mănăstirea Neamț.
Începuturile vieţii monahale în zona Mănăstirii- Neamţ s-au datorat sihastrilor, care îşi duceau
viaţa în singurătate sau în grupuri mici şi care au ridicat mici aşezăminte de rugăciune.
 Cercetătorii consideră că Petru I Muşat a transformat schitul în mănăstire, radicând prima
biserică din piatră, situată în partea centrală a incintei. Aceasta a suferit stricăciuni în timpul
puternicului cutremur din 29 august 1471. După cataclism, domnitorul Ştefan cel Mare a
hotărat construirea unei biserici noi, cu hramul “Înălţarea Domnului” (la 40 de zile de la
Paşte), pe care a sfinţit-o cu mare alai în anul 1497, după victoria obţinută în Codrii
Cosminului împotriva regelui polon Ioan Albert.
 Biserica este principalul monument istoric şi de arhitectură moldovenească din incinta
mănăstirii, de o eleganţă şi frumuseţe deosebite. Dimensiunile şi monumentalitatea
ansamblului au sporit prin introducerea în construcţie a unor elemente noi: pridvorul, situat în
faţa intrării, şi sala mormintelor, sau gropniţa, amplasată între pronaos şi naos. Turnul
clopotniţă situat la intrarea principală, pe latura vestică a incintei, ne apare impunător prin
înălţimea sa şi prin grandoarea portalului, străjuit de uşi grele de stejar ferecate în metale.
 Înafară de aceasta, putem aminti și următoarele mănăstiri: Mănăstirea “Bogoslovul”,
Mănăstirea "Sfântul Gheorghe“, Schitul "Vovidenia" (schit de călugări), Mănăstirea-Secu
(Mănăstire de călugări), Sfânta Teodora. Fântâna şi peştera care a adăpostit-o, Mănăstirea-
Agapia, Mănăstirea Văratec, etc.

20
 Fig. Nr. 16 Mănăstirea Neamț
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html
21
 Resurse turistice etnografice
 Folclorul muzical - Județul Neamț se înscrie în zona folclorică de centru a Moldovei, având la nord o
influență bucovineană care se resimte atât în privința stratului de cântece vehi, aparținând
repertoriului păstoresc, cât și a celui de cântece propriu-zise și înspre vest primește influența
folclorului ardelenesc, având ca zonă de influență Valea Bicazului.
 Folclorul coregrafic - Prin așezarea sa, județul Neamț face parte din subzona folclorică de centru a
Moldovei. Învecinându-se la nord cu Bucovina și la vest cu Ardealul, județul Neamț se află, în ceea
ce privește folclorul coregrafic, sub influența acestor zone etnografice. Jocul popular din județul
Neamț are ca principală caracteristică diversitatea. Astfel, de la o subzonă folclorică la alta, de la un
sat la altul chiar, jocul popular diferă ca ritm sau ca desen coregrafic. În unele sate se simte din plin
influența zonelor folclorice învecinate. Astfel, pe Valea Bicazului, melodiile de joc au un puternic “iz
ardelenesc”. Așa sunt: “De-nvârtit” și “De purtat” din Cheile Bicazului sau “Purtata fetelor” din
Dămuc.
 O altă categorie este aceea a jocurilor prilejuite de sărbătorile de iarnă.Aici este patria jocurilor de
Capră, de Urs, Căiuților și Mascaților. Jucate de copii, tineri și vârstnici, la pragul dintre ani, aceste
jocuri, cu o vechime de peste 2000 de ani, se păstrează și azi.
 Costumul popular – Cel femeiesc este compus din: cămașă, poale, catrință, bârneață și bundiță.
Costumul bărbătesc este asemănător celui de pe întreg cuprinsul Moldovei, puținele deosebiri fiind
date de cromatică sau de moticele decorative. Acesta se compune din căciulă, cămașă, fustă, bundiță,
brâu(chimir), ițari(cioareci).
 Măștile populare – reprezintă un segment important în cultura populară a acestui județ. Măștile se
confecționează din diferite materiale, precum pielea, blana, țesături, lemn cioplit, coji de copac.
Acestea poartă o bogată încărcătură emoțională, furnizând copii grotești, realiste, ale unor
animale(capre, cai, urși, lupi, cerbi), sau personaje din mitologia populară sau din folclor.
22
 Fig. Nr. 17 Folclorul județului Neamț
23
Sursa: http://ziarulceahlaul.ro/folclorul-nemtean-autentic-in-pericol-de-disparitie/
 Infrastructura turistică
Baza de cazare
Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total
122 128 187 186 163 176 213

Hoteluri 15 15 17 15 13 15 18

Hosteluri şi hoteluri pentru tineret 2 2 2 4 4 6 6

Moteluri 4 4 5 5 3 4 6

Vile turistice 3 3 4 4 4 4 7

Cabane turistice 5 5 5 7 7 7 7

Campinguri 1 1 1 1 2 2 2

Tabere de elevi şi preşcolari 3 3 3 3 3 2 2

Popasuri turistice 4 4 4 4 4 4 4

Pensiuni turistice *) 16 17 24 30 30 26 33

Pensiuni agroturistice *) 63 69 115 106 88 100 119

Căsuţe turistice 1 1 2 2 1 2 4

Bungalouri 4 3 4 4 3 3 4

Spaţii de cazare pe nave 1 1 1 1 1 1 1

Tabel nr. 3 Numărul de structuri cu funcția de cazare turistică

24
 Infrastructura de acces și transport

 Judeţul Neamţ dispune de o reţea de drumuri publice în lungime totală de 1810,2 km , din care:
 8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km ;
 44 drumuri judeţene, cu lungimea de 758,580 km;
 124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km.
 Teritoriul judeţului Neamţ este străbătut de 3 tronsoane de cale ferată în lungime totală de 134
km. , cu ecartament normal. De asemenea, din totalul de reţea, 27 km reprezintă cale ferată cu
linie dublă şi 107 km cale ferată cu linie simplă. Densitatea liniilor de cale ferată la mia de
kilometri pătraţi de teritoriu este de 24 km. pătraţi(sub media ţării).
 Căile navigabile - portul turistic Bicaz este amplasat pe malul stâng al râului, lângă barajul
lacului Izvorul Muntelui; acesta are numai ambarcaţiuni de agrement, cu capacităţi de
transport de la 2 la 100 persoane.

25
 Dotări de cură și agrement
 Stațiunea Oglinzi: Staţiunea Oglinzi aparţine administrativ de oraşul Targu -Neamţ încă din
anul 1888. Staţiunea este situată la o distanţă de 3 km nord de oraş, într-o micro-depresiune din
sud-estul Culmii Pleşului cunoscută sub numele de Poiana Dăscăliţei. Zona este uşor înclinată
şi deschisă către sud-est, fiind în acelaşi timp flancată de versanţi acoperiţi cu păduri de
foioase.
 Apele minerale au fost cunoscute şi folosite de populaţia primelor aşezări de aici, iar în anul
1856 s-au făcut analize chimice, prin care s-a constatat că sunt clorosodice, de mare
concentraţie. S-au dat în folosinţă în anul 1894, şase vile moderne, un cazino, un inhalator
pentru aerosoli, serviciu poştal etc. Atmosfera de vacanţă era întreţinută prin concerte zilnice
date de fanfara militară.
 Stațiunea Bălțătești: Staţiunea este aşezată în Depresiunea Neamţ, la 34 km de Piatra Neamţ
şi la 11 km de Tg. Neamţ. Este traversată de DN 15C. Are un microclimat specific zonei
colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în
ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului.
 Alte două stațiuni întâlnite în județul Neamț sunt stațiunea Durău și stațiunea Negulești, care
deasemeni sunt foarte renumite pentru proprietățile lor terapeutice, devenind astfel foarte
căutate de turiști.
 Deasemenea, în zonă se practică și turismul ecvestru, pescuitul sportiv, skiatul și vânătoarea.

26
Fig. Nr. 18 Harta turistică a județului Neamț
Sursa: http://www.casabilbor.ro/locatie.php 27
 Capacități de alimentație publică
 Piatra neamț(restaurante, baruri): Amadeus, Casa Noastră, Casa Românească, Căprioara,
Cercul Gospodinelor, Colibele Haiducilor, Corint, Cozla, Diana, Diesel, Don Angelo, La
Terrazza da Bruno, Laguna, Nefertiti, Paharnicul, Popasul Haiducilor, Sehrazat, Tequila
Bowling, Topaz, Complex Unic, Pizzeria Buon Gusto, Cofetăria Magic Cake, etc.
 Roman: Barul Kambis Pub, Black Wolf, Club Why Not, Parc, Pizzeria Hera, Restaurant Hotel
Royal, Rigoletto, Romtudor.
 Târgu Neamț: Humulești, Intim, La Țapu′, Rotiserie
 Agapia: Cerbul Carpatin
 Bălțătești: Zimbrul
 Bicaz: Moldoturism Restaurant Pescăruș, Păstrăvăria Cheița

28
 Fluxul turistic
Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 156.665 160.049 148.840 130.971 133.229 146.218 158.908

Hoteluri 86.858 78.204 64.647 57.889 49.061 63.064 73.453
Hosteluri şi hoteluri pentru tineret 2.487 1.949 1.582 2.159 2.209 4.252 2.185
Moteluri 12.223 13.141 11.175 6.664 6.268 7.105 9.590
Vile turistice 3.567 3.612 4.296 3.991 4.059 2.756 3.235
Cabane turistice 10.879 11.297 8.413 6.355 5.904 5.639 5.241
Campinguri 217 168 61 48 325 120 127
Tabere de elevi şi preşcolari 7.661 8.266 7.008 5.350 7.134 5.091 4.299
Popasuri turistice 669 611 447 679 600 728 710
Pensiuni turistice 4.955 7.423 6.759 8.003 9.357 9.507 10.542
Pensiuni agroturistice 24.455 32.829 40.463 37.310 45.361 46.149 46.267
Căsuţe turistice 43 73 145 247 289 268 429
Bungalouri 925 777 2.921 1.726 1.916 1.160 2.540
Spaţii de cazare pe nave 1.726 1.699 923 550 746 379 290

Tabel nr. 4 Numărul sosirilor turistice

29
 Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 336.978 346.036 320.542 274.767 274.318 290.555 291.883

Hoteluri 227.154 216.945 182.981 150.459 132.343 154.796 158.654

Hosteluri şi hoteluri pentru tineret

3.175 2.521 2.061 3.493 3.574 6.139 3.208
Moteluri 15.568 16.887 14.602 8.831 8.920 11.253 12.542
Vile turistice 5.416 6.386 7.995 7.708 6.963 5.220 6.472
Cabane turistice 13.764 11.930 10.138 8.212 7.484 6.185 6.220
Campinguri 397 254 87 48 370 120 127
Tabere de elevi şi preşcolari 22.094 21.789 19.154 14.924 22.532 15.704 10.521

Popasuri turistice 946 858 602 973 780 840 769

Pensiuni turistice 7.142 12.636 12.162 13.478 15.733 16.877 19.009
Pensiuni agroturistice 38.209 52.442 65.844 63.231 71.893 71.323 70.980
Căsuţe turistice 59 163 313 469 534 466 462
Bungalouri 1.006 923 3.431 2.104 2.208 1.209 2.593
Spaţii de cazare pe nave 2.048 2.302 1.172 837 984 423 326

Tabel nr. 5 Numărul înoptărilor în structurile de primire turistică

30
 Turismul și economia
 Impactul turismului asupra dezvoltării celorlalte ramuri ale economiei poate fi evidenţiat atât
prin cuantificarea efectelor pozitive directe, cât și indirecte.
 Efectele pozitive directe sunt reliefate prin:
 valoare adăugată brută în turism faţă de alte ramuri;
 creşterea producţiei;
 creşterea gradului de ocupare a forţei de munca;
 transferarea în valută a unor resurse materiale și umane, neutilizabile, în circuitul producţiei
materiale;
 Efectele indirecte se reflectă în:
 locurile de muncă indirecte create în alte sectoare prin dezvoltarea turismului
 creşterea veniturilor indirecte și a produsului indirect din alte ramuri, activităţi
 creşterea investiţiilor din alte sectoare de activitate
 creşterea veniturilor suplimentare obţinute din acestea prin promovarea potenţialului turistic al
unei zone și intensificarea circulaţiei turistice
 efectele în planul sănătăţii a refacerii capacităţii de munca a resurselor umane
 efectele în planul dezvoltării teritoriale echilibrate datorită mutaţiilor fluxurilor turistice

31
 Prin amenajarea turistică a unei zone se antrenează consumuri de materiale de
construcţii, de echipamente, de mobilier necesar, care trebuie deservit de un personal
având cunoştinţe de specialitate. Exploatare potenţialului turistic mai presupune
aeroporturi, şosele, hoteluri, mijloace de comunicaţie, aprovizionare cu energie electrică,
apă, unităţi comerciale. Apariţia acestor necesităţi antrenează investiţii complexe prin
dezvoltarea altor ramuri economice.
 Principalele sectoare de activitate economică care cumulează efectele directe și indirecte
ale dezvoltării turismului sunt:
 Ramurile generatoare de materii prime, materiale auxiliare necesare creării bazei
tehnico-materiale a turismului;
 Ramurile care deservesc şi amenajează infrastructura;
 Industria uşoară, mica industrie producătoare de bunuri de consum curent, cerute pe
durata sejurului;
 Industria alimentară;
 Industria articolelor sportive, de artizanat;
 Comerţul
 Serviciile personale, de poşta, telecomunicaţii, transport;
 Cultură și artă.

32
Evaluarea potențialului turistic prin metoda bonitării
Clase de bonitare Categorii de bonitare Punctaj
Ptențialul morfoturistic 5
Potențialul climatic 5
Resurse turistice naturale
Potențialul hidrografic 5
Potențialul biogeografic 5

Obiective turistice istorice 4

Obiective culturale amenajate 5

Resurse antropice
Obiective religioase și locuri de
5
pelerinaj

Resurse turistice etnografice 4

Baza de cazare 5

Infrastructura de acces și transport 3

Infrastructura turistică
Dotări de cură și agrement 4

Capacități de alimentație publică 3

Rangul 1 53

Tabel nr. 6 Evaluarea potențialului turistic

33
 Evaluarea potențialului turistic prin metoda bonitării

Ptențialul morfoturistic
5
Capacități de alimentație
4.5 Potențialul climatic
publică
4
3.5
3
Dotări de cură și agrement 2.5 Potențialul hidrografic
2
1.5
1
0.5
Infrastructura de acces și
0 Potențialul biogeografic Punctaj
transport

Baza de cazare Obiective turistice istorice

Resurse turistice Obiective culturale

etnografice amenajate
Obiective religioase și locuri
de pelerinaj

Fig. Nr. 19 Reprezentarea potențialului turistic al județului Neamț

34
 Concluzii
 Județul Neamț prezintă un potențial turistic ridicat datorită atât factorilor naturali prezenți în
această zonă, dar și a celor antropici, care dau o frumusețe aparte acestei zone.
 Dintre factorii naturali putem aminti relieful, care ne surprinde în special prin frumusețea
Munților Ceahlău, hidrografia, prin multitudinea râurilor și prin prezența apelor minerale
clorosodice care atrag anual sute de turiști și bogăția resurselor biogeografice, care este
evidențiată prin numărul mare de rezervații naturale.
 Dintre factorii antropici putem aminti numărul mare de obiective culturale amenajate, de
obiective religioase, obiectivele turistice istorice și resursele turistice etnografice care reușesc
sa te facă sa dorești sa pătrunzi până în inima acestui ținut și vrei sa afli cât mai multe lucruri
despre acesta.
 Astfel, analizând evaluarea potențialului turistic al acestei zone, putem trage concluzia că
județul Neamț este o regiune turistică de rang 1, aceasta încadrându-se în această categorie cu
un punctaj de 53 de puncte.

35
 Bibliografie
 Direcția regională de statistică a județului Neamț
 Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
 Cucu V. Ştefan M., Romania ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1974.
 http://www.neamt-turism.ro/etnografie.htm
 http://www.scribd.com/doc/42600907/Potentialul-Turistic-Al-Judetului-Neamț
 http://www.scribd.com/doc/49631461/Valorificarea-potentialului-turistic-a-judetului-Neamț
 http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CCsQFjAA&ur
l=http%3A%2F%2Fbnr.ro%2Ffiles%2Fd%2FPubs_ro%2FMonografii%2FMonografie_NEA
MT.pdf&ei=9PNgU9PDKoOy7Aad5IDwDA&usg=AFQjCNFjYxq9HDZ6Ypn2Z27qZGVxuo
0Img&sig2=ILV57PBNKEnRW53ccz_y4A&bvm=bv.65636070,d.ZGU
 http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&ved=0CGwQFjAG&u
rl=http%3A%2F%2Fwww.bg15mc.ro%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2011%2F01%2FMonografia_judetului_Neamt.doc&ei=UfZgU6e4BIb
C7Aac1oDABw&usg=AFQjCNEzZwQGaMmDihTJ0zhVAIfieHtypQ&sig2=CvKp-
5ln7ZpIIwcElerVVg&bvm=bv.65636070,d.ZGU

36