Sunteți pe pagina 1din 52

AUTISMUL

“Autismul nu e o tragedie.
Tragedia e indiferenţa”. 
CE ESTE AUTISMUL?
 este o tulburare
neurologică care
afectează
dezvoltarea copilului
şi capacităţile
acestuia de
comunicare orală şi
nonverbală,
restrângându-i
interacţiunile sociale
şi centrele de
interes.
STATISTICA
 1 din 1.000 de persoane sunt diagnosticate cu
autism "clasic" .
 1 din 500 de persoane se încadrează în spectrul
autismului, inclusiv pervasive
 Tulburări de dezvoltare:
-1 din 200 de persoane se încadrează în
spectrul autismului,inclusiv sindromul Asperger
- Autismul este de patru ori mai
raspandit la baieti decat la fete
- În fiecare zi, 53 copii sunt nascuti in Statele
Unite, care ulterior vor fi diagnosticate cu
tulburări din spectrul autismului
 Autismul nu are limite rasiale, etnice sau
sociale
 Veniturile familiei, stilul de viaţă, şi nivelurile
de învăţământ nu afectează şansa de apariţie
a autismului
  Cercetările arată că 50% dintre copiii
diagnosticaţi cu autism vor rămâne muti pe
tot parcursul vieţii
 Aproximativ 10%din bolnavi au capacitati de
genii
CONFORM ULTIMELOR
CERCETARI:
 Acest studiu, realizat în California,
a relevat faptul că riscul de a avea
un copil autist creşte cu 18% de
fiecare dată când vârsta mamei
creşte cu cinci ani. 
 Pentru femeile în vârstă de 40 de
ani, probabilitatea de a da naştere
unui bebeluş suferind de autism
este cu 50% mai mare, comparativ
cu mamele cu vârstele cuprinse în
intervalul 25-29 de ani.
 Potrivit aceluiaşi studiu, o vârstă
înaintată a tatălui nu este asociată
cu un risc sporit de naştere a unui
copil autist, cu excepţia cazului în
care mama bebeluşului este mai
tânără de 30 de ani.
CONFORM CERCETARII REALIZATE LA
UNIVERSITATEA CALIFORNIA DIN DAVIS ŞI DE
M.I.N.D. INSTITUTE:
  riscul ca un copil să sufere de autism
 este mai mare decât se credea până
acum când unul dintre părinţi sau mai
mulţi dintre fraţii sau surorile mai mari
sunt deja afectaţi de acest sindrom
complex.
 Această probabilitate, estimată
înaintea prezentului studiu era între 3
şi 10 %, în realitate insa este de 18,7 %
 La băieţi, riscul de autism este mai
mare - peste 26 % - şi depăşeşte 32 %
dacă doi sau mai mulţi dintre fraţii lor
mai mari sunt autişti.
 Circa 80 % dintre toţi copiii autişti sunt
băieţi, fapt confirmat în acest ultim
studiu efectuat pe 664 copii în vârstă
medie de opt luni la începutul
cercetării şi din care două treimi au
fost studiaţi înainte de vârsta de şase
luni. 
DIN ISTORIE:
 Istoria stiintifica a autismului incepe cu un secol si jumatate inaintea lui
Kanner, mai exact in secolul al XIX-lea cand, un copil, numit "copilul
salbatic" de catre doctorul Itard, constituia un obiect al curiozitatii in
literatura de specialitate. Acest copil, pe nume Victor, crescut in
mijlocul naturii prezenta urmatoarele caracteristici: 
- privirea i se fixa doar pe obiecte care-i foloseau propriei sale existente;
- trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras
nemasurate fara a avea o cauza evidenta;
- afectiunea lui se indrepta spre o serie de obiecte si alimente care-i
creau satisfactie, iar indepartarea acesteia ii provoca adevarate crize de
furie;
- nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici la rece;
- avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu zgomotul unei
nuci sparte il facea sa reactioneze, in schimb ce un zgomot foarte
puternic ii era indiferent.
Toate aceste observatii sunt dovada existentei unor similitudini intre
caracteristicile "copilului salbatic" si unii copii pe care actualmente
stiinta ii denumeste autisti. 
 Bleuler este cel care a creat termenul
“autism” , pe care-l defineste ca o "detasare
de realitate insotita de o predominare a vietii
interioare".
 O alta teorie referitor la autism este cea a lui
Kanner (1943) care a descris pentru prima
data comportamentul a 11 copii autisti, care
aveau o combinatie de grave deficite de
vorbire marcate de anormalitati in
interactionarea sociala si o inclinatie spre
comportamente stereotipe, repetitive si
ritualistice.
CLASIFICARE:
 F.84-Tulburari perversive globale de
dezvoltare
-F.84.0-Autismul infantil(autismul Kanner)
-F.84.1-Autism atipic
-F.84.2-Sindromul Rett
-F.84.3-Alta tulburare dezintegrativa a
copilului
-F.84.5-Sindromul Asperger
AUTISMUL INFANTIL
CAUZELE IPOTETICE ALE
APARITIEI AUTISMULUI:
 Cauze genetice:Cel mai
probabil nu exista o
singura gena care sa fie
responsabila pentru
aparitia autismului sau
un anumit defect
genetic. Cercetatorii
banuiesc ca exista mai
multe gene diferite
care, atunci cand sunt
combinate, creste riscul
de aparitie a autismului.
 Cauze legate de o afectiune medicala de baza.
Exemplele includ
-tulburari metabolice (netratate fenilcetonuria)
-infectii congenitale (rubeola, citomegalovirus [CMV],
toxoplasmoza),
- boli genetice (sindromul X fragil, scleroza
tuberoasa),
-anomalii de dezvoltare ale creierului (microcefalie,
macrocefalie, disgenezie cerebrala).
-tulburari dobandite dupa nastere (encefalopatie,
meningita bacteriana).
Aceste tulburari daca apar singure singure nu
cauzeaza autism, ci doar in grup.
SIMPTOMELE POT INCLUDE:
  dificultate in comunicare:
limbajul vorbit se dezvolta
de obicei greu sau deloc,
cuvintele fiind adesea
folosite necorespunzator;
folosirea mai multor
gesturi decat cuvinte;
tendinta de a repeta
cuvinte si fraze (exemplu
repetarea fara greseala a
stirilor de la TV);
imposibilitatea de a-si
concentra atentia si de fi
coerent.
 - nesociabilitatea:
lipsa de interes fata
de interactionarea cu
altii (unii bolnavi se
izoleaza, refuzand sa
schimbe mediul in
care traiesc);
tendinta de nu privi in
ochii interlocutorului;
prefera singuratatea;
lipsa empatiei.
  simturile diminuate
sau prea dezvoltate:
unii bolnavi de autism
abia daca raspund la
impulsurile celor cinci
simturi (daca se
loveste nu plange), iar
unii pot avea simturi
dezvoltate (poate auzi
un zgomot, iar apoi
sa-si acopere urechile
pentru mult timp).
 excese in comportament:
-poate avea reactii exagerate sau
poate fi extrem de pasiv;
-poate trece cu usurinta de la o
extrema la alta;
-pot prezenta interes obsesiv pentru
un lucru (obiect sclipitor sau care
se roteste sau activitate: rasfoitul
unei carti sau a unei reviste);
-pot prezenta comportamente
stereotipe (bat din palme, isi
balanseaza corpul sau capul);
-pot fi agresivi cu ei insusi sau cu
altii;
- pot avea crize de epilepsie sau
depresie.
CONFORM DSM-IV:
 Se determina tulburarile:
-Tulburări la nivelul interacţiunilor sociale.
-Tulburări la nivelul comunicării verbale
şi nonverbale.
-Tulburări la nivelul imaginaţiei, repertoriu
restrîns de interese şi comportamente
TULBURĂRI LA NIVELUL
INTERACŢIUNILOR SOCIALE.
 Dificultăţile pe care le au persoanele cu
autism la nivelul interacţiunilor sociale cu
ceilalţi reprezintă problema centrală a
acestei tulburări (principalul simptom) şi
totodată principalul criteriu de
diagnosticare. Studiile arată că acest deficit
este permanent şi este întîlnit indiferent de
nivelul intelectual al pesoanei.
 Lorna Wing a delimitat 4 subgrupe de persoane cu autism în funcţie
de tipul interacţiunilor sociale, indicator şi al gradului de autism:
-grupul celor distanţi , forma severă de autism, unde indivizii nu iniţiază
şi nici nu reacţionează la interacţiunea socială, deşi unii acceptă şi se
bucură de anumite forme de contact fizic. Unii copii sînt ataşaţi la
nivel fizic de adulţi, dar sînt indiferenţi la copiii de aceeaşi vîrstă.
-grupul celor pasivi, forma mai puţin severă, în care indivizii răspund la
interacţiunea socială, însă nu iniţiază contacte sociale;
-grupul celor activi, dar bizari  , în care indivizii iniţiază contacte
sociale, însă într-un mod ciudat, repetitiv sau le lipseşte
reciprocitatea; este vorba adesea de o interacţiune unidirecţională,
aceştia acordînd puţină atenţie sau neacordînd nici o atenţie
reacţiei/răspunsului celor pe care îi abordează;
-grupul celor nenaturali ,  în care indivizii iniţiazã şi susţin contacte
sociale, însă într-o manieră foarte formală şi rigidă, atît cu străinii, cît
şi cu familia sau prietenii. Acest tip de interacţiune socială se
întîlneşte 
TULBURĂRI LA NIVELUL COMUNICĂRII
VERBALE ŞI NONVERBALE.
Comunicarea pre- şi nonverbală in Comunicarea verbală in autism
cazul autismului: -Se estimează că 30-50% dintre
-Problemele de comunicare apar la persoanele cu autism rămîn funcţional
vîrste foarte mici (prima copilărie). mute de-a lungul vieţii, adică nu
Copiii cu tulburări din spectrul dezvoltă un limbaj cu ajutorul căruia să
poată comunica, în timp ce alţii pot fi
autismului nu dezvoltă în mod
aparent foarte fluenţi în vorbire.
spontan acel comportament, tipic
-Cei care au limbaj încep să vorbească,
pentru copiii obisnuiţi, de atenţie
de regulã, mai tîrziu şi o fac într-un
comună/ împărtăşită (joint mod neobişnuit, specific: pot fi
attention, shared attention). prezente ecolalia imediată sau
Acest comportament presupune întârziată, inversiunea pronominală,
indicarea cu degetul către un obiect neologismele, idiosincraziile.
(alternînd privirea între obiectul -Structurile gramaticale sunt adesea
respectiv şi adult) ,cu intenţia de a-l imature şi includ folosirea repetitivă şi
obţine, de a spune, comenta ceva stereotipă a limbajului (de exemplu,
despre un obiect, un eveniment sau repetarea de cuvinte sau expresii
de a arăta /da cuiva un obiect indiferent de situaţie; repetarea de
pentru a împărtăşi interesul pentru versuri aliterate ori de reclame
acel obiect comerciale)
-Comportamentele de cerere, -ori un limbaj metaforic (un
sînt prezente şi la copiii cu limbaj care poate fi înţeles
autism, însă în scopuri
clar doar de către cei
instrumentale sau imperative,
copilul considerîndu-i pe ceilalţi familiarizaţi cu stilul de
ca agenţi ai acţiunii. Astfel, el comunicare al individului).
poate utiliza contactul vizual -au dificultăţi în a răspunde
împreună cu alte gesturi pentru adecvat unor cerinţe
a indica o jucărie care nu-i mai
indirecte, pe care tind să
e la îndemână sau care nu mai
merge, a da un obiect unei alte le interpreteze literal, fără
persoane, pentru a căpăta să surprindă nuanţele;
ajutorul unei alte persoane în a - nu reuşesc să-şi adapteze
obţine un obiect, întinzînd mîna comunicarea la contexte
spre obiectul dorit sau luînd
mîna adultului şi ducînd-o spre
sociale variate
obiectul dorit.
 Reacţiile emoţionale ale
persoanelor cu autism,
atunci cînd sunt abordate
verbal şi nonverbal de către
ceilalţi, sunt de cele mai
multe ori inadecvate şi pot
consta în: evitarea privirii,
inabilitatea de a înţelege
expresiile faciale, gesturile,
limbajul corporal al
celorlalţi, adică tot ceea ce
presupune angajarea într-o
interacţiune socială
reciprocă şi susţinerea
acesteia.
TULBURĂRI LA NIVELUL IMAGINAŢIEI,
REPERTORIU RESTRÎNS DE INTERESE ŞI
COMPORTAMENTE
 La copiii cu autism jocul imaginativ, jocul
simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se
dezvoltă în mod spontan ca la copiii
obişnuiţi. Jocul acestora este repetitiv,
stereotip, luînd forme mai simple sau mai
complexe. Copiii mai înalt funcţionali au
stereotipii mai complexe.
 Forme mai simple:  Forme mai complexe pot fi:
- învîrtirea jucăriilor sau a unor părţi ale -ataşarea de obiecte neobişnuite, bizare,
acestora,
-interese şi preocupări speciale pentru
-lovirea a două jucării între ele, etc, scopul anumite obiecte (ex. maşini de spălat)
fiind autostimularea.
sau teme, subiecte (ex. astronomie,
 Alte activităţi stereotipe pot fi:
păsări, fluturi, dinozauri, mersul
-mişcarea degetelor, trenurilor, cifre .. ), fără vreun scop
-agitarea obiectelor, anume, care devin preocuparea de
-rotirea sau privirea obiectelor care se bază şi singurul subiect despre care
rotesc; persoana este interesată să vorbeascã,
-zgîrierea unor suprafeţe, -în multe cazuri pune aceeaşi serie de
-umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, întrebări şi aşteapta aceleaşi răspunsuri
-pipăirea unor texturi speciale, (cei care au limbaj);
-legănatul, -aliniatul sau aranjarea obiectelor în
-săritul ca mingea sau de pe un picior pe anumite feluri,
altul, - colecţionarea, fără vreun scop anume,
-lovirea capului, a unor obiecte (ex. capace de suc,
-scrîşnitul dinţilor, sticle de plastic).
-mormăitul repetitiv sau producerea altor
sunete.
TRATAMENTUL:
 se bazeaza in primul rand pe educatie
  in functie de simptome si nevoi tratamentul poate include:

-Terapie comportamentala: pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor


sale de viata (sa se imbrace singur, sa manance singur, sa foloseasca
toaleta)
-Programe de integrare: care sa ajute bolnavul sa se adapteze lumii
inconjuratoare pe cat posibil (socializarea);
-Asigurarea unui mediu organizat de viata: este foarte important sa urmeze o
rutina a activitatilor zilnice
-Terapie audio-vizuala: pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de
autism la care comunicarea verbala este absenta se vor cauta metode
alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbala: gesturi,
imagini etc);
- Controlul regimului alimentar (unii dintre ei mananca foarte multa paine);
-Medicamente: recomandate de medicul psihiatru;
-Terapie fizica: pentru a-i ajuta in a-si controla stereotipiile; le place foarte
mult apa si unii inoata foarte bine;
- Terapia limbajului: logopedie.
SINDROMUL RETT
DIN ISTORIE:
 Andreas Rett a definit in 1966 "sindromul
fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se
manifesta prin incetinirea dezvoltarii
craniene, pierderea partiala sau completa a
limbajului si capacitatii de folosire a
mainilor. Simptomele acestui sindrom survin
intre 7 si 24 de luni.
DEFINITIE
 Andreas Rett -a definit-o ca fiind o encefalopatie progresiva care
se dezvolta în principal la fete, dupa o perioada de 5 luni de viata
aparent normala (dezvoltare pre si perinatala normala,
dezvoltare  psihomotorie normala în primele 5 luni de viata,
perimetrul cranian normal la nastere).
 Dupa 5-45 luni de viata se observa, treptat, încetinirea cresterii
perimetrului cranian, tulburari ale mersului, pierderea unor
achizitii si îndemânari, inclusiv a limbajului si relationarii sociale.
 caracteristica importanta este pierderea îndemânarilor motorii, a
prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a mâinilor) si aparitia
unor miscari stereotipe, nefunctionale precum rasucirea si
frecarea mâinilor în apropierea gurii, imitând gestul de "spalare".
 Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a
mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate surveni în
câtiva ani.
STATISTICA:
 Prevalenta estimata a SR este de 1/10000 -
1/15000 de fete.
 Cu una, doua exceptii, tulburarea a fost
raportata numai la sexul feminin,
 Cea mai mare prevalenta, 1/3000, a fost
raportata în Anglia, 1989
 Se poate vorbi si de o distributie geografica
neregulata a sindromului Rett, cu o prevalenta
mai mare în Sud - Vest-ul Norvegiei, în Albania
si Nord - Estul Ungariei. (Toate cele trei regiuni
mentionate au o rata mare de casatorii
cosangvine).
ETIOPATOGENIE
 boala genetica, a carei transmitere nu este
clara
  Rareori SR este familial, cele mai multe
cazuri fiind sporadice. 
 S-a acordat o atentie deosebita studierii
cromozomului X; regiunea cea mai distala pe
Xq prezinta un interes deosebit, deoarece
aici exista gene responsabile de dezvoltarea
autismului infantil la baieti.
SIMPTOMELE POT INCLUDE:
 Primul stadiu are ca principala manifestare
"încetinirea cresterii capului"; acest indicator
este greu de observat si se instaleaza dupa
primele 2-4 luni de viata si dupa o perioada de
dezvoltare normala.
 In stadiul al doilea, manifestarile pot fi acute
sau insidioase, uneori asemanatoare cu cele
dintr-o boala neurodegenerativa. Discontactul
psihic, restrângerea relatiilor sociale de tip
autist, tulburarile de atentie, de auz si de
afectivitate pot fi considerate ca fiind
tulburari specifice autismului infantil.
 In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% dintre
copii, cu aspect de joc stereotip cu propria respiratie -
"joc" care apare în stare de veghe si dispare în somn.(Este
de fapt o hiperventilatie care se poate asocia cu apnee,
extremitati cianotice, aerofagie si distensie
abdominala.Hiperventilatia este un eveniment primar,
neprecipitat de hipoxie, iar perioadele de apnee sunt
acompaniate de "manevre Valsalva" efectuate inconstient
de copil: "expir fortat cu gura închisa".)
Miscarile stereotipe," de spalare a mâinilor" " de" frecare a
lor , de muscare a mâinilor" sunt patognomonice, ca si
pierderea functiei principale a mâinilor, prehensiunea;
acesti copii care initial puteau sa apuce un obiect ,treptat
nu mai pot face acest gest , mâna devenind
nefunctionala.
 În stadiul patru boala atinge un nivel pe care îl poate
mentine mult timp. În acest stadiu, la majoritatea
pacientilor, convulsiile si tulburarile respiratorii fie
dispar, fie se amelioreaza.
- Ulterior, dat fiind tulburarile de mers, se instaleaza
scolioza (la aproximativ 1/2 dintre cazuri).
-Hipotonia difuza se transforma treptat în rigiditate si
distonie la majoritatea subiectilor.
-Deteriorarea cognitiva se instaleaza treptat; se poate
opri în stadii diferite:Copilul care a reusit în primele 5-
48 de luni sa achizitioneze limbajul si sa faca progrese
psihice, treptat, odata cu instalarea bolii, poate pierde
aceste abilitati, instalându-se deficitul cognitiv cu grade
diferite de severitatE
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM
IV:
 A. Sunt necesare urmatoarele criterii:
 1. Dezvoltarea pre- si perinatala aparent
normala;
 2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normala
în primele cinci luni de viata;
 3. Circumferinta craniana normala la
nastere.
 B. Aparitia, dupa o perioada aparent normala de
dezvoltare, a urmatoarelor simptome:
 1. Încetinirea cresterii perimetrului cranian între lunile 5-
48 de viata;
 2. Pierderea abilitatilor motorii din sfera prehensiunii
dobandite anterior, în lunile 5-30 de viata, cu aparitia
miscarilor stereotipe si nefunctionale ale mâinilor
(spalarea mâinilor, frecarea mâinilor).
 3. Pierderea precoce a abilitatilor sociale (adesea
interactiunea sociala se dezvolta mai târziu);
 4. Coordonarea dificila a miscarilor trunchiului si a
mersului;
 5. Alterarea severa a limbajului expresiv si receptiv, cu
regres psihomotor sever.
CRITERII DE DIAGOSTIC
ICD -10 ( F 84.2)
 Dezvoltare aparent normala pâna la 5 luni; perimetru
cranian normal la nastere
 Între 5 luni si 4 ani se observa o încetinire a cresterii
peimetrului cranian si o pierdere a achizitiilor în
utilizarea mâinilor între 5 si 30 de luni; concomitent se
observa si deficit în comunicare, în interactiunea sociala
si, de asemenea, în coordonarea motorie a trunchiului.
 Afectare severa a limbajului receptiv si expresiv, cu
pierderea achizitiilor deja facute
 Apar ulterior miscari stereotipe ale mâinilor, care
sugereaza gestul de spalare a mâinilor, fapt care se
observa dupa ce s-a pierdut functia de prehensiune a
acestora.
TRATAMENTUL:
 Educatia speciala si fizioterapia dau rezultate
modeste
 Controlul convulsiilor se obtine cu medicatie
antiepileptica
 Prezenta agitatiei si a altor tulburari de
comportament asociate tulburarilor respiratorii-
Naltrexona
 Osteoporoza întâlnita frecvent la fetele cu SR
poate fi prevenita si tratata cu vitamine si calciu
 Pentru combaterea tulburarilor alimentare este
indicata dieta hipercalorica, bogata în grasimi si
hidrocarbonate.
SINDROMUL ASPERGER:
  se caracterizeaza printr-o tulburare a 
dezvoltarii, in care individul afectat are
dificultati in intelegerea modalitatilor de
interactiune sociala.
 Nivelul lor de inteligenta este normal sau
superior normalului.
ETIOLOGIE:
 Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe
cale genetica (tendinta ca boala sa fie
regasita la mai multi membrii ai unei
familii), cu toate ca cercetatorii nu au
descoperit exact care este gena vinovata. 
SIMPTOME IN TIMPUL
COPILARIEI:
-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa
unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a
"citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-
si astepta randul pentru a vorbi 
-ii displace orice schimbare in rutina zilnica 
-lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la
cei din jur) 
-incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul
conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel,
copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va
fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de
tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles 
-poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat
comparativ varstei sale 
-poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur 
-poate avea expresii si posturi aparte 
-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie
foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati
excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri,
proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau
pot fi pasionati de astronomie 
-pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des
intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate 
-este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate
invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a
merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod
ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar 
-poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote
de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte 
-poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte
in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule
si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste
detaliile.
SIMPTOMELE
ADOLESCENTULUI:
  Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor
biologica si pot fi naivi si prea increzatori,
ceea ce ii va face tinte usoare pentru
batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati
pot determina adolescentii cu sindrom
Asperger sa devina izolati si retrasi din punct
de vedere social si sa sufere de depresie si
anxietate.
 sunt in mod tipic dezinteresati in a urmari
normele sociale si de a gandi dupa niste
norme conventionale,ceea ce le permite de a
dezvolta o gandire creativa
SIMPTOMELE ADULTULUI:
 adultii reusesc sa atinga o mai buna
intelegere a propriilor defecte si calitati.
Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si
sa invete cum sa reactioneze in societate, in
functie de comportamentul anturajului.
  memoria excelenta si capacitatea de
concentrare, pot creste sansele unei educatii
universitare si a unei cariere de succes.
  sunt fascinati de tehnologie si optiunea cea
mai frecventa in alegerea carierei este cea
de inginer.
DIAGNOSTIC:SE VOR URMA CRITERIILE
-interactiuni sociale
defectuoase 
-comportament,
interese si activitati
neobisnuite 
-limbaj dezvoltat
normal 
-lipsa tulburarilor in
dezvoltarea abilitatilor
de autoingrijire si a
curiozitatii fata de
mediul inconjurator.
STRATEGII DE TRATAMENT

 Tratamentul se centreaza
pe imbunatatirea modului
de comunicare, a
abilitatilor sociale si a
modului de comportament
al copilului. 

 Se va insista pe calitatile
copilului, prin incurajarea
acestuia de a explora
domeniile de interes
AUTIŞTI CELEBRI:  
 Există oameni care au reuşit să îşi
depăşească condiţia de autist şi să creeze
lucruri extraordinare.
TEMPLE GRANDIN(63 ANI)
  o americancă care nu a
putut vorbi până la vârsta
de 5 ani, este în prezent
profesoară la Colorado
State University (SUA).
Este foarte cunoscută, mai
ales prin bestsellerurile
despre comportamentul
animalelor şi autism.
Totodată, ea a
revoluţionat industria
zootehnică, inventând noi
dispozitive pentru ferme şi
abatoar
 DONNA WILLIAMS(SCRIITOARE, COMPOZITOARE,
SCENARISTĂ, CONSULTANT ÎN AUTISM)
 Scriitoarea a reuşit să
vorbească abia la 9 ani
 Născută în 1963, Donna a scris
mai multe cărţi, printre care
şi autobiografia “Nobody
Nowhere: The Extraordinary
Autobiography of an Autistic
Girl”, un bestseller.
 Împreună cu Jim Sinclair
(psiholog şi activist pentru
drepturile autiştilor)  a fondat
Autism Network
International, o asociaţie
pentru integrarea persoanelor
cu această deficienţă
STEPHEN WILTSHIRE
 În vârstă de 36 de ani, artistul autist Stephen
Wiltshire are propria galerie de artă
permanentă în “Royal Opera Arcade, Pall
Mall” din Londra.  Supranumit “Camera vie de
filmat”, Stephen Wiltshire are capacitatea de
a desena panorame doar din amintiri.
 În ianuarie 2006, artistul a fost numit de către
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii Membru
al Ordinului Imperiului Britanic pentru
contribuţia lui în artă
 Stephen Wiltshire a desenat Roma în 3 zile
doar din amintiri după o plimbare de numai 45
de minute cu elicopterul deasupra oraşului.
Panorama Romei este atât exactă încât în
desen se disting toate coloanele celebrului
Panteon.
 Totodată, după un drum asemănător de 20
minute, Stephen şi-a petrecut o săptamână
desenând priveliştea Hong Kong-ului. El a
ajuns la un palmares de circa 20 oraşe,
printre care Frankfurt, Madrid, Dubai,
Ierusalim, Londra sau New York, pe care le-a
desenat din memorie.
CHARLES DARWIN (NĂSCUT ÎN
ANGLIA ÎN 1809)
 Se presupune ar fi
avut Asperger.
Savantul fost un
singuratic în
copilărie şi era
obsedat de colecţii
şi catalogări.
ALBERT EINSTEIN
 A fost un singuratic
şi a învăţat greu să
citească în primii
ani ai vieţii.
Ulterior, el repeta
obsesiv fraze şi
ţinea prelegeri
confuze, chiar şi
când era mai în
vârstă. 
.
MARC SEGARD, “FĂCÂND FAȚĂ GHID DE SUPRAVIEŢUIRE
PENTRU PERSOANELE CU SINDROMUL ASPERGER“,