Sunteți pe pagina 1din 45

Evaluarea musculară și

bilanțul articular al
articulației pumnului.
Aplicații în poliartrita
reumatoidă la adulți
DINU ELENA
Master, anul I
Metode fizice aplicate în kinetoterapie și
recuperare medicală
Anatomie
Mâna este formată din 27 de oase dispuse în trei grupe:
carpul (8), metacarpul (5) şi oasele degetelor (14).
1. Carpul - opt oase dispuse pe două rânduri.
− proximal şi de la police în direcţia degetului mic:
scafoidul, semilunarul, piramidalul şi pisiformul;
− distal, se găsesc în aceeaşi ordine: trapezul, trapezoidul,
capitatul şi osul cu cârlig.
2. Metacarpul - scheletul palmei şi al dosului mâinii.
Numerotarea oaselor se face în sens radio-ulnar de la I la V.
3. Degetele - numerotate radio-ulnar de la I la V. Oasele
care formează degetele se numesc falange. Fiecare deget
are trei, în afară de police, care are numai două. Falangele
se pot explora cu uşurinţă.
Articulaţii:
1) articulaţia radio-
carpiană;
2) articulaţiile carpului;
3) articulaţiile carpo-
metacarpiene;
4) articulațiile
intermetacarpiene;
Netter, Editura Medicală Callisto, 2012
5) articulațiile degetelor: Oasele carpului și ale mâinii: mâna dreaptă -
vedere anterioară (palmară)
MCF și IF.
Sistemul muscular
Mâna are muşchi numai pe faţa palmară şi în spaţiile
interosoase, faţa dorsală conţinând doar tendoanele muşchilor
posteriori ai antebraţului.
Cei 19 muşchi ai palmei sunt grupaţi în trei regiuni: o
regiune radială - eminenţa tenară (muşchii ce deservesc degetul
mare); o regiune ulnară - eminenţa hipotenară (muşchii ce
deservesc degetul mic) și o regiune mijlocie.
1. Mușchii eminenței tenare - patru, aşezaţi pe trei planuri:
muşchiul scurt abductor al policelui, mușchii opozant al policelui şi
scurt flexor al policelui, adductorul policelui.
2. Mușchii eminenței hipotenare - patru şi dispuşi tot pe trei
planuri: palmarul scurt, muşchii flexorul scurt al degetului mic şi
abductorul degetului mic, opozantul degetului mic.
3.Mușchii regiunii palmare mijlocii - muşchii lombricali (4) şi
muşchii interosoşi (palmari - 3 şi dorsali – 4).
Netter, Editura Medicală Callisto, 2012
Mușchii intrinseci ai mâinii – Vedere anterioară (palmară)
Mișcările specifice articulației pumnului
• Flexia - 80-90°: RC 50° și MC 35-40°
• Extensia - 80-85°: RC 50° și
MC 30-35°.
• Înclinația radială - 15°.
• Înclinația cubitală - 40°.
• Mişcarea de circumducţie.

http://jur.byu.edu/?p=4296
Pumnul – bilanț articular
Flexia pumnului
• Definirea mişcării: mişcarea de apropiere a palmei de
faţa anterioară a antebraţului.
• Valoarea normală: 80-90°.
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul lipit de
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie;
mâna se mişcă cranial, până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat:
medial faţă de membru.
Poziţia
goniometrului
Centrul goniometrului
plasat la nivelul
articulaţiei
radiocarpiene, pe partea
medială.

Braţul fix urmăreşte


linia laterală a
metacarpianului V.

Braţul mobil
urmăreşte linia laterală a
metacarpianului V.
Pumnul – bilanț articular
Extensia pumnului
• Definirea mişcării: mişcarea în plan anterior a mâinii.
• Valoarea normală: 80-85°.
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul pe lângă
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie;
mâna se deplasează în sens caudal până la limita de
mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat:
medial faţă de membru.
Poziţia
goniometrului
Centrul goniometrului
plasat la nivelul
articulaţiei radiocarpiene,
pe partea medială.

Braţul fix urmăreşte


linia laterală a
metacarpianului V.

Braţul mobil urmăreşte


linia laterală a
metacarpianului V.
Pumnul – bilanț articular
Înclinarea radială
• Definirea mişcării: mişcarea laterală a mâinii într-un
plan transversal.
• Valoarea normală: 15°.
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul lipit de
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie;
mâna se deplasează lateral până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat:
este în faţa membrului.
Poziţia
goniometrului
Centrul goniometrului plasat la
nivelul articulaţiei radiocarpiene
pe partea anterioară.

Braţul fix urmăreşte linia de


mijloc a mediusului.

Braţul mobil urmăreşte linia


de mijloc a metacarpianului III
(mediusului).
Pumnul – bilanț articular
Înclinarea cubitală
• Definirea mişcării: mişcarea medială a mâinii într-un
plan transversal.
• Valoarea normală: 40°.
• Poziţia pacientului: subiectul în sezând, braţul lipit de
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie; mâna
se deplasează medial până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat:
este în faţa membrului.
Poziţia
goniometrului
Centrul goniometrului plasat
la nivelul articulaţiei
radiocarpiene pe partea
anterioară.

Braţul fix urmăreşte linia de


mijloc a mediusului.

Braţul mobil urmăreşte linia


de mijloc a metacarpianului III
(mediusului).
Pumnul – bilanț muscular
Flexia pumnului
• Muşchi principali: flexor
ulnar al carpului, flexor
radial al carpului.

http://classconnection.s3.amazonaws.com/9/fla
shcards/46009/jpg/flexor_carpi_ulnaris132254
2820752.jpg
FG: subiectul în şezând, braţul
lipit de trunchi, cotul flectat la
90°, antebraţul în pronosupinaţie,
susţinut de kinetoterapeut.
Stabilizarea: se realizează în 1/3
distală a antebraţului.
F1: flexorul ulnar al carpului se
palpează pe faţa anterioară a
antebraţului, în 1/3 distală, în
continuarea metacarpianului V.
Flexorul radial al carpului se
palpează pe faţa anterioară a
antebraţului, în 1/3 distală, în
continuarea metacarpianului II.
F2: din poziţia FG, subiectul
Poziţia fără gravitaţie
execută flexia pumnului.
AG: subiectul în şezând, braţul lipit de
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul
în supinaţie.
F3: Flexorul ulnar al carpului: flexia
pumnului cu înclinarea ulnară a
acestuia, fără rezistenţă. Flexorul radial
al carpului: flexia pumnului cu
înclinarea radială a acestuia, fără
rezistenţă.
F4: Respectând aceleaşi poziţii, se
opun rezistenţe uşoare, în regiunea
hipotenară a mâinii şi în regiunea
tenară.
Flexia pumnului cu rezistenţă (F4)
F5: Rezistenţa aplicată în aceleaşi
regiuni este mai mare.
Pumnul – bilanț muscular
Extensia pumnului
• Muşchi principali: extensor
ulnar al carpului, extensor
scurt și lung radial al
carpului.

• Muşchi accesori: extensorul


comun al degetelor,
extensorul propriu al
indexului.
http://3.bp.blogspot.com/HmX_NUuq00E/UvKu5t6FI7I/
AAAAAAAAA3s/YF5KMIiGIOk/s1600/m.extensor+ra
dial+al+carpului+lung+si+scurt.png
FG: subiectul în şezând, braţul apropiat de trunchi,
cotul flectat la 90°, antebraţul în pronosupinaţie
susţinut de kinetoterapeut sau pe planul mesei.
Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a antebraţului.
F1: extensorul ulnar al carpului se palpează pe partea
dorso-laterală a antebraţului, extensorii radiali se
palpează pe partea dorso-medială a antebraţului.
F2: din poziţia FG, subiectul execută extensia
pumnului.
AG: subiectul în şezând, braţul
apropiat de trunchi, cotul flectat
la 90°, antebraţul în pronaţie.
F3: Extensorul ulnar al
carpului: extensia pumnului cu
înclinare ulnară, fără rezistenţă.
F4: Respectând aceleaşi poziţii,
se opun rezistenţe uşoare, la
nivelul regiunii dorso-laterale a
mâinii şi la nivelul regiunii
Extensia pumnului cu rezistenţă (F4) dorso-mediale a mâinii.

F5: Rezistenţa aplicată în


aceeaşi regiune este mai mare.
Pumnul – bilanț muscular
Adducţia pumnului
• Muşchi principali: extensor ulnar al carpului, flexor
ulnar al carpului.

FG: subiectul în şezând/ortostatism, braţul apropiat de


trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie, pe
masă sau susţinut de kinetoterapeut.
Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a antebraţului.
F1: palparea muşchilor se va face conform descrierii
anterioare.
F2: din FG, subiectul execută înclinarea cubitală a
pumnului.
AG: subiectul în şezând, braţul
rotat intern, flectat la 90°, cotul
extins, antebraţul în
pronosupinaţie.
F3: înclinarea cubitală
(adducţia) a pumnului fără
rezistenţă.
F4: Respectând aceeaşi poziţie,
se opune o rezistenţă uşoară, pe
marginea cubitală a mâinii.
F5: Rezistenţa aplicată în
Adducția pumnului cu rezistenţă (F4) aceeaşi regiune este mai mare.
Pumnul – bilanț muscular
Abducția pumnului
• Muşchi principali: extensor scurt și lung radial al
carpului, flexor radial al carpului.

FG: subiectul în şezând/ortostatism, braţul lipit de


trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie.
Stabilizarea: se realizează 1/3 distală a antebraţului.
F1: palparea muşchilor se va face conform descrierii
anterioare.
F2: din FG, subiectul execută înclinarea radială
(abducţia) a pumnului.
AG: subiectul în şezând/
ortostatism, braţul lipit de
trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în pronosupinaţie.
F3: înclinarea radială a
pumnului fără rezistenţă.
F4: Respectând aceeaşi poziţie,
se opune o rezistenţă uşoară, pe
marginea radială a mâinii, la
jumătatea cursei de mişcare.
F5: Rezistenţa aplicată în
Abducția pumnului cu rezistenţă (F4)
aceeaşi regiune este mai mare.
Poliartrita reumatoidă
Definiție
Poliartrita reumatoidă (PR) este o boală inflamatorie
cronică, autoimună şi progresivă a sinovialei articulare, care
afectează articulaţiile mici ale membrelor, bilateral și
simetric.
Epidemiologie
În ceea ce priveşte epidemiologia, poliartrita
reumatoidă reprezintă cea mai întâlnită afecţiune
inflamatorie reumatică. Afectează de 3 ori mai des femeile
decât bărbații, vârful incidenței situându-se la 25-40 de ani.
Etiopatogenie
Se consideră că PR este o maladie polifactorială, în
producerea căreia intervin factori genetici, imunologici,
hormonali, psihologici și de mediu.
https://en.calameo.com/read/00505753223446a
020b46
Articulații afectate
Articulații mici ale
membrelor – bilateral și
simetric

−Mână: carpiene, MCF, IFP


−Picior: MTF, IF
Articulații mari – cot,
scapulo-humerale, coxo-
femurale, genunchi,
tibiotarsiene - unilateral

Coloana – segmentul C1-C2


https://musculoskeletalkey.com/rheumatoid-arthritis-including-
sjogrens-syndrome/
Aspecte caracteristice în poliartrita
reumatoidă
Mâna reumatoidă
deviaţia radială a
pumnului cu deviere
cubitală a degetelor
deformarea în
„butonieră
deformarea în „gât de
lebădă”
aspectul „fusiform”
„policele în Z”

Eugenia Roșulescu, Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice,


Editura Universitaria, Craiova, 2009
A – Degete fusiforme B – Degete fusiforme

C– Deviația cubitală a degetelor D – Degete fusiforme


Degete “în butonieră”

distrugea aparatului
extensor pe fața dorsală a IFP;
flexia IFP și pierderea https://www.slideshare.net/drdsaba
extensiei active. t/rheumatoid-arthritis-for-
undergraduates
Degete “în gât de lebădă”

subluxația falangei I la
nivelul MCF;
hiperextensia IFP prin
acțiunea extensorului asupra https://vdocuments.site/balneofizioterapie-
falangei II. 569e7f3d2a2b8.html
Deviația cubitală a degetelor

Elena Rezuș,
Reumatologie, Editura
Gr.T. Popa, Iași, 2014

subluxația anterioară a MCF


cu instabilitate articulară
secundară;
tracțiunea tendoanelor
lungului flexor cu deplasarea
articulației în direcție palmară.
https://vdocuments.site/balneofizioterapie-569e7f3d2a2b8.html
Police in “Z”

flexia IF prin insuficiența


scurtului extensor;
ruptura tendonului lungului
extensor cu subluxația
http://www.nle.nottingham.ac.uk/websites/rheu
externă a bazei matology/chapter3.html
metacarpianului I. https://www.slideshare.net/scstanel/examenul-mainii
Kinetoterapia
Kinetoterapia mâinii reumatoide, împreună cu mijloacele
terapeutice medicale şi chirurgicale previne sau corectează
deformaţiile răspunzătoare de apariţia deficitelor funcţionale ale
mâinii.
Principii fundamentale în kinetoterapia PR :
 Precocitatea aplicării.
 Repaus articular în timpul puseurilor evolutive.
 Efectuarea mobilizării articulare în limitele amplitudinii.
 Evitarea disconfortului şi durerii în timpul şedinţei și după.
 Corectarea activităţii gestuale zilnice generatoare de
deformaţii.
 Continuitatea tratamentului – efectuat pe toată durata bolii.
 Exersarea concomitentă și a articulaţiilor vecine: pumn, cot,
umăr.
Exerciții terapeutice

•Exerciții pentru refacerea forței și stabilității pumnului (ex. :


exercițiul 1 – flexia mâinii cu gantera);

•Exerciții pentru refacerea stabilității și abilității mâinii și


degetelor (ex. : exercițiul 2 – extensia mâinii autopasiv,
exercițiul 3 – flexia degetelor simultan – se lucrează în special
articulațiile MCF);

• Exerciții pentru recuperarea funcțională și a abilității pumnului


(exercițiul 4 – circumducția pumnului);

•Exerciții pentru mobilizarea articulațiilor vecine (exercițiul 5 -


extensia coatelor cu ajutorul benzii elastice și exercițiul 6 –
extensia membrului superior cu ajutorul mingei medicinale).
Exerciții terapeutice

2. P.I. șezând, coatele flectate,


1. P.I. șezând, m.s. sprijnite pe masă, ușor degetele împreunate.
flectate din coate, mâna în pronație, atârnă la T1 – pacientul execută extensia
marginea patului și ține o ganteră de 1 kg. degetelor autopasiv, cu ajutorul mâinii
T1 – flexia pumnului; opuse;
T2 – revenire în P.I. T2 – revenire în P.I.
Repetări:10x2 Repetări: 10x2
3. P.I. șezând, coatele flectate,
pacientul ține în mâini o minge.
T1 – pacientul flectează simultan
toate degetele;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 15x2

4. P.I. șezând, un m.s. ușor abdus,


celălalt liber se sprijină pe coapsă,
pacientul ține de capăt o bandă
elastică.
T1 – pacientul răsucește banda în
jurul palmei, executând circumducții
la nivelul pumnului;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 5x2
5. P.I. stând în fața spalierului, 6. P.I. șezând, coatele
palmele susțin o minge medicinală pe flectate, pacientul ține o bandă
spalier. elastică pe după umeri.
T1 – pacientul rulează mingea T1 – se realizează extensia
vertical pe spalier până execută flexia m.s.; coatelor cu rezistență;
T2 – revenire în P.I. T2 – revenire în P.I.
Repetări: 5x2 Repetări: 10x2
Ortezare
Orteză de repaus de tip pumn-mână
Pumn – extensie 20-30°
− deviație ulnară 5-10°
Police – în opoziție și abducție
Degete – ușor flectate

Orteză pentru police


Imobilizează pumnul și
policele
Permite mișcarea în MCF și
IF a policelui
https://www.slideshare.net/drosi/6-
poliartrita-reumatoida
Orteze de corecție
• Orteze de corecție pentru
degetul “în butonieră și “în
gât de lebădă”
− orteză de tip inelar, cu
sprijin în trei puncte, în
funcție de tipul deformației

https://www.slideshare.net/drosi/6-
poliartrita-reumatoida
Terapia ocupațională
Obiective
 ameliorarea durerii și inflamației;
 ameliorarea redorii articulare;
 compensarea contracturilor;
 prevenirea deformărilor articulare.

https://www.dreamstime.com/stock-photo-
ergotherapy-mage59256027
Terapia ocupațională
Degete “în gât Deviația
Degete “în cubitală a
de lebădă” butonieră” degetelor
• Cusut • Înșirarea • Confecționare
• Brodat mărgelor pe a mărgelelor
• Croșetat ață de hârtie
• Împletit cu • Cusut • Rularea unei
andrele • Sortatul de feși sau a altor
• Înfiletare mărgele pe materiale în
șuruburi diferite direcție
mărimi radială
• Modelări cu • Modelarea de
plastelină plastelină
Teste funcţionale specifice mâinii
1. Testarea dexterităţii grosiere
• Subiectul este rugat ca în decurs de 1 minut să
transfere cât mai multe din cele 150 de cuburi date
(latura de 2.5 cm), dintr-o parte a unei cutii în cealaltă.
• Scorul este dat de numărul de cuburi transferate.

2. Testarea dexterităţii degetelor


• Subiectul înfinge 9 ace de siguranţă de 3.2 cm lungime
într-un panou de 12.7x12.7 cm apoi le scoate.
• Scorul este dat de timpul în care efectuează aceste
operaţii. Fiecare mână este testată separat.
3. Testarea ligamentelor degetelor
• Se testează articulaţiile MCF, IFP, IFD ale degetelor
prin stabilizarea părţii proximale a acestora (fiecare
pe rând) şi aplicare unei forţe în var sau valg.
• Se compară rezultatele obţinute cu mâna sănătoasă.
• Astfel se testează laxitatea ligamentară.

Testarea ligamentelor colaterale ale Testarea ligamentelor colaterale ale


degetelor (în valg) degetelor (în var)
Bibliografie
• Victor Papilian, Anatomia omului – Vol. I: Aparatul locomotor, Editura Bic All, București,
2003Tudor Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura
Medicală, București, 1987
• Tatiana Balint, Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007
• Codrina Ancuța, Clinica și tratamentul complex al principalelor boli reumatismale,
Editura Gr.T.Popa, Iași, 2009
• Elena Rezuș, Reumatologie , Editura Gr.T. Popa, Iași, 2014
• Florin Rogoz, Laboratorul de anatomie: Musculatura membrului superior, Focșani,
2014
• Elena Taină Avramescu, Bazele anatomice ale mișcări, Tipografia Universității din Craiova,
2003
• Sub redacția Liviu Pop: Alexandra Nicu, Ioan Onac, Luminița Pop, Evaluare clinică
articulară și musculară, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj, 2002
• Paulina Ciurea, A. Roșu, Poliartrita reumatoidă, în: Paulina Ciurea, Reumatologie, Editura
Medicală Universitară Craiova, 2007
• Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan, Recuperarea kinetică în reumatologie, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea
• https://edoc.site/kinetoterapia-in-recuperarea-afectiunilor-aparatului-locomotor-1-pdf-
free.html
• https://www.slideshare.net/drosi/6-poliartrita-reumatoida