CHIMIE

Bazele fizico-chimice ale studiului

materialelor de construcţie

Conf. dr. ing. Larisa Meliță

1
 Probleme administrative
1. Structura anului universitar
 Semestrul I, 14 săptămâni; Semestrul II, 14 saptămâni
 2 ore curs / săptămână
 2 ore laborator / săptămână

2. Condiţii de intrare în examen

 Prezenţa: 12 / 14 Cursuri
11 / 13 Lucrări laborator + Colocviu de laborator

3. Caiet de notiţe + caiet de laborator

4. Cursuri bibliotecă
 Chimie - Bazele fizico-chimice ale studiului materialelor de construcţie
 Laborator - Lucrări practice de chimie

5. Evaluarea activităţii
 40% activitatea din timpul anului
 60% examenul din sesiune
6. Colaborarea din timpul anului – Bonus

7. Studenţii amânaţi să anunţe la grupe

2
 Cuprins
1. Structura substanţelor ca
determinantă a proprietăţilor fizico-
chimice şi mecanice;
2. Noţiuni de termodinamică chimică,
cinetică şi echilibrul reacţiilor
chimice;
3. Stările de agregare ale substanţelor;
4. Sisteme disperse de substanţe.

3
 1. Structura substanţelor ca
determinantă a proprietăţilor fizico-
chimice şi mecanice

1.1. Noţiuni de structura atomului

 Fundamentele mecanicii cuantice (ondulatorii)

 Funcţia de undă. Numere cuantice

 Reguli de completare cu electroni a învelişului

electronic

4
 1. Structura substanţelor ca
determinantă a proprietăţilor fizico-
chimice şi mecanice

1.2. Legături intra- şi inter-moleculare

1.2.1. Legături intramoleculare

 Legătura covalentă (atomică). Corelaţia legătură
covalentă – structură - proprietăţile materialelor
 Legătura electrovalentă (ionică). Corelaţia legătură
ionică- structură- proprietăţile materialelor
 Legătura metalică

1.2.2. Legături intermoleculare

 Legătura ion-dipol
 Legătura de hidrogen
 Legături Van der Waals 5
 Noţiuni de structura atomului

 Secolul V I.H. - Democrit

 1808, John Dalton -Teoria Atomică
 1904, J.J. Thomson – modelul “masiv” al atomului
neutru

1. Atomii conțin electroni

2. Sunt neutri d.p.d.v. electric

6
 Noţiuni de structura atomului

Fundamentele mecanicii cuantice

 1911, Ernst Rutherford – modelul planetar al atomului

7
 Noţiuni de structura atomului

 Alcătuirea atomului:
neutroni 1
0 n
 Nucleu (nucleoni)
protoni 1
+1 p
 Înveliş de electroni -10e
Număr atomic
Z
AX
Masa atomică

Atomi de Wolfram (W), 2,74 Ǻ

(1 Ǻ = 10-10 m) 8
 Noţiuni de structura atomului

Fundamentele mecanicii cuantice

 1913, Postulatele lui Bohr

• orbitele electronului sunt staţionare
• atomul emite sau absoarbe energie, discontinuu, sub
formă de cuante (h)
 1915, Sommerfeld – n, l, m
 1924, Louis de Broglie - Dualitatea corpuscul – undă
 1926, Schrödinger – modelul ondulatoriu

9
Noţiuni de structura atomului

Dualitatea corpuscul – undă

m  v2
 e  V; λ = h ; h = 6,62510-34 J  s
2 m v

h
 ; e = -1,6 10-19 C
2me V

Aplicaţie: Microscopul electronic

10
 Noţiuni de structura atomului
Scară macroscopică Scară microscopică

alică de plumb electron

m = 10-3 kg m = 0,91·10-30 kg
v = 1 m/s v = 106 m/s
 = 6,6·10-21Å  = 7,2 Å
Aplicaţii:
•1927, Davisson şi Germer – difracţia electronilor într-un cristal de Ni
• Structura cristalelor prin difracţia electronilor

11
 Noţiuni de structura atomului
Principiul incertitudinii
(nedeterminării) al lui Heisenberg
x · p  h/2

x
Unda asociată unei
microparticule localizată cu
o incertitudine x
x=0
Unda asociată unei
microparticule perfect
localizată (x = 0)
12
 Funcţia de undă

 Schrödinger – ecuaţia de propagare a undei

asociate electronului în mişcare
2 2 2
      8  2m
2  2  2  ( E  V )  0
x y z h2
unde: , funcţia de undă în coordonate spaţiale
m, masa electronului
E, energia totală a electronului
V, energia potenţială a electronului

 n, l, m
13
 Numere cuantice
 n - număr cuantic principal = 1,2,3,…………n
este în dependenţă cu energia straturilor electronice
(n=1 stratul K; n=2 stratul L;…..).

 l - număr cuantic secundar (azimutal) = 0,1,2,3…., n-1

numărul de substraturi dintr-un strat; geometria
orbitalilor.
 l = 0 orbitali cu geometrie sferică, s orice direcţie;
 l = 1 orbitali cu geometrie bilobară, p caracter direcţionat;
 l = 2 orbitali cu geometrie tetralobară, d caracter direcţionat;
 l = 3 orbitali cu geometrie octolobară, f caracter direcţionat;

14
Numere cuantice
n=3 h·
n=2
n=1

x x x x
y y y y

z z z z

Forma şi orientarea orbitalilor

15
 Numere cuantice
 m – număr cuantic magnetic = –l …0…+l = (2l + 1) valori;
numărul de orientări posibile, în spaţiu, ale unui orbital
când atomul este supus unui câmp magnetic exterior.
 Exemplu: l=0m=0
l = 1  m = (-1, 0, +1)
l = 2  m = (-2, -1, 0, +1, +2)
 ms – număr cuantic de spin =  ½
caracterizează mişcarea de rotaţie a electronului în jurul
axei sale.
 1, 0, 0 - pentru atomul de hidrogen
16
 Numere cuantice
Exemple de calcul

n = 1, l = 0, m = 0 1s2

n = 2, l = 0, m = 0 2s2

l = 1, m = -1 2p6
m= 0
m = +1

17
Numere cuantice

n = 3, l = 0, m=0 3s2

l = 1, m = -1 3p6
m= 0
m = +1

l = 2, m = -2 3d10
m = -1
m= 0
m = +1
m = +2

18