EXAMINAREA

PACIENTULUI
PARODONTOPAT
Partea a II-a
 Dentoparodontograma și
mobilograma clinică
• Înregistrarea grafică a îmbolnăvirii parodontale
• Pe FV și FO a arcadelor dentare
• Retracția gingivală – culoare albastră
• Adâncimea pungilor parodontale – culoare roșie
• Intervalul dintre 2 linii orizontale = 2 mm
• Gradul de mobilitate – intervalul dintre 2 linii la
nivelul Focl = 1 mm
• Examinări ulterioare – marcare cu linii punctate
2.4. INDICI DE EVALUARE A IGIENEI
BUCALE ȘI STĂRII DE ÎMBOLNĂVIRE
PARODONTALĂ
• 1. indicele de igienă bucală (IHB)
– Indicele de placă
– Indicele de tartru
• 2. indicele de placă SILNESS și LÖE
• 3. indicele de retenție a plăcii (LÖE)
• 4. indici de inflamație gingivală
– Indicele gingival (LÖE și SILNESS)
– Indicele de sângerare papilară (MÜHLEMANN)
– Indicele de sângerare gingivală
– Cantitatea și fluxul lichidului din șanțul gingival
• 5. indici de inflamație parodontală
– Indicele parodontal (RUSSEL)
– Indicele de prezență a pungilor parodontale
– Indicele de inflamație parodontală RAMFJORD
– Indicele de cerință de tratament parodontal al colectivității
(CPITN)
 2.4.1. Indicele de igienă bucală (IHB)
• Este alcătuit din:
– Indicele de placă
– Indicele de tartru
– IHB = IP + IT
• Valorile celor doi indici rezultă din însumarea
valorilor constatate pe 6 suprafețe preselectate:
– FV ale M1 superiori (16, 26)
– FL ale M1 inferiori (36, 46)
– FV a:
• IC superior drept (11)
• IC inferior stâng (31)
• Valorile indicelui de placă:
– 0 = absența plăcii bacteriene
– 1 = placă supragingivală în 1/3 colet a coroanei
– 2 = placă în 1/3 mijlocie a coroanei
– 3 = placă în 1/3 incizală/ocluzală a coroanei
• Valorile indicelui de tartru:
– 0 = absența tartrului
– 1 = tartru supragingival în 1/3 colet a coroanei
– 2 = tartru în 1/3 mijlocie a coroanei
– 3 = tartru în 1/3 incizală/ocluzală a coroanei
• Indicele de placă sau indicele de tartru pot fi
exprimați și procentual:

Numărul de suprafețe cu placă/tartru

____________________________________ x 100
Numărul total al suprafețelor cu placă/tartru

• Înregistrare la fiecare ședință de tratament și în

perioada postoperatorie
• Valoare pt. igienă corespunzătoare = suprafețe cu
placă ≤ 15%
 2.4.2. Indicele de placă Silness și Löe
• Utilizat în studii epidemiologice pe comunități
mari de persoane
• Valori:
– 0 = absența plăcii bacteriene
– 1 = placa nu se observă cu ochiul liber, ci numai după
răzuire cu vârful rotunjit al sondei de
parodontometrie
– 2 = placa este vizibilă cu ochiul liber sub forma unui
depozit fin (peliculă)
– 3 = placă în strat gros, ce acoperă șanțul gingival de la
marginea gingivală liberă până la suprafața dentară
2.4.3. Indicele de retenție a plăcii (Löe)

• Valori:
– 0 = absența cariilor, tartrului, obturații neadaptate
corespunzător în zona gingivală
– 1 = tartru supragingival, carii, obturații cu margini
neregulate
– 2 = tartru subgingival, carii, obturații cu margini
neregulate
– 3 = tartru abundent supra și subgingival, carii mari
și profunde, obturații defectuoase, retentive
 2.4.4. Indici de inflamație gingivală
• 2.4.4.1. Indicele gingival (Löe și Silness)
• Valori:
– 0 = gingie cu aspect clinic normal
– 1 = gingie cu inflamație ușoară, modificări ușoare
de culoare, edem discret, lipsa sângerării la
atingerea cu sonda
– 2 = inflamație medie, congestie, edem, sângerare
la aplicarea sondei (sângerare provocată)
– 3 = inflamație avansată, congestie, stază, ulcerații,
sângerare spontană
• 2.4.4.2. Indicele de sângerare papilară
(Mühlemann)
• Valori:
– 0 = absența sângerării
– 1 = sângerare punctiformă, izolată, unică
– 2 = sângerări punctiforme multiple/ pe arie redusă
– 3 = sângerare care umple spațiul interdentar
– 4 = sângerare care depășește marginea gingivală
liberă
• 2.4.4.3. Indicele de sângerare gingivală

Numărul de suprafețe sângerânde

_____________________________________ x 100
Numărul total al suprafețelor dentare

• Valori:
– 0 = aspect normal, fără modificări ale unităților papilare (P) și
marginale (M), fără sângerare la sondare
– 1 = fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) și marginale
(M), dar la sondajul ușor se produce sângerare
– 2 = sângerare la sondaj și modificări de culoare ale zonei
papilare (P) și marginale (M)
– 3 = sângerare, modificări de culoare și ușor edem
– 4 = sângerare provocată și spontană, modificări de culoare,
edem pronunțat
– 5 = sângerare provocată și spontană, modificări de culoare,
edem important, asociat sau nu cu ulcerații
• 2.4.4.4. Cantitatea și fluxul lichidului din
șanțul gingival

• Indicator precoce al inflamației gingivale

• Benzi absorbante din hârtie de filtru
impregnate cu markeri de culoare (ninhidrina)
• Analiză biochimică d. p. d. v. calitativ și
cantitativ
• Testul PERIOGARD – test biochimic de colorare
(cabinet)
2.4.5. Indici de inflamație parodontală
• 2.4.5.1. Indicele parodontal (Russell)

• Valori:
– 0 = absența inflamației gingivale și în parodonțiul
profund
– 1 = gingivită moderată (nu circumscrie coletul)
– 2 = gingivită avansată, circumscrie coletul, dar fără
leziuni aparente ale inserției epiteliale
– 6 = gingivită cu pungi și distrucția inserției epiteliale
(RX: pierderi de os alveolar până la ½ din lungimea
rădăcinii). Implantare bună
– 8 = distrucție avansată a osului alveolar, tulburări de
masticație, mobilitate dentară avansată, sunet mat la
percuția dinților
• 2.4.5.2. Indicele de prezență a pungilor
parodontale

• Se iau în considerare pungile adevărate, mai

mari de 3 mm după tratamentul antimicrobian

Numărul suprafețelor dentare cu pungi

__________________________________ x 100
Numărul total de suprafețe dentare
• 2.4.5.3. Indicele de inflamație parodontală
Ramfjord

• Dinții Ramfjord:
– 16, 21, 24, 36, 41, 44 (aceiași dinți pt. orice studiu
epidemiologic)
– Marcați cu culoarea roșie
– Cei necolorați = substituenții lor (când dinții
Ramfjord lipsesc)
– Molarii de minte sunt excluși
• Valori:
• 0 = absența inflamației și a alterărilor gingiei
– Gingie:
• 1 = gingivită ușoară spre moderată în câteva localizări
ale gingiei marginale
• 2 = gingivită ușoară spre moderată a întregii gingii
marginale ce înconjoară dinții
• 3 = gingivită avansată cu eritem, hemoragii și ulcerații
severe
– Parodonțiu:
• 4 = pierdere de atașament până la 3 mm, măsurată de
la joncțiunea amelo-cementară
• 5 = pierdere de atașament 3-6 mm
• 6 = pierdere de atașament peste 6mm
• 2.4.5.4. Indicele de cerință de tratament parodontal al
colectivității (CPITN)

• Studii epidemiologice
• Determină severitatea gingivitei
• Determină severitatea parodontitei
• Oferă date cu privire la necesarul de tratament
• Sondă specială (nu se pot efectua măsurători, ci numai
apreciere normal/îmbolnăvire)
• Înregistrare pe sextanți (grupe de dinți frontali/laterali
ce reprezintă 1/6 din dentația existentă)
• Se consemnează cel mai mare scor al sextantului
• Dezavantaj = nu depistează pierderea de atașament al
parodonțiului prin retracția gingivală
• Copii până la 19 ani + studii epidemiologice →
examinarea:
– 1 dinte anterior la maxilar
– 1 dinte anterior la mandibulă,
– M1 permanenți
• Sextanții sunt:
– 17-14 13-23 24-27
– 47-44 43-33 34-37
• Condiție de calcul – într-un sextant sunt
prezenți cel puțin doi dinți, în caz contrar este
inclus în sextantul vecin
• Valori:
– 0 = nu există semne de îmbolnăvire
– 1 = sângerare la atingere cu sonda
– 2 = tartru supra și subgingival
– 3 = pungi parodontale de 4- 5,5 mm
– 4 = pungi parodontale peste 6 mm

• Pe baza valorilor, subiectul sa va încadra în:

– 0 = nu este necesar tratament parodontal (cod 0)
– I = se instituie un tratament de instruire și
îmbunătățire a igienei (cod 1)
– II = igiena bucală, detratraj, periaj, tratament
antimicrobian (cod 2 și 3)
– III = I + II + tratament complex parodontal chirurgical,
de reechilibrare funcțională, biostimulare locală și
generală (cod 4)
3. EXAMENELE COMPLEMENTARE
3.1. Evidențierea plăcii bacteriene
• Soluții de evidențiere a plăcii bacteriene:

– Soluția fucsină bazică 0,2-0,3% - clătirea gurii timp de 20-30 s, clătire

energică cu apă 30 s
– Soluția albastru de metil 2% - tamponament ușor pe suprafețele
dentare
– Soluția violet de gențiană 1%
– Soluția albastru de toluidină 1%
– Soluția hematoxilină-eozină
– Soluția iodo-iodurată Lugol
– Soluția Chayes Beta-Rose
– Soluția Butler (2 nuanțe)
– Soluția de fluoresceină DC galben nr.8 (lampa tip Plack-Lite)
– Soluția Dis-Plaque – placa recentă (2-3 zile) în roșu și placa veche (9-18
zile) în albastru
– Eritrozina (Placolor)
– Drajeuri colorante tipizate (Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote)
 3.2. Examenul modelelor de studiu
• Utilizate pentru:
– Evaluarea stării dinților
– Evaluarea relațiilor ocluzale
– Caracterele morfologice ale parodonțiului
– Stabilirea planului de tratament
 3.3. Teste de stabilire a inflamației
parodontale
• badijonarea marginii gingivale si a papilelor
interdentare cu solutie de clorura de zinc 30 %
• testul cu perhidrol
• testul Brill
• colorarea vitală cu soluție de iod Schiller (Faske și
Mageurat)
• determinarea genotipului IL-1
• teste de ADN salivar (ADN uman și microbian) (2009):
– MyPerioPath (determinarea cantității și calității
microorganismelor patogene pt. boala parodontală)
– MyPerioID PST (identificarea polimorfismului genetic și
care influențează răspunsul imun al gazdei)
 3.4. Examenul radiologic
• Tipuri de radiografii utilizate:
– Incidență izometrică, ortoradială (retroalveolară)
– Panoramică monomaxilară
– OPT
• Elemente urmărite pe radiografie:
– Spațiul dento-alveolar
– Lamina dura
– Structura osului trabecular
– Gradul și tipul de resorbție osoasă
– Modificările osului alveolar după tratament
– Morfologia radiculară și pararadiculară
• Introducerea de trasori radioopaci (conuri gutapercă)
→ adâncimea pungilor parodontale
3.5. Examenul tomodensitometric
• RMN
• Structura viscerocraniului
• Structura parodonțiului
 3.6. Mobilometria instrumentală
• Aparatură specializată
– Microelastometrul lui Heinroth (1928)
– Ceas de măsurare mecanică a deplasărilor dentare –
Elbrecht (1939)
– Oscilograf – Zwiner (1949)
– Macroperiodontometru intraoral – Mühlemann și
Fehr (1951)
– Măsurători electrice – Lundquist (1955), Picton (1957)
– Înregistrări optice ale deplasărilor dentare – Parma și
Joel (1955)
 3.7. Fotoelasticitatea
• Metodă optică de studiu a tensiunilor
mecanice ce apar în sisteme deformabile prin
solicitări
• Metodă de cercetare neinvazivă, indirectă prin
simulare în laborator
• Franje de lumină albe și întunecate alternante
 3.8. Pletismografia
• Variațiile volumetrice ale sistemului circulator
din parodonțiul marginal
 3.9. Fotografia
• Aspectul clinic înainte și după tratament
 3.10. Fotogrametria, holografia
• Imagine clinică 3D, stereoscopică
 3.11. Histometria
• Determinarea cantitativă a structurilor dento-
parodontale
• Metodă invaziv-distructivă
 3.12. Teste biochimice
• Testul PERIOGARD
 3.13. Teste microbiologice
• Izolarea bacteriilor prin culturi
• Identificarea bacteriilor prin metode clasice
(biochimice, antigenice) sau moderne (ADN)
 3.14. Determinarea valorilor unor
constante biologice
• Hematocrit
• Număr de leucocite
• VSH
• Glicemie
• Lipidemie
• Colesterolemie
• Trigliceride
• Probe de disproteinemie
• Transaminaze
• Uremie
• Timpi de coagulare, sângerare, protrombină, retracția
cheagului