Directia de asistenta

Sociala a municipiului
CASA FAENZA Timisoara
TIMISOARA Centrul de Recuperare pentru
Copii cu Dizabilităţi „Podul
Lung”

SPECIFICUL INCLUZIUNII
SCOLARE LA COPIII CU
TULBURARI DE INTEGRARE
SENZORIALA

PSIH. HATEGAN OANA

PSIH. CIMPOIES DAIANA
PSIH. BARNA RALUCA
Ce este integrarea senzoriala?
 In decursul primilor 7 ani, copilul invata corpul si lumea
inconjuratoare, devenind capabil sa se ridice in picioare, sa se
deplaseze, invata sensul diferitelor sunete si apoi dezvolta limbajul
ca si mijloc de comunicare.
 Cand observam un copil, observam comportamentul acestuia, care
reprezinta oglindirea activitatii creierului.
 Legatura dintre creier si comportament este foarte puternica. Un
creier care proceseaza informatiile senzoriale in mod dezorganizat
conduc la multe aspecte din comportamentul copilului care sunt
dezorganizate. Dezvoltarea generala a copilului este dezordonata,
iar participarea la experientele copilariei este ocazionala, fara chef
sau inadecvata.
 Incapacitatea sa de a functiona fara probeleme nu se datoreaza faptului
ca nu vrea, ci faptului ca nu poate(Kranowitz, Copilul desincronizat
senzorial p.42-43).
Ce este integrarea senzoriala?
 Integrarea senzoriala este un termen care se refera la modul in care sistemul nervos
primeste mesaje de la simturi si le transforma in raspunsuri motrice si
comportamentale adecvate
 Toate informatiile pe care le primim de la mediul inconjurator trec prin sistemele
noastre senzoriale. Deoarece multe procese senzoriale au loc in cadrul sistemului
nervos la nivelul subconstientului, de obicei nu ne dam seama de ele. Pe de alta
parte suntem constienti de simturile care implica gustul, mirosul, sunetul, dar cei mai
multi dintre noi nu realizeaza ca sistemul nostru nervos proceseaza („simte”)
atingerea, miscarea, forta gravitationala si pozitia corpului. Asa cum ochii detecteaza
informatiile vizuale si le trimit creierului pentru interpretare, asa au toate sistemele
senzoriale, receptori care preiau informatia pentru a fi perceputa de catre creier (A
Parent’s Guide to Understanding Sensory Integration)
 „Integrarea este partea continua a procesului prin care senzatiile provenite de la unul sau
mai multe sisteme senzoriale se imbina in creier” (Kranowitz, Copilul desincronizat
senzorial..p.97)
 Disfunctiile de integrare senzoriala apar atunci cand semnalele senzoriale nu se pot
organiza în răspunsuri adecvate. Jean Ayres a asemănat disfunctiile de integrare
senzoriala cu un "blocaj in trafic", adica incapacitatea de a procesa si de a folosi
informatiile primite de la simturi pentru a avea o activitate normala in viata de zi cu
zi.
Care sunt cele 7 simturi?
 Tactil: simtul pipaitului joaca un rol important in
determinarea comportamentului fizic, mental si emotional
al oamenilor. Avem nevoie de stimulare tactila constanta
pentru a ne mentine organizati si functionali. Informatiile
tactile le obinem prin intermediul receptorilor aflati pe
toata suprafata corpului. Senzatiile tactile pe care le
genereaza atingerea usoara, apasarea ferma, intinderea
pileii, vibratia, miscarea, temperatura si durerea activeaza
receptorii tactili.
-fie nu îi place să fie atins fie simte nevoia să fie îmbrăţişat,
să se apropie mereu de căte o persoană;
-insistă să atingă toate obiectele din jur;
-nu suportă să fie murdar pe mâini;
-nu îi place să fie pieptănat;
Vestibular: ne informeaza despre directiile spatiale si ne da de stire
daca stam vertical sau nu. Datorita simtului nostru vestibular, stim
unde se afla capul si corpul nostru in raport cu suprafata
pamantului. Tot el transmite catre sistemul nervos central mesaje
senzoriale despre echilibru si miscare primite de la gat, ochi si
corp, apoi ajuta la generarea tonusului muscular, astfel incat se ne
putem misca eficient. Simtul vestibular ne spune daca ne miscam
sau stam pe loc, in ce directie mergem si cat de repede. Receptorii
pentru senzatiile vestibulare sunt celulele ciliate din urechea
interna. Acesti receptori sunt stimulati de catre gravitatie.
-activ, mereu în mişcare;
-se caţără tot timpul;
-echilibru slab, se împiedică;
-ameţeşte cu uşurinţă în timpul activităţilor fizice
Vizual: in primul rand, folosim vederea pentru
a detecta contrastul, marginile si miscarea,
astfel incat sa ne putem apara. In al doilea
rand, folosim vederea pentru a ne ghida si a
ne directiona miscarea, astfel incat sa
interactionam, sa socializam si sa invatam in
mod adecvat in mediul in care traim. In timp
ce crestem, invatam sa intelegem ceea ce
vedem.
-aşează obiectele unul după celălalt în şir:
-priveşte insistent corpuri de iluminat;
-poate observa particulele din aer;
Gustativ şi olfactiv:
-gustă şi miroase orice;
-este selectiv în ceea ce priveşte
alimentele;
-respinge anumite arome;
-nu este conştient de propriul corp, nu ştie unde este localizată fiecare parte a
Auditiv: simtul vestibular si simtul auditiv lucreaza impreuna in timp ce
proceseaza senzatiile de miscare si de sunet. Aceste senzatii sunt strans
legate intre ele, deoarece ambele incep sa fie procesate de celulele ciliate
din receptorii urechii. Auzul reprezinta capacitatea de a recepta sunetele.
Nu ne nastem cu capacitatea de a asculta: o dobandim pe masura ce
integram senzatiile vestibulare si auditive. Atunci cand procesam sunetele in
mod obisnuit, facem pozibila aparitia vorbirii si a limbajului, care sunt
produse specific umane.
-manifestă atracţie pentru obiectele care scot anumite sunete;
-poate auzi sunete de frecvenţă foarte scăzută;
-sensibil la zgomote puternice (îşi acoperă urechile);
-îi place să facă mult zgomot, să ţipe;
Proprioceptiv: ne ofera informatii despre miscarile pe care miscarile pe care le
facem si despre pozitia corpului. Proprioceptia ne informeaza despre unde se
afla in spatiu corpul nostru sau parti ale corpului; felul in care partile corpului
se raporteaza unele la altele; cat de mult si cat de repede se intind muschii;
cum se sincronizam; cat de multa vreme folosesc muschii. Majoritatea
receptorilor se gasesc in muschi si piele, dar si in articulatii, ligamente,
tendoane si tesut conjunctiv. Stimulul pentru acesti receptori este intinderea
corpului;
-adoptă poziţii ciudate ale corpului;
-tonus muscular slab;
-se întoarce cu tot corpul pentru a privi ceva
Cum decurge o procesare
senzoriala fara probleme?
 Procesarea senzoriala este alcatuita din trei etape: receptarea, organizarea, transmiterea. Prin receptare
se primesc mesaje de la receptorii de pe suprafata corpului sau din interiorul lui; creierul organizeaza
mesajele receptate si transmite instructiuni corpului, astfel incat persoana sa poata indeplini motor tot
ceea ce doreste: sa alerge, sa se catere, sa vorbeasca, sa manance, sa doarma, etc.
 Procesarea senzoriala tipica este capacitatea de a receptiona informatia senzoriala venita dinspre
propriul corp si dinspre mediu, de a o organiza si de a o utiliza in viata de zi cu zi. Are loc in sistemul
nervos central ( nervi, maduva spinarii si creier), intr-un proces bine echilibrat si reciproc. Toate aceste
pentru a-i permite persoanei sa supravietuiasca, sa inteleaga lumea si sa interactioneze in moduri
semnificative cu mediul inconjurator. Se petrece automat, pe masura ce persoana primeste senzatiile
prin intermediul receptorilor senzoriali din piele, urechea interna, muschi, ochi, urechi, gura si nas.
Incepe in perioada intrauterina si continua sa se dezvolte in timpul copilariei, majoritatea fuctiilor fiind
definitivate pana la adolescenta.
 Fiecare dintre simţurile noastre: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil, proprioceptiv şi vestibular
furnizează informaţii despre mediul care ne înconjoară. Creierul integrează toate aceste simţuri,
organizează informaţiile primite prin intermediul lor şi îi transmite corpului ce trebuie să facă. În cazul
disfuncţiilor de integrare senzorială creierul nu reuşeşte să gestioneze informaţiile din mediu, nu ştie
unde să le integreze, persoana nemaiputând astfel să se conecteze cu propriul corp. Din cauza acestei
desincronizări poate deveni sensibilă la: atingere, lumină, zgomot,etc sau poate să nu aibă nicio reacţie la
astfel de stimuli; poate deveni hipersensibilă sau hiposensibilă.
Ce este tulburarea de procesare
senzoriala?
 Tulburarea de procesare senzoriala este un
termen generic, care acopera mai multe
tulburari si care se refera la modul defectuos
in care copilul isi foloseste simturile.
 In tulburarea de procesare senzoriala se
proceseaza ineficient senzatiile tactile,
vestibulare si sau proprioceptive.
 Tulburarea de procesare senzoriala apare
inainte, in timpul nasterii sau la putin timp
dupa aceasta.
In ce patologii poate aparea?
 ADHD
 Tulburarea de invatare
 Dislexia
 Autismul (Sindromul Asperger)
 Mutism electiv
 Sindroame genetice (ex: Sindrom Down)
Care sunt cauzele aparitiei TPS?
 O predispozitie genetica sau ereditara.
 Circumstante prenatale: substante chimice, pe care fatul le-a
absorbit intrauterin; faptul ca mama a fumat sau a consumat
alcool sau droguri in timpul sarcinii; complicatii de sarcina, o
boala cronica, un virus, un mare stres emotional, o problema
cu placenta; nasteri multiple ( gemeni, tripleti )
 Nastere prematura sau greutate mica la nastere
 Traume in timpul nasterii
 Circumstante prenatale: plouanti din mediu; stimulare
excesiva ( copil abuzat sau care traieste intr-o vreme de
razboi ); stimulare insuficienta, oportunitati limitate de
miscare, joaca si interactiune cu alte persoane;
institutionalizarea intr-un orfelinat
 Cauze necunoscute.
Tipuri de probleme posibile
 Probleme de modulare senzoriala, se refera la modul in care
un copil isi ajusteaza reactiile la diverse senzatii (acesti copii
sunt hiperreactivi, subreactivi, in cautare de senzatii sau
oscilanti)
 Probleme de discriminare senzoriala (felul in care un copil
distinge cu greu o senzatie de alta).
 Probleme motorii cu baza senzoriala (posturi corporale
neobisnuite, dificultati de a concepe o actiune, de a planifica
si organiza miscarea corpului si de a duce la indeplinire planul
respectiv).
 Probleme comportamentale si de reglare asociate, se refera
la probleme pe care le pot provoca procesarea senzoriala
ineficienta. (Kranowitz, Copilul desincronizat senzorial..p.43)
Tratamentul
 Interventia timpurie presupune un tratament creat pentru a corecta sau
preveni intarzierile de dezvoltare sau dizabilitatile copilului mic.
Tratamentul pentru tulburarea de procesare senzoriala, de obicei se
prezinta sub forma terapiei ocupationale din perspectiva senzoriala.
 Copiii mici raspund bine la interventia timpurie, deoarece sistemul lor
nervos central este inca flexibil, „plastic”, cu alte cuvinte, creierul lui se
poate schimba. Pe masura ce copiii cresc, creierele lor de vin mai putin
maleabile, iar reactiile neobisnuite la diverse senzatii devin din ce in ce mai
inradacinate.
 Tratamentul il ajuta pe copil sa proceseze informatiile venite dinspre toate
simturile, astfel incat acestea sa poata lucra impreuna. Atunci cand copilul
se implica in activitati cu sens care ii ofera intensitatea, durata si calitatea
senzoriala dorita de sistemul sau nervos central, comportamentul adaptativ
se imbunatateste, ceea ce conduce la o mai buna procesare senzoriala.
Tratamentul il ajuta sa isi dezvolte abilitatile care ii permit sa interactioneze
cu succes in situatiile sociale.
Tratamentul

 Fara tratament, tulburarea de procesare senzoriala va deveni o problema permananta.

Copilul nu va depasi prin crestere tulburarea de procesare senzoriala, ci va creste odata cu ea.
 Se concepe un program bazat pe nevoile personale ale copilului, folosindu-se de abilitatile
pe care copilul le are insusite atunci. Urmand initiativa copilului, terapeutul il indruma in
activitatile care care ii influenteaza SNC si care il provoaca sa reactioneze in mod
organizat la stimulii senzoriali.

 Atunci cand copilul este implicat in mod activ in propria terapie, el devine mai organizat si
se amuza. Este important sa accentuati faptul ca terapia este distractiva.

 Un regim senzorial echilibrat este un program de activitati bine structurat, pe care il

dezvolta terapeutul pentru a indeplini nevoile specifice ale sistemului nervos al coilului.
Conceptul de regim senzorial a fost dezvoltat de terapeutii ocupationali Patricia si Julia
Wilbarger in anii 1990. „ Bridges through Sensory Integration”, scrisa de Paula Aquilla,
Ellen Yack si Shirley Suttoon (Sensory Resources, 2002)
Materiale senzoriale
Materiale senzoriale
Materiale senzoriale
Materiale senzoriale
INCLUZIUNEA ȘCOLARĂ
A COPIILOR CU TULBURĂRI
DE INTEGRARE SENZORIALĂ
INTEGRAREA/ DESINCRONIZAREA
SENZORIALĂ
 „Integrarea este partea continuăa procesului prin
care senzațiile provenite de la unul sau mai multe
sisteme senzoriale se îmbină în creier” (Kranowitz,
Copilul desincronizat senzorial.p.97).
 Jean Ayres a asemănat disfuncțiile de integrare
senzorială cu un "blocaj în trafic", adică incapacitatea
de a procesa și de a folosi informațiile primite de la
simțuri pentru a avea o activitate normală în viața de
zi cu zi (idem, p.38).
 PROBLEME
 în îndeplinirea nenumăratelor sarcini de zi
cu zi.
◦ de modulare senzorială (hipo/ hipersensibilitate la
stimuli).
◦ de discriminare senzorială (distinge cu greu o
senzație de alta).
◦ motorii cu bază senzorială (posturi corporale
neobișnuite, dificultăți de acționa, planifica și organiza
mișcarea corpului).
◦ Probleme comportamentale și de reglare
asociate.

 Probleme de adaptare socială și școlară.

 CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ȘCOLARĂ
Orientarea școlară:
 stabilire de programe ameliorativ-formative și a serviciilor
educaţionale optime în funcţie de nevoile specifice ale
copilului.

Consilierea școlară:
 sprijinirea copiilor în procesul de învăţare, ajutându-i să-și
dezvolte aptitudinile și resursele de care dispun și să reducă
impactul factorilor care le perturbă procesul deînvăţare;
 colaborarea cu profesorii în sensul adaptării cerinţelor de
învăţare şi a stilului de lucru la etapele de dezvoltare şi
particularităţile individuale ale elevilor;
 promovarea şi sprijinirea elevilor în procesele de autocunoaş-
tere, acceptare de sine şi autodepăşire;
REALITATEA ACTUALĂ
 Integrarea copiilor cu CES în școlile de masă este o
măsură educațională recentă și încă, deficitar pusă în
practică.
 Tulburările/deficiențele de procesare/integrare
senzorială nu sunt cunoscute/foarte puțin/ignorate de
către specialiștii din educație.
 Școlile nu sunt adaptate să răspundă unor astfel de
nevoi.
 Nu sunt prevăzute resurse (materiale, umane) pentru
incluziunea școlară a copiilor cu Tulburări de integrare
senzorială.
 Personalul din educație este rezistent la schimbare
etc.
EXEMPLE DE BUNE
PRACTICI
 https://youtu.be/laos8VosF0U
 https://youtu.be/fuBms52IVlc
 https://youtu.be/T9j6rQ4rtQY
 https://youtu.be/sZ_qQMoumWo
 https://youtu.be/smuDRclGfdc
CE PUTEM FACE?
 SPECIALIȘTII DIN DOMENIUL
SĂNĂTĂȚII MENTALE:
Campanii de conștientizare și sensibilizare
în rândul populației și a specialiștilor din
domeniul educației; Formarea consilierilor
școlari.
CE PUTEM FACE?
 PĂRINȚII:
◦ Să cunoască specificul Tulburării de integrare
senzorială. Să înțeleagă că educația și disciplinarea
copiilor sunt procese complexe, de lungă durată și
dependente de capacitățile de autoreglare ale
copilului.
◦ Să evalueze/ stabilească profilul/dieta senzorială de
care are nevoie copilul împreună cu un specialist și să
urmeze o terapie de integrare senzorială
◦ Identifice împreună cu terapeutul copilului obiecte
care răspund nevoilor senzoriale ale copilui pe care
acesta la poate duce cu el la școală (perne de șezut,
pătura, minge sensorială, căști cu antifoane etc).
CE PUTEM FACE?
 PĂRINȚII:
◦ Să discute cu dirigintele/profesorii despre nevoile și
dificultățile copilului, măsurile și strategiile care ar
putea sprijinii procesul de învățare și i-ar putea
permite o mai bună adaptare școlară
◦ Să îi permite copilului să își satisfacă nevoile
senzoriale, de reglare, înafara programul școlar.
◦ Să identifice școlile care corespund cel mai bine
profilului senzorial al copilului.
ȘCOLI POTRIVITE
 Copiii cu tulburări de integrare senzorială:
◦ Au nevoi speciale legate de mediul școlar și de
învățare.
◦ Sunt mai “ sensibili” și necesită de o atenție
specială pe care nu o pot primi în școlile
obișnuite.

 Școli cu un număr mai redus de copii

 Școli cu învățământ alternativ
 Școli cu învățământ special/ incluziv
 Homeschooling
Va multumim pentru atentie!