Sunteți pe pagina 1din 15

Îngrijirea pacientului cu rinosinuzită

Argument

• Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecţiune, că tema de studiu, este şi
importantă pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice, perioadei de
prespitalizare când şansă bolnavilor este în mâinile noastre.

• Ajutorul acordat în aceste prime ore este foarte important din punct de vedere tehnic şi moral.

• Boală constituie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specialităţi ( internisti,


experimentări şi epidemiologi, fiziologi, neurologi ) cât şi pentru cadrele medii sanitare datorită
ajutorului pe care îl acordăm în faza de prespitalizare.

• Pe perioada celor 3 ani de studiu am reuşit să-mi acumulez cunoştinţe necesare despre această
afecţiune astfel pus în situaţia de a acordă îngrijirile necesare unui pacient care suferă de
Rinosinuzită, să nu întâlnesc piedici în scopul redării acestuia în cel mai scurt timp, familiei şi
societăţii.

• Astfel, sper ca această lucrare să-mi fie de mare ajutor în viitoarea mea profesie de asistent
medical generalist , pentru a opta în orice situaţie şi de a preveni recidivele bolii şi dacă este posibil
chiar să-i dezvolt capacităţile fiziologice şi psihologice.
Nasul

• Cunoaşterea elementelor de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie ale piramidei nazale şi ale


sinusurilor paranazale sunt indispensabile pentru înţelegerea patologiei traumatice faciale, în
vederea stabilirii unui diagnostic corect şi a instituirii unui tratament adecvat.
• NASUL
• Nasul este alcătuit din 3 porţiuni:
• PIRAMIDA NAZALĂ- sau porţiunea externă
• FOSELE NAZALE- sau porţiunea interioară
• SINUSURILE PARANAZALE- cavităţi anexe ale foselor nazale
• A.ANATOMIA PIRAMIDEI NAZALE
• Piramida nazală
Definitie

• Rinosinuzita reprezintă inflamatia acută (de scurtă durata - până la 4 săptămâni) a mucoasei
nasului (rino-) şi sinusurilor paranazale (-sinuzita).
• Rinosinuzita acută apare frecvent în sezonul rece şi reprezintă unul din principalele motive
pentru care se prescriu antibiotice.
• Are un debut relativ brusc şi apare după infecţii virale ale cailor respiratorii superioare
(răceală obişnuită sau viroză) prin obstrucţia orificiilor naturale de aerisire a sinusurilor şi
suprainfectie bacteriană a conţinutului sinusal.
Clasificare

• - acute, cu durata mai mica de patru saptamani;


- acute recidivante: mai mult de patru episoade pe an, cu durata de sub 10 zile, fara semne
de cronicizare;
- subacute: cu durata intre 4-12 saptamani;
- cronice: cu durata mai mare de 12 saptamani.
Simptome

• Simptomele sunt diferenţiate în funcţie de formă acută sau cronică, precum şi de sinusul
afectat.
• -senzaţia de tensiune, de plenitudine intranazală, perinazala. Pielea şi ţesuturile moi de la
nivelul obrazului respectiv şi adesea pleoapa capătă un aspect inflamator, sunt tumefiate, au
culoare roz, sunt mai calde şi mai hiperestezice decât cele din vecinătate.
• -rinoree abundentă, iniţial bilaterală, pentru că, după trecerea câtorva zile, să devină
unilaterală; o rinoree siromucoasa cu striaţii de sânge, mucopurulenta sau reprezentată de
evacuarea unui puroi gros, bine legat. Această rino-sinurosecretie este de culoare galbenă,
verde, mai rar maronie, în cantitate variabilă, totdeauna mai abundentă dimineaţa la trecerea
în poziţia de ortostatism precum şi la sfârşitul unei crize dureroase când blocajul ostiumului
cedează şi orificiul devine permeabil, consecutiv creşterii tensiunii intracavitare a puroiului
care forţează deschiderea lui.
• -durere spontană provocată nu numai de efectul acţiunii mecanice a acumulării puroiului din
sinusul maxilar dar şi că o consecinţă a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale
care asigura sensibilitatea mucoasei sinuso-maxilare. Durerea spontană este totdeauna
prezenţa datorită abundenţei şi complexităţii inervatiei senzitive trigemino-simpatice, în care
există numeroase anastomose de fibre mielinice şi amielinice şi care explică posibilitatea
extinderii contralaterale a ei. Sediul durerii maxime este însă în raport cu sinusul maxilar
afectat şi bolnavul o localizează la nivelul hemifetei respective.
Diagnostic

Metode pentru a stabilirea diagnosticului de sinuzită cronică:

• Endoscopia nazală. Un tub subțire, flexibil sau rigid (fibroscop sau endoscop), cu o lumină cu
fibră optică și o videocameră atașată, este inserat prin nas permițându-i doctorului să
vizualizeze pe un monitor cavitățile nazale, deschiderile fiziologice ale sinusurilor și, uneori,
interiorul sinusurilor. Acestă investigație este, de asemenea, cunoscută sub numele de
rinoscopie endoscopică.

• Imagistică. Imaginile achiziționate folosind tomografia computerizată (CT) sau rezonanța


magnetică nucleară (RMN) pot arăta detalii cu privire la sinusuri și zona nazală. Acestea ajută
la identificarea unei inflamații profunde sau a obstrucției fizice care sunt dificil de detectat
folosind doar endoscopul. În rinosinuzitele cronice este recomandată examinarea CT.

• Culturile nazale și sinusale. Culturile sunt, în general, nefolositoare pentru diagnosticarea


sinuzitei cronice. Cu toate acestea, în cazurile în care boala nu răspunde la tratament sau
progresează, culturile din secrețiile nazale pot ajuta la identificarea cauzei, care pot fi de
natură bacteriană sau fungică.
Tratament

• Tratamentul igienico-dietetic
• Importanta tratamentului igienico-dietetic este importanta pentru a nu agrava
evolutia sinuzitei.Pacientul cu sinuzita trebuie sa evite fumatul, sa stea in incaperi
bine aerisite dar ferite de curenti de aer, sa adopte un regim hidric,sa aplice
caldura umeda ( cu ajutorul unui prosop fierbinte); nu are restrictii de ordin
alimentar decat eventual cele impuse de alte afectiuni de care poate suferi.
• Tratamentul medicamentos
• Scopul tratamentului medicamentos este acela de a ameliora sau a vindeca
sinuzita acută sau cronică.
• Tratamentul în sinuzita maxilară are că scop dezobstruarea şi decongestionarea
mucoasei foselor nazale.Tratamentul sinusitelor este, în primul rând, medical. Se
recomandă antalgice, antibiotice şi medicaţie descongestionată, care reduce
edemul, creşte cleranceul şi drenajul sinusal. Acest tratament este eficient la
majoritatea pacienţilor.
• -Antalgicele uzuale sunt reprezentate de aspirina şi codeină. Unii autori au obţinut,
la peste 75% din pacienţi, vindecări numai cu antalgice, aniinflamatorii
administrate timp de 2 săptămâni, asocierea antibioticelor dovedindu-se
inoportună
Caz clinic
• Nume si prenume: C.P.
• Varsta: 30 ani
• Sex: feminin
• Religie: ortodoxa
• Nationalitate: romana
• Stare civila: casatorita legitim
• Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura
• Ocupatia: educatoare
• Istoricul bolii: Pacienta, cu veche suferinţă sinuzală, când în urmă unei rinofaringite severe a apărut sinuzita
maxilară acută stânga.
• Simptomatologia a debutat brusc, cu obstrucţie nazală iniţial bilaterală, apoi unilaterală, hiposmie,
cefalee violenţă. Sub tratament medicamentos ambulatoriu boală s-a vindecat într-o săptămâna şi
jumătate.
• La vârsta de 25 de ani apare un nou puseu de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Această a
obligat pacienta să se interneze în secţia ORL. Examenele clinice şi paraclinice au confirmat diagnosticul de
sinuzita maxilară acută stânga.
• Sub tratament medicamentos general (Zinnat tb. 500 mb; o tabletă la 12 ore, Diclofenac 2
comprimate pe zi) şi local (inhalatii cu Hidrocortizon hemisuccinat, Afrin); evoluţia bolii a fost bună. Pe
lângă antibioterapie, tratamentul general a constat şi în vitaminoterapie (B1, B6, B12 câte o fiolă din fiecare
pe zi).
• În prezent pacienta se internează de urgenţă în secţia ORL, acuzând obstrucţie nazală bilaterală
puternică, cefalee violenţă, rinoree mucopurulenta, stare generală alterată. Boală a debutat cu 5 zile înainte
de internare, zi în care pacienta şi-a administrat din proprie iniţiativa Ampicilină 1 capsulă la 8 ore.
Simptomatologia accentuandu-se obligă bolnavă să apeleze la serviciul ORL, unde este internată pentru
investigaţii clinice şi pentru tratament.
Nevoia fundamentala PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE

1 2 3 4 5 6

Nevoia de a respira Rinoree unilaterala Pacienta sa prezinte - am pregatit fizic si psihic - am administrat Dupa primele 3
o rinoree pacienta pentru punctia medicatia prescrisa de zile rinoreea s-
diminuata, in maxilara; catre medic; a diminuat dar
urmatoarele 3 zile: - am pregatit materialele - dezinfectie nazo- inca mai
19-21.11.2017 19-21.3.2017 pentru diferitele faringiana de 3 ori pe zi persista.
investigatii clinice; cu Bixtonim (pe toata
- am invatat pacienta durata internarii);
pozitia corecta a mastii - Penicilina 1.000.000
pentru efectuarea de u.i. administrate pe
aerosol; cale intramusculara la
- un interval regulat de 6
ore; tratamentul cu
1 2 3 4 5 6
pregatit materialele
acestor recoltari;
- am urmarit si notat
zilnic in carnetelul
propriu si in F.O. valorile
functiilor vitale si
vegetative;
19-21.3.2017 - am dialogat cu pacienta
in vederea diminuarii
anxietatii, explicandu-i
efectele benefice ale
tratamentului si
importanta cooperarii
bolnavei cu membrii
echipei de sanatate.
Stare subfebrila Pacienta sa prezinte - am aplicat comprese reci pe - am administrat medicatia Pacienta prezinta o
Nevoia de a avea temperatura corpului in fruntea bolnavei in scop prescrisa de catre medic: temperatura in
temperatura corpului limite normale dupa antitermic *Paracetamol de 3 ori pe zi limite fiziologice
in limite normale primele 3 zile (19- comprimate, pe cale orala, dupa primele 3 zile
21.3.2006) administrate in primele 3 zile de la spitalizare.
de la internare
- am administrat 1 fiola de
19-21.3.2017 Algocalmin pe cale
intramusculara, cu rol
antitermic.

Nevoia de a dormi Perturbarea somnului In primele 3 zile pacienta - am supravegheat starea - am administrat medicatia In prima noapte
sa beneficieze de un generala a bolnavei; prescrisa de catre medic: pacienta a avut un
somn odihnitor, normal - am aerisit zilnic salonul; *Fenobarbital, 1 somn agitat, cu
calitativ si cantitativ - am inlaturat toate sursele de comprimat seara pe cale orala, treziri frecvente.
19-21.3.2017 disconfort (temperatura aerului pe toata durata spitalizarii In urmatoarele 2
a fost cu 2-3 0C mai ridicata decat nopti pacienta
normal),
Concluzii

• Cauze le responsabile pentru rinosinuzita fac parte din sfera cauzelor generale. O cauză importantă
este reprezentanta de rinite, factori alergeni.
• Este important ca pacientul să-şi menţină calmul. În caz contrar, ritmul cardiac creşte şi sângerarea
se accentuează.

• Este bine că în camera celor mici să se folosească vaporizatoare, camera nu trebuie încălzită în
exces, aerul nu trebuie să fie uscat şi este bine că, înainte de culcare, mama să-i umezească
mucoasa nazală a copilului.

• Adulţilor le este recomandat, că în cazul unor sângerări foarte frecvente şi puternice ca intensitate,
să meargă se fie consultat de un medic”. „Gripa sau virozele pot provoca sângerări nazale“

• Am avut de îngrijit 3 pacienţi cu diagnosticul de sinuzita, şi anume: C.P în vârstă de 30 ani, V.D în
vârstă de 28 ani şi A.D în vârstă de 50 de ani. Toţi 3 pacienţi s-au internat cu simptome
asemănătoare: rinoree abundentă, obstrucţie nazală, hiposmie, cefalee. În urmă tratamentului
indicat, starea pacienţilor s-a ameliorat, prognosticul fiind unul bun.