Sunteți pe pagina 1din 33

AGENŢI BIOLOGICI

BACTERII ŞI CIUPERCI
• distrug materialele lemnoase
• pot fi grupaţi în două categorii:
–agenţi de origine vegetală
(bacterii şi ciuperci)
–agenţi de origine animală
(insectele).
Bacterii şi ciuperci
• Sunt implicate în biodeteriorarea lemnului.
• Degradările cauzate materialelor
lignocelulozice de către ciuperci şi bacterii
pot fi împărţite în două categorii:
– alterări cromatice, fără o diminuare a
rezistenţei fizico-mecanice (sau practic
insensibilă);
– descompunerea materiei lignocelulozice,
cu diminuarea rezistenţei fizico-mecanice,
respectiv putrezirea lemnului.
• Din prima categorie fac parte agenţii
biologici a căror acţiune se limitează la
consumarea substanţelor nutritive din
celulele de parenchim ale lemnului, fără să
fie afectaţi, de regulă, şi pereţii celulari, sau
sunt afectaţi într-o măsură cu totul redusă.
• Atacul se poate termina fără putrezirea
lemnului, dacă nu intervin agenţi distructivi
din a doua categorie.
• În a doua categorie sunt cuprinşi agenţii
biologici xilofagi, care distrug pereţii
celulari ai lemnului, conducând treptat la
putrezirea acestuia.
• Rezistenţele mecanice încep să fie
diminuate de la primele faze ale atacului şi
sfârşesc prin pierderea lor totală în faza de
putrezire.
• Degradările materiei lignocelulozice care formează
pereţii celulari ai lemnului, cauzate de ciuperci şi bacterii,
au fost sistematizate şi grupate pe baza simptomelor
caracteristice, în următoarele patru tipuri de putregai:
– brun,
– alb,
– mucilaginos şi
– bacterian,
• pe baza umidităţii lemnului şi a consistenţei acestuia,
ele se grupează în:
– putregai uscat,
– putregai umed şi
– putregai moale (mucilaginos).
Merulius lacrymans (Wulf.) Fr.
Buretele de casă
Specii Tipul de Corpul Miceliul de Umiditatea T0C Alte caracteristici
lemnoase putregai fructifer suprafaţă lemnului
atacate

De obicei, Brun Oval sau Iniţial alb, 20-25% - +3.. +29 Poate umezi
lemnul de (cubic), de rotund, pâslov, U. optimă. Optimă: lemnul uscat,
răşinoase distrucţiune, roşu- devine gri- Sensibilă +18..+22 continuând atacul
în bucăţi cărămiziu, murdar la umid. Atacă şi obiecte
prismatice. plat, uşor Mare şi la de lână, blană
Himenofor detaşabil curenţi de etc.
cu ondulaţii aer
Coniophora cerebella (Pers.) Duby
Buretele de pivniţă
Specii Tipul de Corpul Miceliul de Umiditatea T0C Alte caracteristici
lemnoase putregai fructifer suprafaţă lemnului
atacate

Răşinoasele Brun Subţire, Iniţial alb ca Umiditate +3.. +34 Nu poate umezi
(cubic), de întins ca o o vată, mai Optimă: singură lemnul.
şi foioasele distrucţiune, piele lipită devine ridicată +23..+24 Atacul se
în bucăţi de lemn, repede decât la produce la
prismatice dimensiuni galben, Merulius. umiditate mare şi
mai mici, mari, iniţial până la Optimă: temp. mai mari
mai mult în galbenă negru. 58-60% decât la Merulius
lungul fibrei apoi brun- Cordoane
măslinie negre
Poria vaporaria (Pers.)Fr.
Buretele ţurţur de mină; Ciuperca albă de casă
Specii Tipul de Corpul Miceliul de Umiditatea T0C Alte caracteristici
lemnoase putregai fructifer suprafaţă lemnului
atacate

Răşinoase Brun Plăci albe, Alb ca vata Umiditate +5.. +36 Nu poate umezi
(rar şi (cubic), de întinse, lipite în ridicată Optimă: lemnul. Se
foioase) distrucţiune de substrat. permanenţă (apă liberă +27 dezvoltă la
Pori mari, ca un în contact temperaturi mai
vizibili. evantai sau cu lemnul) ridicate decât la
Corpul ca ţurţurii. cele anterioare
fructifer nu Rămâne
se usucă alb, fără
miros acru
Paxillus panuoides Fr.
Specii Tipul de Corpul Miceliul de Umiditatea T0C Alte caracteristici
lemnoase putregai fructifer suprafaţă lemnului
atacate

Răşinoasele Brun Forme Iniţial Umiditate +5.. +29 Ciuperca nu


(rar şi (cubic), de diferite: albicios, ridicată. Optimă: poate umezi
foioasele) distrucţiune, evantai, apoi gălbui, Optim: +23 singură lemnul.
iniţial păhăruţ, mai puţin 50-70% Atacă lemnul
galben, apoi pălării, abundent foarte umed în
brun. clopoţel, decât la clădiri, pivniţe,
Prisme scoică, celelalte uneori şi cioatele
mărunte rotund arborilor
• Viteza de degradare a lemnului depinde de
specia cu care a fost infectat şi de factorii
ecologici în care se desfăşoară procesul.
• Dintre factorii de mediu, o mare importanţă o
au umiditatea şi temperatura.
• Umiditatea aerului are o mare influenţă
asupra evoluţiei procesului de deteriorare,
mai ales pentru ciupercile de la suprafaţa
substratului, dar miceliul (reţea de fibre
subţiri) din interiorul lemnului nu este
indiferent la variaţiile umidităţii relative a
aerului.
• Umiditatea lemnului este, de asemenea, un
factor limitativ pentru dezvoltarea
organismelor dăunătoare, diversele specii
având cerinţe specifice.
• Una dintre cele mai dăunătoare ciuperci,
frecvent întâlnită, este Merulius lacrymans. I se
mai spune buretele de casă pentru că atacă
lemnăria din construcţii pe care o distruge,
putând determina chiar prăbuşirea.
• Buretele de casă este cea mai dăunătoare
ciupercă pentru lemnul din interiorul clădirilor.
• Atacă mai ales lemnul de răşinoase, dar şi multe
esenţe foioase (fag, tei, carpen etc.). este mai
puţin atacat duramenul (partea centrală a
lemnului)de stejar.
• Fiind o specie celulolitică, atacă nu numai
lemnul, ci şi alte materiale ce conţin în
compoziţia lor celuloză, cum ar fi hârtia,
tapetele, covoarele etc.
• Sporii ciupercii se formează în număr mare, ei sunt
uşori şi astfel pot fi purtaţi de curenţii de aer la
distanţe mari.
• Se depun la suprafaţa lemnului sau în micile lui
crăpături şi, dacă condiţiile sunt favorabile,
germinează şi infectează lemnul.
• Sporii au o vitalitate destul de îndelungată,
păstrându-şi facultatea germinativă 3-5 ani.
• De multe ori, se utilizează în construcţii materiale
deja infectate ce conţin miceliul ciupercii.
• Acesta va deveni activ când factorii de mediu vor fi
favorabili.
Cum se poate depista atacul acestei
ciuperci într-o clădire ?
– Încă înainte de a se forma corpuri fructifere prin care
să devină vizibilă, există o serie de elemente care ne
pot conduce la ipoteza prezenţei buretelui de casă:
– În primul rând, apar pe tencuieli pete de umezeală
care nu pot fi puse în legătură cu o sursă de apă.
– Adesea tencuiala umedă se desprinde şi cade,
duşumelele se umflă, se deformează, parchetele
capătă un joc.
– Ceea ce atrage însă atenţia în mod deosebit este
faptul că se simte un pronunţat miros de mucegai.
– Ciuperca îşi trădează uşor prezenţa atunci când
miceliul iese la suprafaţa lemnului atacat şi, în
special, când apar corpurile de fructificaţie.
• Miceliul (retea de fibre, sistem vegetativ)
ciupercii se dezvoltă în celulele lemnoase, unde
exercită o intensă activitate enzimatică, datorită
căreia se produce perforarea pereţilor celulari.
• Acţiunea celulolitică este mult mai intensă la
nivelul hifelor (filamente care alcătuiesc miceliul)
tinere.
• În faza de degradare avansată apare un
putregai brun-roşiatic, lemnul putrezit prezintă
nişte crăpături atât paralele, cât şi
perpendiculare cu fibrele şi se desfac în formă
de cuburi sau prisme, iar la o uşoară presiune
se transformă în pulbere.
• În mod experimental s-a constatat că în
decurs de trei luni de la data infestării,
celuloza din peretele celulelor este total
distrusă sub acţiunea celulozei şi
polifenoloxidazei, enzime elaborate de
ciupercă.
• Tot prin experienţe s-a demonstrat că
rezistenţa mecanică a lemnului scade destul
de repede, iar în ceea ce priveşte pierderea în
greutate, după numai două luni de la data
infestării ajunge deja la aproximativ 50%.
• Corpurile fructifere ale ciupercii se formează
mai frecvent în interiorul clădirilor, ele apar la
suprafaţa lemnăriei atacate de obicei prin
crăpăturile dintre duşumele, prin spaţiile
dintre ziduri şi tocurile uşilor sau dintre
ziduri şi parchete etc.
• Ele sunt de consistenţă cărnoasă, moale, de
obicei au formă rotundă, întinse pe substrat.
• Dimenisunile prezintă o mare variaţie, de la
câţiva centimetri în suprafaţă până la 1 m2
sau chiar mai mult, iar grosimea este de
aproximativ 1 cm.
• Pe suprafaţa fructificaţiei se formează
picături mari de apă, de unde şi numele
de Merulius lacrymans.
• De fapt, ciuperca nu varsă lacrimi, ci
elimină doar excesul de umiditate.
• Centrul fructificaţiei este de culoare
galben-ruginie, cu mameloane şi
încreţituri alveolare sau pori în care se
află un mare număr de spori.
• Marginea fructificaţiei este sterilă (fără spori),
de culoare albă sau gălbuie şi cu aspect
pufos.
• Sporii au culoare galbenă, sunt elipsoidali,
mici, se formează în număr imens: circa 6000
spori pe minut de la un singur corp fructifer.
• Ei se desprind cu mare uşurinţă de pe
fructificaţii şi cu ajutorul curenţilor de aer
ajung pe lemnul sănătos unde, în condiţii
favorabile de umiditate şi temperatură,
germinează produc infecţii, apoi filamentele
de miceliu se dezvoltă în lemn.
• Miceliul care se formează la suprafaţa
zonelor atacate este de culoare albă în
condiţii optime de umiditate, apoi
devine cenuşiu-argintie, când
umiditatea aerului scade.
• În părţile mai ascunse ale lemnăriei,
miceliul formează şi reţele pâsloase de
culoare cenuşie-murdară, cu o slabă
aderenţă de substrat.
• Propagarea ciupercilor se face şi cu ajutorul
rizomorfelor, cordoane miceliene de grosimea
unui creion, la început de culoare albă, apoi
cenuşie sau chiar negricioasă.
• Ele pot să treacă prin micile crăpături ale
zidurilor şi astfel să străbată distanţe destul
de mari ajungând, de pildă, de la subsol până
la acoperişul unei clădiri (cazul Castelului
Peleş).
• În timpul verii, atacul este activ în
încăperile răcoroase şi închise.
• Iarna, ciuperca atacă lemnul din încăperile
slab încălzite, cu umiditate scăzută şi
insuficient aerisite.
• La monumentul de arhitectură populară
“Hanul Poşeşti-Prahova”, din cadrul
Muzeului Pomiculturii şi viticulturii din
România - Goleşti, jud. Argeş, apariţia
unui intens atac cu Merulius s-a datorat,
printre altele, următoarelor cauze:
• amplasarea construcţiei pe un teren cu apă freatică
la mică adâncime;
• neexecutarea corectă a hidroizolaţiilor;
• utilizarea materialului de umplutură care favorizează
menţinerea umidităţii sub pardoseală;
• nerespectarea măsurilor de întreţinere curentă a
igienei construcţiei: aerisirea periodică a încăperilor,
drenarea terenului pentru îndepărtarea infiltraţiilor,
uscarea imediată a lemnăriei după inundaţiile din
beci etc.
• folosirea încăperilor în scop de utilizare a depozitării
diferitelor obiecte.
• Imediat după evidenţierea atacului, s-a trecut
la eradicarea totală a ciupercii.
• Din cele şase încăperi, ciuperca a devenit
vizibilă prin prezenţa corpurilor de
fructificaţie în patru dintre acestea.
• Pe duşumeaua de lemn de plop, umedă, sub
containerele depozitate aici, atacul a răbufnit
prin apariţia unor corpuri de fructificaţie
având diametre cuprinse între 25-49 cm.
• La îndepărtarea containerelor, duşumeaua
apare sub forma caracteristică de putregai
brun-prismatic, cu numeroase hife şi
rizomorfe.
• Pentru a se stabili amploarea atacului, s-au
decopertat elementele construcţiei:
pardosela şi tencuiala din imediata apropiere
a ei.
• Corpurile de fructificaţie şi materialul lemnos
infestat au fost arse.
• Umplutura de sub pardoseală a fost
îndepărtată şi înlocuită integral.
• Pentru asigurarea uscării pereţilor şi a
elementelor de zidărie şi pentru distrugerea
sporilor, hifelor şi rizomorfelor, s-a recurs la
arderea acestora cu lampa de benzină.
• De asemenea, în beci s-a săpat un puţ de
drenare, zidit cu piatră de râu, în vederea
colectării apei rezultate din precipitaţii sau
infiltraţii.
• S-a asigurat o puternică ventilaţie în întregul
ansamblu al clădirii, prin crearea unui curent
de aer în toate încăperile, în scopul
deshidratării miceliului, precum şi pentru
uscarea totală a zidurilor şi a suportului
pardoselilor.
• Tratamentul chimic fungicid efectuat a avut
drept scop prevenirea unui nou atac.
• Pardoseala de lemn a fost înlocuită integral
cu planşeu de cărămidă.
• În urma tratamentului, timp de doi ani s-a
continuat cu o puternică ventilaţie şi cu
prelevarea probelor pentru investigaţii de
laborator.
• În urma obţinerii de rezultate negative la
aceste analize, peste doi ani Hanul Poşeşti
Prahova a fost redat circuitului de vizitare
pentru turişti.
• Ce spune Asociaţia britanică pentru
conservarea lemnului (Technical
Advisory leaftet): “Merulius lacrymans
este cauza unor degradări foarte grave
a lemnăriei clădirilor, unde lemnul este
supus unor condiţii de umiditate şi
ventilaţie necorespunzătoare, mai ales
acolo unde lemnul este în contact cu
tencuiala umedă sau supus la infiltraţii
permanente cu apă. Recomandări de
tratament:
• determinaţi şi îndepărtaţi sursa de umezeală şi, acolo
unde este necesar, măriţi ventilaţia;
• tăiaţi şi îndepărtaţi toată lemnăria care prezintă aspecte
de degradare şi creşteri de ciupercă şi toate bucăţile de
lemn aparent sănătos pe o rază de 90 cm de la lemnul
vizibil degradat. Îndepărtaţi tot lemnul degradat şi ardeţi-l.
• îndepărtaţi toată tencuiala, plintele, bordurile, montanţii,
pilaştrii, lambriurile şi plafoanele acolo unde este necesar
să se determine întreaga întindere a atacului ciupercii
peste sau prin cărămida, betonul sau suprafeţele
lemnoase din vecinătate.
• Curăţaţi cu atenţie cu o perie de sârmă toate suprafeţele
de acest fel din zid, precum şi ţevile pe o rază de 150 cm
de la limita evidentă a infestării.
• Selecţionaţi cu minuţiozitate lemnul pentru înlocuiri, care
trebuie să fie uscat, asezonat şi pretratat. Dacă nu este
pretratat, tăiaţi-l pe măsură şi aplicaţi-i două straturi de
fluid pe toate suprafeţele. Înainte de plasare şi fixare,
aşezaţi capetele bucăţilor de lemn într-o căldare cu fluid,
timp de câteva minute”.
• Această procedură a fost urmată, cu întreaga
responsabilitate, la eradicarea ciupercii Merulius
lacrymans la castelul Peleş, Sinaia (1982-1984).
• Aici, ciuperca a apărut iniţial în beciul castelului şi,
nedescoperită, a proliferat, urcând pe două dintre
laturi, până la mansardă.
• Astfel, focare puternice au fost depistate în: Salonul
francez, Salonul turcesc, Sala coloanelor, Sala maură,
Salonaşul imperial, Cabinetul de lucru imperial,
Dormitorul imperial, cele trei săli de arme,
Apartamentul Carmen Silva, Sala mică de muzică,
Dormitorul regal, Terasa Roccoco spre apartamentul
alb, Terasa Carmen Silva, Apartamentul Poenaru,
Salonul florentin, Apartamentul Roccoco (2 camere),
Camera de gardă, Salonul de mic dejun regal, Baia
apartamentului Voievodului Mihai, Apratamentul alb,
Sala de concerte, Cabinetul de lucru al regelui Carol I,
Sala veche de muzică, Garderoba (2 camere la
mansardă), Dormitorul Poenaru
• Întregul lemn afectat, împreună cu cel
din zona tampon, a fost îndepărtat şi
ars, s-a procedat la arderea minuţioasă
a tencuielilor, înlocuirea lemnului cu
grinzi metalice, tratamente fungice.