Sunteți pe pagina 1din 36

MOTTO:

“Cînd eşti întrebat dacă poţi


să faci o treabă, spune-le:
'Sigur că pot!'. Apoi pune-te pe
învăţat şi află cum să o faci”

Theodore Roosevelt (1858 -


1919)
Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale
pentru Educaţie în secolul XXI

… preciza că pilonii educaţiei în


noul mileniu vor fi legaţi de a
învăţa să cunoşti, a învăţa să fii, a
învăţa să acţionezi şi a învăţa să
convieţuieşti cu semenii.
(Delors, coord., 2000)
CURRICULUM ŞCOLAR

 OBIECTIVE =
Cunoştinţe + Capacităţi + Atitudini

CURRICULUM ŞCOLAR MODERNIZAT

Procesul de formare a competenţei va parcurge anumite etape,


prin următorul algoritm:

 COMPETENŢE =
Cunoştinţe dinamice + Funcţionalitate +
+ Conştientizare + Aplicabilitate +
+ Comportament/Atitudine
DIFINIREA
NOȚIUNII DE COMPETENȚĂ

Capacitatea de a rezolva
problemele din viaţa cotidiană
utilizînd în timp real
cunoștinţele și atitudinile
dobîndite.
Opt competenţe-cheie
1. Comunicarea în limba maternă, care reprezintă capacitatea
de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente,
fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă
(ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi de a interacţiona
lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie completă
de contexte culturale şi sociale;
2. Comunicare în limbi străine
3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologii
4. Competenţa digitală
5. Competenţe interpersonale, civice, morale
6. Competenţe de a învăţa să înveţi
7. Iniţiativă şi antreprenoriat
8. Sensibilizare şi exprimare culturală
Competenţele transdisciplinare pentru
treapta primară de învăţămînt
• Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au
fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de
competenţe-cheie transversale menţionate.
• Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi
• • Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii.
• • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare
(stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi).
• Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat
• • Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în
limba dată.
• Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe acţional-strategice
• Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de
comunicare (TIC)
• Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori)
• Competenţe antreprenoriale.
Competenţă-cheie:
comunicarea în limba maternă
Reprezintă capacitatea de a exprima şi
interpreta concepte, gânduri, sentimente,
fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în
formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi
scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un
mod adecvat şi creativ într-o serie completă
de contexte culturale şi sociale;
• Competenţele • Subcompetenţele se
specifice disciplinei deduc din
derivă din idealul competenţele
educaţional, specifice şi le
competenţele-cheie particularizează prin
transversale şi racordare la
competenţele conţinuturile
transdisciplinare delimitate pentru
pentru treapta fiecare clasă.
primară de
învăţămînt; au un
grad înalt de
generalitate şi se
definesc ca finalităţi
ale treptei primare de
învăţămînt.
COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de


comunicare.
Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea
adecvată a universului emoţional şi estetic al
textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare.
Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca
abilitate de exprimare a gîndurilor.
Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale,
fonetice, morfologice şi sintactice în structurarea
mesajelor comunicative.
Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru
lectură.
Scopul studierii
limbii române în clasa II-a
• Să înțeleagă lumea din jurul său;
• Să comunice și să interacționeze cu semenii săi, exprimîndu-și
gîndurile, stările, sentimentile, opiniile;
• Să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om;
• Să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs școlar, respectiv
profesional;
• Să poată continua în orce fază a experienței sale procesul de
învățare;
• Să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru
depășirea dificultăților în viața de zi cu zi.
“A instrui pe cineva într-o
disciplină nu înseamnă a-l
face să înmagazineze în
minte asemenea rezultate,
ci a-l învăţa să participe la
procesul care face posibilă
crearea de cunoştinţe.”

J. S. Bruner
COMPETENŢA DE CADRU DIDACTIC
ÎNSEAMNĂ SĂ FII PROACTIV

Modelul dascălului:
„a face din ştiinţă o enigmă şi
a cultiva enigma cu bună ştiinţă”

Ph. Meirieu
Atrageţi atenţie

Nu învăţăm pentru Competenţa – este


şcoală, ci învăţăm ceea , ce rămîne
pentru viaţă. după ce, totul ce s-a
învăţat se va uita.
Max Teodor fon Laye,
fizician, Laureat al Premiului
Nobel
Strategia didactica

sistem complex și coerent de mijloace,


metode, materiale și alte resurse
educaționale care vizeaza atingerea
unor obiective.
Structura strategiei

Metode

Mijloace didactice

Forme
de organizare a activităţii
Reprezintă ansamblul
organizat al procedeelor
(modurilor) de realizare
practică a operaţiilor care
stau la baza acţiunilor
parcurse în comun de
profesori şi elevi.

Aceste procedee conduc, în


mod planificat şi eficace, la
realizarea scopurilor
propuse.
CLASIFICAREA
metodelor şi tehnicilor de instruire pe clase

 Metode de transmitere şi însuşire a


cunoştinţelor
 Metode de explorare şi descoperire
 Metode bazate pe acţiune practică
(de formare a deprinderilor)
 Metode de raţionalizare (instruirea
programată)
RELAŢIA
Obiective-Competenţe-Conţinut-Metodă
Obiective

Factori
Evaluare implicaţi în
sistem:
profesor - elev

Mijloace Conţinutul
învăţământului

Organizare
Metode a activităţii
de instruire
ROLUL PROFESORULUI
El are sarcina de a facilita şi
intermedia învăţarea, de a fi partener
în învăţare, de a-i ajuta pe elevii săi
să înţeleagă, să argumenteze puncte
de vedere proprii, de a alege strategii
adecvate prin care să-i pregătească
pe elevi să facă faţă şi să se
integreze optim unei societăţi aflate
într-o dinamică fără precedent.
ROLUL ELEVILOR
• Activ este elevul care depune efort de
reflecţie personală, interioară şi
abstractă, care întreprinde o acţiune
mintală de căutare, de cercetare şi
redescoperire a adevărurilor, de
elaborare a noilor cunoştinţe.
• Rolul elevilor este de a fi activi!
METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA
DIDACTICĂ

• METODE TRADIŢIONALE:
- Algoritmizarea - Jocul de rol
- Analiza gramaticală - Compunerea gramaticală
- Exerciţiul - Demonstraţia
- Problematizarea - Descoperirea
- Conversaţia - Studiul cu manualul

• METODE MODERNE:
- Învăţarea cu ajutorul calculatorului
- Metoda ciorchinelui
- Metoda cadranelor
- Metoda cubului
- Metoda Stiu-Vreau să stiu-Am învăţat
- Brainstormingul
- Metoda Focus grup
Caligrama
• Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în
aşa fel încât să reprezinte forma obiectului
care constituie tema propusă spre studiu.
• Este o metodă folosită atît în lecţiile de
predare-învăţare cît şi în lecţiile de fixare şi
sistematizare a cunoştinţelor.
• Poate fi abordată individual sau în grup.
Turul galeriei
 După ce au fost organizaţi în grupuri de 4-5, elevii
primesc spre rezolvare o sarcină/problemă, care se
pretează la mai multe căi de abordare/rezolvare.
 Produsul muncii fiecărui grup se concretizează într-o
imagine, schemă, diagramă, inventar de idei, exprimate
grafic pe o coală de hârtie sau un carton, realizîndu-se
ceea ce se numeşte un poster.
 Posterele se expun pe pereţii sălii de clasă, ca într-o
expoziţie.
 Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare
poster pentru a examina soluţiile propuse, pentru a face
comentarii, observaţii, propuneri.
 La sfîrşit, fiecare grup revine la propriul poster,
analizează comentariile
Mai multe capete la un loc
- Constituirea grupurilor de 3-4 elevi
- Atribuirea unui număr fiecărui membru al
grupului
- Enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei
probleme
- Formularea în mod individual a unui răspuns sau
identificarea unei soluţii
- Se discută în grup răspunsul fiecăruia şi se
formulează un răspuns al grupului, profesorul
spune un număr, iar elevul care posedă acel
număr va prezenta clasei soluţia/discuţiile din
grupul său.
Interviul în trei trepte

În grupul de 3 elevi:
A îl intervievează pe B,
iar C înregistrează principalele aspecte ale
discuţiei, apoi rolurile se schimbă pînă cînd
toţi 3 exersează cele 3 roluri:
• Reporter
• Interlocutor
• Secretar
Tehnica “schimbă perechea”

Cercul din exterior se


roteşte în sensul acelor de
ceasornic, realizându-se
schimbarea partenerilor în
pereche. Elevii au posibilitatea
de a lucra cu fiecare membru
al clasei.
CLASIFICAREA
metodelor şi tehnicilor interactive de grup

 Metode de predare-învăţare
interactivă în grup.
 Metode de fixare şi sistematizare a
cunoştinţelor şi de verificare.
 Metode de rezolvare de probleme
prin stimularea creativităţii.
 Metode de cercetare în grup.
MIJLOACE de
INSTRUIRE
- situaţii de afirmare ca auxiliare
a metodelor

• Mijloace de învăţămînt reale şi originale:


obiecte, plante, insecte, animale, roci, minerale, substanţe chimice,
unelte, maşini-unelte, caiete didactice pentru exerciţii etc.
• Mijloace de substituţie: mulaje, corpuri geometrice,
steme, machete, modele, globuri terestre; fotografii, portrete, desene
didactice, scheme, diagrame; hărţi, panouri, planşe etc.;
• Mijloace ideative: concepte, raţionamente, teorii etc.;
• Mijloace acţionale: modele experimentale, de organizare
a experienţelor, a lucrărilor de laborator; modele simulatoare; modele
informatice – calculatoarele etc.;
METODA RICAR

Numele acestei

metode provine de la

iniţialele a cinci faze de

studiere a unei cărţi,

capitol, articol etc.:


METODA RICAR
Răsfoirea generală, studierea prefaţelor,
I R = a alineatelor subliniate, a concluziilor
(examinare de ansamblu).
Intrebări - puneţi-va întrebări asteptînd
II I = răspunsul de la lucrare.
Citirea activă prin căutarea răspunsurilor
III C = la întrebări, reţinerea esenţialului.

Amintirea punctelor principale şi


IV A = memorarea lor.

V R = Recapitularea, reţinerea esenţialului.


1. MOZAICUL DE BAZĂ

• Pasul 1: Formaţi grupurile “casă” şi daţi-le


materialul de lucru
- în cadrul fiecărui grup, membrilor li se va da un alt
material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi.
• Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi
pregătesc prezentările
- grupurile de experţi se formează din elevii care au de
pregătit acelaşi material;
- ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc
modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi;
- verifică înţelegerea materialului predat.
MOZAICUL DE BAZĂ

 Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile “casă”


pentru a preda
- fiecare elev se întoarce în grupul său;
- fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta, pe rând, materialul în faţa
celorlalţi;
- obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot materialul prezentat.
 Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup
- grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului material de către toţi
membrii;
- elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat printr-un test, prin
răspunsuri orale la întrebări, printr-o prezentare a materialului.
Metode şi tehnici
pentru dezvoltarea cititului
fluent şi conştient

• Cititul repetat
• Citirea în gând
• Cititul cu un coleg
• Teatrul cititorilor
• Cititul în cor şi repetarea
ÎN CONCLUZIE:

Fiecare dintre metodele prezentate


înregistrează avantaje şi dezavantaje, important
fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea
lor.
Pedagogul este acela care are puterea
decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie
că se poate desfăşura în propriul colectiv de
elevi.