Ce este medicina de urgență

- specialitate tânără, modernă (1990 –

România, anii ‘60 –’70 - SUA)
- specialitate de graniță: medico /
chirurgicală
Pacientul – oricine prezintă o afecțiune sau leziune acută,
oricum, oriunde

 Urgentistul:
= evaluează rapid
= inițiază resuscitarea și stabilizarea pacientului
= efectuează manevre salvatoare de viață
= inițiază terapia fazei acute
= începe investigarea pacientului orientând către
diagnostic
= decide alături de celelalte specialități internarea,
supravegherea sau externarea pacientului
 CUVINTE CHEIE

 ECHIPĂ
 PERMANENTĂ EVALUARE ȘI REEVALUARE
A PACIENTULUI
 PRIVIRE DE ANSAMBLU A ” SCENEI ”
 SIGURANȚA SALVATORULUI
 ALGORITMI (LEGI, PROTOCOALE,
GHIDURI)
 FORURI SUPERIOARE

 NAȚIONALE:
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- DSU
- ASOCIAȚIA DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ ȘI DEZASTRE
(AMUD)
 INTERNAȚIONALE
- EUROPEAN RESUSCITATION COUNCIL (ERC)
- INTERNATIONAL LIAISON COMMITTEE ON RESUSCITATION
(ILCOR)
 OBIECTIV
CHEMAȚI UN DOCTOOOORR!!
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
(BASIC LIFE SUPPORT)
Obiective

Să înţelegem:
 Riscurile la care se expune salvatorul în timpul
resuscitării
 Cum se acordă primul ajutor
 Diferenţele dintre primul ajutor acordat în
interiorul şi în afara spitalului
- BASIC LIFE SUPPORT
- IMMEDIATE LIFE SUPPORT
- ADVANCED LIFE SUPPORT
Riscurile salvatorului

 Eliminarea sau minimizarea riscului

 Manipularea
 Evitarea pericolelor exterioare:
 trafic
 electricitate
 gaz
 apă
Riscurile salvatorului:
otrăvirea

 Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

 Sefoloseşte masca şi se părăseşte urgent zona
contaminată
 Substanţele corozive
 se absorb prin piele şi tractul respirator
 se folosesc haine protectoare
Riscurile salvatorului
Infecţiile
 Tuberculoza
 SARS (severe acute respiratory syndrome
– corona-virus)
 Nu se transmite hepatita B sau C, sau
CMV
 Nu au fost raportate cazuri de infectare
cu HIV după aplicarea manevrelor de
resuscitare
Riscurile salvatorului:
precauţie în tratarea infecţiilor
 Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
 Recipiente speciale
pentru materiale
înţepătoare
 Mască pentru faţă
cu valve
unidirecţionale
 Manechine
 spălare repetată
 EVALUARE

CONȘTIENT / INCONȘTIENT ??
Evaluare

 A – AIRWAY – CĂI AERIENE

 B – BREATHING – RESPIRAȚIE
 C – CIRCULATION – CIRCULAȚIE
 D – DISABILITY – STATUS NEUROLOGIC
 E – EXPOSURE - EXPUNERE
Scuturaţi şi strigaţi
Victima reacţionează?

DA
 NE ASIGURĂM CĂ VICTIMA ESTE ÎN AFARA
ORICĂRUI PERICOL
 ÎNCERCĂM SĂ AFLĂM CE S-A ÎNTÂMPLAT ȘI SĂ
CHEMĂM AJUTOR DACĂ ESTE NEVOIE
 EXISTA LEZIUNI ?
 RE-EVALUARE
Reacţionează victima?

NU
Strigaţi după ajutor
Aşezaţi victima în decubit dorsal
A
eliberaţi-i căile aeriene
 A

ELIBEREAZĂ CĂILE AERIENE

 CURĂŢAREA
DIGITALĂ A
CAVITĂŢII BUCALE

• SE VA EFECTUA NUMAI
PENTRU ÎNDEPĂRTAREA
CORPILOR STRĂINI SOLIZI,
VIZIBILI, SECREȚII, LICHID DE
VĂRSĂTURĂ
 Controlul CRS

 La victima inconştientă
- relaxarea musculaturii buco – faringiene obstrucţia
- deplasarea posterioară pasivă a limbii CRS

Victimă inconştientă care nu respiră, primul lucru care trebuie făcut este
deschiderea CRS

Extensia capului + Luxarea anterioară

ridicarea mandibulei a mandibulei
Eliberarea căilor aeriene

Hiperextensia capului
Ridicarea mandibulei
Dacă se
suspicionează leziune
de coloană
vertebrală cervicală:
Subluxaţia
mandibulei
 Extensia capului + ridicarea mandibulei
 Plasaţi o mână pe frunte şi basculaţi capul pe spate cu
blândeţe până ajunge în poziţie neutră. Gâtul va fi
discret în extensie.
 Contraindicată dacă suspicionăm un traumatism
cervical
 Plasaţi degetele celeilalte mâini (cu excepţia policelui)
sub bărbie şi ridicaţi mandibula în sus şi în afară.

 Grijă să nu închideţi gura victimei sau să comprimaţi

ţesuturile moi din regiunea submentonieră
obstrucţia CRS
Luxația anterioară a mandibulei

 suspicionăm leziuni la nivelul coloanei vertebrale

cervicale.
 Plasaţi două sau trei degete sub fiecare parte a
mandibulei, la nivelul unghiului său, şi ridicaţi mandibula
în sus şi în afară.
 Dacă această manevră nu poate deschide singură CRS,
poate fi încercată o uşoară extindere a gâtului la
pacienţii fără urme de traumatism cervical.
 Dacă este suspectat traumatismul şi este prezent un al
doilea salvator, acesta trebuie să imobilizeze coloana
cervicală – MENTINEREA ÎN AX A COLOANEI CERVICALE
 B
RESPIRAȚIA
Verificarea respiraţiei

Priviţi expansiunile toracelui

Ascultaţi sunetul respiraţiei
Simţiţi pe obraz aerul
expirat
În 10 secunde
Respiră victima?

DA

Dacă situaţia permite, aşezaţi victima

într-o poziţie laterală de siguranţă
Sunaţi după ajutor
Reevaluaţi periodic starea pacientului
Poziția laterală de siguranță
 Poziţia de siguranţă
 Obligatorie la victima inconştientă, cu cale aeriană
permeabilă şi care respiră spontan.
 Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească o
poziţie de siguranţă:
- să fie stabilă,
- decubit lateral cu gura deschisă în aşa fel încât să
dreneze fluidele ( secreţii, sânge, conţinut gastric),
- să permită observarea şi accesul facil la CRS,
- eliberarea cutiei toracice de orice presiune ce ar
împiedica respiraţia spontană,
- să permită mobilizarea uşor, sigur şi rapid a pacientului,
din decubit dorsal în decubit lateral şi invers.
(!REEVALUARE)
POZIŢIA LATERALĂ DE SIGURANŢĂ
FAZA I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza II
Poziţia laterală de siguranţă
Faza III
POZIŢIA LATERALĂ DE SIGURANŢĂ
FAZA IV
Poziţia de siguranţă

Tehnicile de realizare a poziţiei de

siguranţă de la adult pot fi utilizate şi la
copil
 Respiră victima?

NU

 Solicitaţi ajutor calificat

 Aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui şi
cealaltă mână deasupra
 Începeţi compresiunile toracice la o frecvenţă de 100 -
120/minut
 După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2
ventilaţii
 C

CIRCULAȚIA
 Circulaţia

 Poziţia salvatorului: într-o latură a victimei.

Evaluarea circulaţiei: controlul pulsului (max. 10 sec.)

Salvatorul neexperimentat nu trebuie să piardă mai mult de câteva

secunde pentru determinarea pulsului central la o victimă care nu
respiră şi să înceapă cât mai repede MCE
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 -120 / minut
COMPRESIUNILE
TORACICE
Respiraţia artificială

 Pensaţi nasul victimei

 Ţineţi-i bărbia ridicată
 Inspiraţi adânc
 Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş
buzele pe cele ale victimei
Respiraţia artificială

Expiraţi continuu (1
sec) în gura victimei
Verificaţi dacă i se
ridică pieptul
Păstraţi-i bărbia
ridicată
Verificaţi mişcările
toracelui
VERIFICAREA REVENIRII TORACELUI
RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ
EFECTUATĂ DE O SINGURĂ
PERSOANĂ
Ventilaţia gură-la-nas

 Dacă ventilaţia gură-la-gură este

dificilă
 Dacă gura este serios lezată
 Victima este salvată de la înec
 Raport

Compresiuni toracice: Frecvenţă ventilaţii

30 compresiuni : 2 ventilaţii
Reevaluarea victimei

 Resuscitareade bază va fi întreruptă

pentru reevaluarea victimei numai
dacă aceasta va prezenta respiraţii
normale
 Resuscitare numai prin compresiuni toracice

 Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a

administra ventilaţii gură-la-gură

 Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă

de 100-120 / minut

 Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea

victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale
Se continuă resuscitarea
până:
 Soseşte
ajutorul calificat şi preia
manevrele de resuscitare
 Victima are semne vitale
 Salvatorul se epuizează
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal

Trimiteţi după defibrilator semiautomat
Solicitaţi ajutor prin 112
AED RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică şoc
indică şoc

Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 Împărţirea pe grupe de vârstă

1 lună 1 an Pubertate

Nn. Sugar Copil Adult

 Lovirea usoara a copilului/strigarea cu voce tare a acestuia

Constient Inconstient

AJUTOR!!!

Nu respira

Eficienta respiratiilor +
spontane: Respira permeabilizeaza 5 resp. salvatoare
-culoarea tegumentelor CRS
-prezenta efortului respirator
-Sat. O2, pCO2, pO2
+ Ramane
inconstient,
Pozitie de fara puls
Statusul
siguranta
hemodinamic:
+
-TA
Echipa de RCP 1 min
-TRC, culoarea
resuscitare
tegumentelor
-Temp. perif., centrala
RCP
- Diureza
 Ventilaţia salvatoare (Rescue breath)
 Dacă nu este detectată respiraţia spontană începem ventilaţia de
prim ajutor, având grijă să menţinem CRS deschise prim manevra
de extensie a capului sau subluxare anterioară a mandibulei.
 Recomandate dispozitivele de protecţie împotriva infecţiilor
(utilizarea lor nu trebuie să întârzie ventilaţia).
Tehnica ventilaţiei salvatoare

1. Inhalaţi adânc
2. Dacă victima - sugar puneţi gura dvs. pe nasul şi gura victimei
- copil respiraţie gură la gură,
3. cinci respiraţii lente ( 1 – 1 ½ sec. pt. fiecare resp. ), făcând pauză
după fiecare respiraţie pentru a inspira.
Ventilaţiile salvatoare sunt cel mai important sprijin pentru un sugar
sau copil care nu respiră.
Circulaţia

 Controlul pulsului la sugar

- Gât scurt şi dolofan

- artera brahială
- artera femurală ( personal
medical ).
- Apucaţi braţul copilului ţinând
policele în afară iar cu indexul şi
mediusul căutaţi cu blândeţe artera
brahială pe faţa medială a braţului.
 Circulaţia

 Controlul pulsului la copil

( > 1 an )
- Artera Carotidă ( pe
faţa laterală a gâtului, între
trahee şi
sternocleidomastoidean ).
 Puls nepalpabil/mai rar de 60/min

 Începe MCE (aprox. 100/min)

 Coordonează ventilaţiile cu MCE
- după 15 compresiuni toracice, permeabilizează CRS şi asigură 2
respiraţii efective,
- Continuă respiraţiile şi compresiunile cu un raport de 15/2
- Un singur salvator poate utiliza un raport de 30/2, datorită dificultăţilor
de trecere de la compresiuni toracice la ventilaţii.
Masajul cardiac extern la sugar
tehnica “celor două degete” – un salvator
 O mână menţine capul copilului într-o poziţie
neutră ( permite ventilaţia fără a întârzia pentru
repoziţionarea capului )
 Cealaltă mână utilizată pt. MCE:
- arătătorul sub linia intermamelonară
- următoarele două degete sub arătător
- comprimaţi sternul 1/3 – 1/2 din diametrul
anteroposterior al toracelui.
- frecvenţa MCE să fie cel puţin 100/min
- raportul ventilaţii /MCE să fie 2:15 (2:30)
- la sfârşitul fiecărei compresii, eliberaţi
toracele de presiunea exercitată fără a
desprinde degetele de pe acesta. Timpul de
compresie egal cu cel de relaxare.
- După 1 min de RCP, activaţi echipa de
reanimare.
Masajul cardiac extern la sugar
tehnica “încercuirii toracelui”- doi salvatori
Masajul cardiac extern la copil
tehnica “podului unei palme”
 O mână menţine capul copilului ( permite
ventilaţia fără a întârzia pentru repoziţionarea
capului )
 Plasaţi podul palmei în ½ inferioară a sternului
( între linia intermamelonară şi apendicele
xifoid )
 Axul lung al podului palmei să fie în lungul
axului sternului.
 Comprimaţi sternul ½ - 1/3 din diametrul
antero – posterior al toracelui.
 Frecvenţa MCE să fie de aproximativ 100/min.
 Raportul ventilaţii /MCE este de 2:15 ( 2:30).
 Nu sprijiniţi degetele pe coaste cât timp ţineţi
podul palmei pe stern.
 Compresiile şi relaxările să fie de durată
aproximativ egală.
 După 1 min de RCP, activaţi echipa de
reanimare .
Masajul cardiac extern la copil
tehnica “podului ambelor palme”
 In cazul in care copilul este mare sau salvatorul mic, utilizăm
podul ambelor palme

 Plasaţi podul ambelor palme în ½ inferioară a sternului (între

linia intermamelonară şi apendicele xifoid)

 Raportul ventilaţii / MCE este de 2:15 (2:30)

Masajul cardiac extern în pediatrie
 Coordonarea ventilaţiei cu MCE

 MCE trebuie însoţit totdeauna de ventilaţii

 La sfârşitul fiecărei a 15 -a compresiuni sternale (a

30-a pt. un salvator) trebuie făcută o pauză
pentru repermeabiliza CRS şi a administra 2
ventilaţii efective.

 Raportul 30:2 pentru sugari şi copii este utilizat de

un singur salvator , raportul 15:2, este recomandat
pentru un salvator cadru medical sau doi
salvatori cadre nemedicale.
Resuscitarea neonatală

 Frecvenţa ventilatorie:
40 – 60/min, fără M.C.E.
 Frecvenţa compresiunilor toracice (M.C.E.):
120/min (realizate fără ventilaţie).
 Raportul M.C.E./ventilaţie:
3/1
 Medicaţia este indicată dacă FC < 60/min în
pofida ventilaţiei adecvate cu O2 100% şi
MCE (balon cu rezervor).
Resuscitarea neonatală`1

 Poziţionarea căilor aeriene

superioare:
- nn plasat pe spate sau în decubit
lateral, cu capul într-o poziţie neutră.

- Nu hiperextensie sau hiperflexie a

capului.

- pentru a menţine o poziţie

corectă se poate plasa un scutec
sau prosop făcut sul sub spatele şi
gâtul copilului, ridicând astfel
toracele la 2 -3 cm deasupra
planului saltelei (se realizează o
extensie corectă a gâtului).
Resuscitarea neonatală

 Masca facială:
- trebuie să acopere gura şi
nasul victimei, lăsând
liberi ochii

- este ţinută de obicei cu

policele şi indexul şi/sau
mediusul cuprinzând o mare
parte din marginea măştii, în
timp ce degetul 3 sau 4 menţine
bărbia în interiorul măştii.
 Resuscitarea neonatală

 Tehnica MCE la nn:

- tehnica policelui

- tehnica celor două

degete
 Resuscitarea neonatală

 Tehnica MCE la nn:

- tehnica policelui

- tehnica celor două degete

Se continuă resuscitarea până:

 Soseşte ajutorul calificat şi preia

manevrele de resuscitare

 Victima are semne vitale

 Salvatorul se epuizează
Când solicit ajutor?

 Este vital pentru salvator să solicite ajutor cât se

poate de repede pentru un copil cu stop
cardiorespirator.

 Dacă este un singur salvator, după

parcurgerea secvenţelor ABC, va efectua RCP
timp de 1 minut după care va merge să solicite
ajutor. Pentru a scurta intervalul de timp fără
RCP sugarul sau copilul mic poate fi transportat
cu salvatorul.
 OBSTRUCŢIA CĂILOR
AERIENE SUPERIOARE

• 5 lovituri interscapulare
• Se va verifica obţinerea
dezobstrucţiei după fiecare
lovitură
• Dacă nu s-a obţinut
dezobstrucţia prin lovituri
interscapulare vor fi efectuate
5 compresiuni abdominale
COMPRESIUNI
ABDOMINALE
Lantul supravietuirii

Defibrilare
Acces BLS ALS
precoce

BLS in < 4 min ALS in < 8 min

 ALS
ADVANCED LIFE SUPPORT
A
B
C
D
E
 Ventilaţia cu balon şi mască facială

 Eficientă şi sigură pt. a asista

ventilaţia pe o perioadă scurtă de
timp în prespital / dep. de urgenţă.
 Permite ventilarea în urgenţă fără a
avea nevoie de o sursă de oxigen
 Prevăzut cu rezervor de oxigen şi
sursă de oxigen permite ventilarea
cu concentraţii mari de oxigen (85
% ).
 Înainte de începerea ventilaţiei,
salvatorul trebuie să verifice dacă
oxigenul intră în balon.
Ventilaţia cu balon şi mască facială
 Ventilaţia cu balon şi mască facială

Balonul Ruben cu mască facială

 Balonul Ruben trebuie să fie pe

măsura pacientului.

 Trebuie selectată masca ce asigură

un sigiliu perfect la nivelul feţei.

 Trebuie folosite ambele mâini:

- una ţine masca aplicată etanş pe
faţa copilului,
- cealaltă mână comprimă balonul
de ventilaţie.
Cum ventilăm?

 Compresiuni lente ale balonului

de ventilaţie ( 1sec – 1 1/2 sec
pentru fiecare compresiune ).

 Între compresiuni să permitem

distensia completă a balonului.

 Presiunea şi volumul adecvate

pentru aceste ventilaţii sunt
acelea care determină
ridicarea toracelui.

 Ritmul este de 20/min (1

ventilaţie la 3 secunde )
Când întrerupem ventilaţia cu balonul ?

 La reluarea ventilaţiei spontane ( eficiente )

 La preluarea ventilaţiei de către echipa de

reanimare.

Nici vreun alt motiv nu justifică

întreruperea sau sistarea temporară a
ventilaţiei cu balonul.
 Incidente în timpul ventilaţiei cu balonul

 Eşecul ventilaţiei ( toracele nu se ridică )

- Cauza = poziţionarea inadecvată a CRS
- Remediu (logic) = repoziţionarea CRS
- poziţii de extensie progresivă a
capului până la atingerea uneia care
permite ventilaţia.
= aspiraţia secreţiilor.
 Distensia gastrică
- Cauza = compresiuni rapide ale balonului (presiuni mari)
- Remediu = administrarea lentă a ventilaţiei,
= manevra Sellick - doi salvatori
- scade riscul de regurgitare
Consideraţii anatomice
 Laringe de adult
 Diametru cartilaginos uniform
 Cel mai îngust punct la nivelul corzilor
vocale
Consideraţii anatomice

 Laringele pediatric
 Începe să se îngusteze cu cartilajul
tiroidian
 Cel mai îngust punct la nivelul
cartilajului cricoid
 C8
6

ADJUVANȚI AI CĂILOR
RESPIRATORII
Adjuvanţi ai CRS
Canula orofaringiană ( GUEDEL )

 LA pacientul inconştient dacă

manevrele de deschidere a CRS
nu reuşesc să le menţină
deschise şi neobstruate

 Nu protejeajă de aspirarea de
secreţii, sânge, conţinut gastric

 Nu trebuie utilizată la pacientul

conştient sau semiconştient
(reflex de vomă).
Adjuvanţi ai CRS
Canula orofaringiană ( GUEDEL )

 Trebuie folosită COF cu

dimensiunea corespunzătoare
vârstei.
Căi aeriene orale şi nazale
 Intubaţia endotraheală ( managementul definitiv al
căilor aeriene ).

Mărimea sondei endotraheale:

- Sonda endotraheală = vârsta (ani) / 4 + 4
(la copii peste 2 ani)
- Diametrul extern al sondei să corespundă cu
diametrul degetului mic al copilului.

Lame:
- Miller (dreaptă) pt. sugar / copil mic
- Macintosh (curbă) pt. copil mare / adult
Lama Miller

 Dreaptă
 Vârful atinge epiglota
şi o ridică
 Mai bună în cazul
sugarilor şi a copiilor
mici
Lama Macintosh

 Curbă
 Se amplasează în
vallecula ridicând baza
limbii care la rândul ei
ridică epiglota
 Se utilizează mai
frecvent în cazul copiilor
mai mari şi al adulţilor
 Laringoscopia directă

.
Anatomia laringelui

Glota inchisa Glota deschisa

Pregătirea pentru intubaţie

 Alegerea echipamentului potrivit

 Preoxigenare
 Presiunea cricoidiană (manevra
Sellick)
 Inducţia rapidă:
Manevra Sellick
( doi salvatori )
Pregătirea pentru intubaţie
 Inducţia rapidă:
 Atropină: 0,02 mg/Kg, minim 0,1 mg
 - scade reacţia vagală
 - reduce secreţiile bronşice
 Xilina: 1 mg/Kg IV - previne HIC
• Sedarea:
• Diazepam: 0,1 – 1 mg/Kg/doză IV
• Midazolam: 0,1 – 0,2 mg/Kg IV
• Thiopental: 4 – 6 mg/Kg IV bolus, apoi PEV
1 – 2 mg/Kg/min, poate cauza hTA, scade HIC.
• Ketamina: 2 mg/Kg IV, preferată în astm, creşte tensiunea
intracraniană.
• Propofol
 Pregătirea pentru intubaţie
Pentru a reuşi intubaţia, pacientul trebuie să fie relaxat
complet.

Uneori este necesară curarizare

- Succinilcolina: 1 – 2 mg/Kg IV
- Vecuronium: 0,2 – 0,3 mg/Kg IV
- Rocuronium: 0,6 – 1,2 mg/Kg IV
 Confirmarea intubaţiei

 Confirmare clinică:
- vizualizarea corzilor vocale
- MV egal, simetric
- condens pe pereţii interiori ai sondei de
intubaţie
 Saturaţia oxigenului
 Detectarea CO2 (capnometru)
 Rx torace
Probleme la pacientul intubat

 Deplasarea tubului
- bronşia dreaptă
- esofag
 Obstrucţia tubului
- dop de mucus în tub
- tub îndoit
 Pneumotorace
 Echipament defect
Complicaţiile IOT
 Intubaţia esofagului nerecunoscută la timp duce
la deces
 Intubaţia unei bronşii atelectazia plămânului
contralateral
 Deplasarea unei leziuni cervicale
 Fracturi dentare -> necesara aspirarea fragmentelor
hemoragie
 Leziuni ale corzilor vocale
 Hemoragii orofaringiene
 Accentuarea obstrucţiei (edem)/bronhospasm
 Vărsături
 Bradicardie /stop cardiac (mediate vagal)
Intubaţia dificilă

 Poate fi anticipată

 Poate necesita tehnici alternative

 Masca laringiană
 Permite ventilaţia
 Nu previne aspiraţia
 Important pentru
salvarea vieţii
 Contraindicată la
pacienţii conştienţi, cu
reflex glotic prezent
(Pot opune rezistenţă la
introducere)
Masca laringiană
 C1
06

Circulația
 C1

c 07

 Puls central
 Monitorizare (ekg, ta, av)
 Abord venos
 Recoltare analize
 Administrare medicație
 C1
Accesul vascular 08

 Abord venos periferic

 Abord venos central (unde?)
 Abord intraosos
Accesul vascular:
Preferat abordul venos sau intraosos faţă de calea
endotraheală pentru administrarea substanţelor active.
- Acces vascular: periferic/central (v. femurală)
- Canularea intraosoasă:
- acces bun pentru fluide, sânge, droguri.
- alternativă sigură în cazurile de şoc sau SCR
(acces la plexurile venoase ale medularei –
necolababile)
- contraindicaţii: - fracturile de pelvis,
- fractura de tibie/membru inferior proximal
de tibie
- Venele scalpului (mici şi superficiale) – nn, sugar
- rar folosite în resuscitare, pot fi utile în stabilizarea
postresuscitare.
- Venele ombilicale – la nn.
 Canularea IO

 Antero-medial: tibie, 2 cm sub

tuberozitatea tibială
 Anterior: femur distal

 Complicaţii:
- extravazarea fluidelor în
spaţiul subcutan
- fluide în spaţiu subperiostal
- abces subcutan
- osteomielită
Abordul venos central

 Femural

 Accesibil

 Se evită întreruperea RCP

 Se evită pneumotoracele

 Risc infecţios
Situsuri speciale nou-nascut
Reţeaua venoasă
epicraniană
Nu pentru resuscitare
Utilăpentru stabilizarea
postresuscitare
 Situsuri speciale nou-nascut

 Canularea venei
ombilicale
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor

 Sistemul venos – de elecţie

 Alternative : - IO
- ET
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor
 Administrarea endotraheală
- adrenalina, atropina, lidocaina, naloxon ( droguri
liposolubile )
- doza optimă nu este clar stabilită
- recomandat: adrenalina 0,1mg/Kg; xilina 2-3
mg/Kg; atropina 0,03mg/Kg; naloxona nu se
cunoaşte.
- medicaţia se diluează în 3 - 5 ml SF.
- după instilarea în sonda endotraheală, urmează
un flush (spălare) cu 3 – 5 ml SF.
- după flush, obligatoriu 5 ventilaţii cu presiune
pozitivă
Medicatia resuscitarii
Reguli generale de administrare a
medicamentelor

 Abord venos central vs venos periferic – neclar

 Abord venos periferic

- administrarea drogului urmata obligator de flush cu SF de cel
putin 5 ml (vehicularea drogului din circulatia periferica in cea
centrala)
Defibrilarea

 Definiţie:
Tehnica de administrare a unui curent electric de scurtă
durata (aprox. 5 ms) prin torace, pentru a permite
depolarizarea asincronă a unei mase critice de miocard,
urmată apoi de o repolarizare uniformă ce permite ca un
focar dominant (de obicei nodul sinusal) să stimuleze
cordul în mod normal, restabilind ritmul organizat de
bază.
Dacă depolarizarea normală nu se reia,
- FV continuă sau
- se obţine linie izoelectrică.
Factorii care influenţează defibrilarea

 Impedanţa transtoracică
- Dimensiunea padelelor
- Poziţia padelelor
- Contactul padele – tegument
- Presiunea exercitată asupra padelelor
- Faza respiraţiei când se aplică şocul.

 Durata FV.

 Starea miocardului
 Impedanţa transtoracică
 Poziţia padelelor:

- Ambele padele pe suprafaţa anterioară a toracelui

- pe marginea dreaptă a sternului sub claviculă
- pe linia axilară anterioară, în dreptul apexului cardiac.
- Variantă: padelele plasate antero – posterior ( pt. padele
prea mari ) - anterior – mediosternal
- posterior – paravertebral stâng
- Unele defibrilatoare au marcat pe:
- electrodul + ,, stern ,, - electrodul -
,, apex ,,
Impedanţa transtoracică
Poziţia padelelor
 Antero-posterioară
 Parasternal stâng
 Spate

 Anterioară
 Parasternal drept sub claviculă
 Linia axilară anterioară stângă
 Impedanţa transtoracică

• Contactul padele - tegument

- conductivitatea mediului dintre suprafaţa
padelelor şi piele este importantă pentru scăderea
rezistenţei transtoracice.
- materiale utilizate:
- gel
- pastă electroconductoare
- comprese cu ser.
- evitaţi formarea unei pelicule de gel la suprafaţa
toracelui între cei doi electrozi (scurt – circuit la
suprafaţa toracelui ).
 Impedanţa transtoracică

 Faza respiratorie
- rezistenţa transtoracică este cea mai mare când plămânul
este plin cu aer în timpul inspirului.

este benefică descărcarea de energie odată cu apăsarea

fermă a padelelor în timpul expirului
 Tehnica defibrilării

 Poziţionarea bolnavului în decubit dorsal

 Se aplică gel bun conducător pe suprafaţa
padelelor
 Se porneşte def., selectăm energia pt. primul şoc
(4 J/Kg).
 Se încarcă defibrilatorul şi se aşteaptă până la
încărcarea completă a condensatorului (semnal
luminos/acustic).
 Electrozii se aplică ferm pe torace
 Persoana care aplică şocurile anunţă cu voce tare
efectuarea manevrei şi evită orice contact cu
bolnavul sau cu patul. Se întrerupe RCP.
 Tehnica defibrilării

 Dacă după primul şoc FV continua, se face

RCP 2 min, după care se verifică ritmul pe
monitor

 Dacă persistă FV/TV fără puls, se aplică al

doilea şoc, tot de 4 j/Kg.
(vezi protocolul FV/TVfp)
 Pacienţii purtători de stimulator electric
permanent pot fi defibrilaţi, dar se recomandă
plasarea padelelor la o distanţă de minim 12,5 cm
de generator
Administrarea de adrenalină şi
combaterea acidozei
facilitează defibrilarea
Cardioversia sincronizata

 Definiţie
- Aplicarea curentului electric pe cord evitând
perioada vulnerabilă, când se poate induce fibrilaţie
ventriculară.
- Descărcarea curentului electric are loc la 10 ms după
unda ,, R ,,
 Defibrilatoarele moderne recunosc automat prin padelele aplicate pe
torace o activitate electrică ce necesită electroversie sincronă şi
activează modul sincron de defibrilare.
 La defibrilatoarele mai vechi trebuie să activăm manual circuitul sincron.
 În modul sincron , defibrilatorul nu eliberează imediat energia, la
apăsarea butoanelor de defibrilare, deoarece este necesar un interval
de timp pentru sincronizarea cu ritmul cardiac.
 Se ţin padelele apăsate ferm pe torace, cu butoanele de defibrilare
apăsate, până când aparatul descarcă energia.
Cardioversia sincronizata

 Indicaţii:

- Tahiaritmii (QRS larg/îngust) cu puls central prezent dar

cu status hemodinamic alterat.

- Tahiaritmii cu QRS îngust şi fără puls central

- Dacă dorim să oprim o aritmie care nu răspunde la

tratamentul medicamentos (ex. FiA).
Defibrilare vs Cardioversie

Defibrilare Cardioversie

Nesincronizată Sincronizată

Ritmuri fără puls Puls prezent

După ce aţi pornit cordul, NU vă odihniţi,
greul abia acum începe, fiţi alături de
pacient, al cărui creier are nevoie de
îngrijirile voastre.
CAUZE REVERSIBILE DE SCR

 Tamponada  Hipoxia
cardiaca  Hipovolemia
 Tromboza  Hiperkaliemia
(TEP)
 Hipotermia
 Pneumotorax
sufocant
 Toxice
 DIFERENȚE ADULT / COPIL

 Cheamă ajutor IMEDIAT  Cheamă ajutor după 1

minut CPR
 Începe cu 5 ventilatii
 Începe cu compresii
salvatoare
toracice

 Copil 15/2 + NN 3 / 1
 Compresii / ventilații = 30 / 2

 Metoda compresiilor
toracice
Întrebări?