Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Urgentistul:
= evaluează rapid
= inițiază resuscitarea și stabilizarea pacientului
= efectuează manevre salvatoare de viață
= inițiază terapia fazei acute
= începe investigarea pacientului orientând către
diagnostic
= decide alături de celelalte specialități internarea,
supravegherea sau externarea pacientului
CUVINTE CHEIE
ECHIPĂ
PERMANENTĂ EVALUARE ȘI REEVALUARE
A PACIENTULUI
PRIVIRE DE ANSAMBLU A ” SCENEI ”
SIGURANȚA SALVATORULUI
ALGORITMI (LEGI, PROTOCOALE,
GHIDURI)
FORURI SUPERIOARE
NAȚIONALE:
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- DSU
- ASOCIAȚIA DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ ȘI DEZASTRE
(AMUD)
INTERNAȚIONALE
- EUROPEAN RESUSCITATION COUNCIL (ERC)
- INTERNATIONAL LIAISON COMMITTEE ON RESUSCITATION
(ILCOR)
OBIECTIV
CHEMAȚI UN DOCTOOOORR!!
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
(BASIC LIFE SUPPORT)
Obiective
Să înţelegem:
Riscurile la care se expune salvatorul în timpul
resuscitării
Cum se acordă primul ajutor
Diferenţele dintre primul ajutor acordat în
interiorul şi în afara spitalului
- BASIC LIFE SUPPORT
- IMMEDIATE LIFE SUPPORT
- ADVANCED LIFE SUPPORT
Riscurile salvatorului
CONȘTIENT / INCONȘTIENT ??
Evaluare
DA
NE ASIGURĂM CĂ VICTIMA ESTE ÎN AFARA
ORICĂRUI PERICOL
ÎNCERCĂM SĂ AFLĂM CE S-A ÎNTÂMPLAT ȘI SĂ
CHEMĂM AJUTOR DACĂ ESTE NEVOIE
EXISTA LEZIUNI ?
RE-EVALUARE
Reacţionează victima?
NU
Strigaţi după ajutor
Aşezaţi victima în decubit dorsal
A
eliberaţi-i căile aeriene
A
• SE VA EFECTUA NUMAI
PENTRU ÎNDEPĂRTAREA
CORPILOR STRĂINI SOLIZI,
VIZIBILI, SECREȚII, LICHID DE
VĂRSĂTURĂ
Controlul CRS
La victima inconştientă
- relaxarea musculaturii buco – faringiene obstrucţia
- deplasarea posterioară pasivă a limbii CRS
Victimă inconştientă care nu respiră, primul lucru care trebuie făcut este
deschiderea CRS
Hiperextensia capului
Ridicarea mandibulei
Dacă se
suspicionează leziune
de coloană
vertebrală cervicală:
Subluxaţia
mandibulei
Extensia capului + ridicarea mandibulei
Plasaţi o mână pe frunte şi basculaţi capul pe spate cu
blândeţe până ajunge în poziţie neutră. Gâtul va fi
discret în extensie.
Contraindicată dacă suspicionăm un traumatism
cervical
Plasaţi degetele celeilalte mâini (cu excepţia policelui)
sub bărbie şi ridicaţi mandibula în sus şi în afară.
DA
NU
CIRCULAȚIA
Circulaţia
Expiraţi continuu (1
sec) în gura victimei
Verificaţi dacă i se
ridică pieptul
Păstraţi-i bărbia
ridicată
Verificaţi mişcările
toracelui
VERIFICAREA REVENIRII TORACELUI
RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ
EFECTUATĂ DE O SINGURĂ
PERSOANĂ
Ventilaţia gură-la-nas
30 compresiuni : 2 ventilaţii
Reevaluarea victimei
Evaluarea
Ritmului
Nu se
Se indică şoc
indică şoc
Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic
1 lună 1 an Pubertate
Constient Inconstient
AJUTOR!!!
Nu respira
Eficienta respiratiilor +
spontane: Respira permeabilizeaza 5 resp. salvatoare
-culoarea tegumentelor CRS
-prezenta efortului respirator
-Sat. O2, pCO2, pO2
+ Ramane
inconstient,
Pozitie de fara puls
Statusul
siguranta
hemodinamic:
+
-TA
Echipa de RCP 1 min
-TRC, culoarea
resuscitare
tegumentelor
-Temp. perif., centrala
RCP
- Diureza
Ventilaţia salvatoare (Rescue breath)
Dacă nu este detectată respiraţia spontană începem ventilaţia de
prim ajutor, având grijă să menţinem CRS deschise prim manevra
de extensie a capului sau subluxare anterioară a mandibulei.
Recomandate dispozitivele de protecţie împotriva infecţiilor
(utilizarea lor nu trebuie să întârzie ventilaţia).
Tehnica ventilaţiei salvatoare
1. Inhalaţi adânc
2. Dacă victima - sugar puneţi gura dvs. pe nasul şi gura victimei
- copil respiraţie gură la gură,
3. cinci respiraţii lente ( 1 – 1 ½ sec. pt. fiecare resp. ), făcând pauză
după fiecare respiraţie pentru a inspira.
Ventilaţiile salvatoare sunt cel mai important sprijin pentru un sugar
sau copil care nu respiră.
Circulaţia
- artera brahială
- artera femurală ( personal
medical ).
- Apucaţi braţul copilului ţinând
policele în afară iar cu indexul şi
mediusul căutaţi cu blândeţe artera
brahială pe faţa medială a braţului.
Circulaţia
Frecvenţa ventilatorie:
40 – 60/min, fără M.C.E.
Frecvenţa compresiunilor toracice (M.C.E.):
120/min (realizate fără ventilaţie).
Raportul M.C.E./ventilaţie:
3/1
Medicaţia este indicată dacă FC < 60/min în
pofida ventilaţiei adecvate cu O2 100% şi
MCE (balon cu rezervor).
Resuscitarea neonatală`1
Masca facială:
- trebuie să acopere gura şi
nasul victimei, lăsând
liberi ochii
- tehnica policelui
- tehnica policelui
Salvatorul se epuizează
Când solicit ajutor?
• 5 lovituri interscapulare
• Se va verifica obţinerea
dezobstrucţiei după fiecare
lovitură
• Dacă nu s-a obţinut
dezobstrucţia prin lovituri
interscapulare vor fi efectuate
5 compresiuni abdominale
COMPRESIUNI
ABDOMINALE
Lantul supravietuirii
Defibrilare
Acces BLS ALS
precoce
Laringele pediatric
Începe să se îngusteze cu cartilajul
tiroidian
Cel mai îngust punct la nivelul
cartilajului cricoid
C8
6
ADJUVANȚI AI CĂILOR
RESPIRATORII
Adjuvanţi ai CRS
Canula orofaringiană ( GUEDEL )
Nu protejeajă de aspirarea de
secreţii, sânge, conţinut gastric
Lame:
- Miller (dreaptă) pt. sugar / copil mic
- Macintosh (curbă) pt. copil mare / adult
Lama Miller
Dreaptă
Vârful atinge epiglota
şi o ridică
Mai bună în cazul
sugarilor şi a copiilor
mici
Lama Macintosh
Curbă
Se amplasează în
vallecula ridicând baza
limbii care la rândul ei
ridică epiglota
Se utilizează mai
frecvent în cazul copiilor
mai mari şi al adulţilor
Laringoscopia directă
.
Anatomia laringelui
Confirmare clinică:
- vizualizarea corzilor vocale
- MV egal, simetric
- condens pe pereţii interiori ai sondei de
intubaţie
Saturaţia oxigenului
Detectarea CO2 (capnometru)
Rx torace
Probleme la pacientul intubat
Deplasarea tubului
- bronşia dreaptă
- esofag
Obstrucţia tubului
- dop de mucus în tub
- tub îndoit
Pneumotorace
Echipament defect
Complicaţiile IOT
Intubaţia esofagului nerecunoscută la timp duce
la deces
Intubaţia unei bronşii atelectazia plămânului
contralateral
Deplasarea unei leziuni cervicale
Fracturi dentare -> necesara aspirarea fragmentelor
hemoragie
Leziuni ale corzilor vocale
Hemoragii orofaringiene
Accentuarea obstrucţiei (edem)/bronhospasm
Vărsături
Bradicardie /stop cardiac (mediate vagal)
Intubaţia dificilă
Poate fi anticipată
Circulația
C1
c 07
Puls central
Monitorizare (ekg, ta, av)
Abord venos
Recoltare analize
Administrare medicație
C1
Accesul vascular 08
Complicaţii:
- extravazarea fluidelor în
spaţiul subcutan
- fluide în spaţiu subperiostal
- abces subcutan
- osteomielită
Abordul venos central
Femural
Accesibil
Se evită pneumotoracele
Risc infecţios
Situsuri speciale nou-nascut
Reţeaua venoasă
epicraniană
Nu pentru resuscitare
Utilăpentru stabilizarea
postresuscitare
Situsuri speciale nou-nascut
Canularea venei
ombilicale
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor
Alternative : - IO
- ET
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor
Administrarea endotraheală
- adrenalina, atropina, lidocaina, naloxon ( droguri
liposolubile )
- doza optimă nu este clar stabilită
- recomandat: adrenalina 0,1mg/Kg; xilina 2-3
mg/Kg; atropina 0,03mg/Kg; naloxona nu se
cunoaşte.
- medicaţia se diluează în 3 - 5 ml SF.
- după instilarea în sonda endotraheală, urmează
un flush (spălare) cu 3 – 5 ml SF.
- după flush, obligatoriu 5 ventilaţii cu presiune
pozitivă
Medicatia resuscitarii
Reguli generale de administrare a
medicamentelor
Definiţie:
Tehnica de administrare a unui curent electric de scurtă
durata (aprox. 5 ms) prin torace, pentru a permite
depolarizarea asincronă a unei mase critice de miocard,
urmată apoi de o repolarizare uniformă ce permite ca un
focar dominant (de obicei nodul sinusal) să stimuleze
cordul în mod normal, restabilind ritmul organizat de
bază.
Dacă depolarizarea normală nu se reia,
- FV continuă sau
- se obţine linie izoelectrică.
Factorii care influenţează defibrilarea
Impedanţa transtoracică
- Dimensiunea padelelor
- Poziţia padelelor
- Contactul padele – tegument
- Presiunea exercitată asupra padelelor
- Faza respiraţiei când se aplică şocul.
Durata FV.
Starea miocardului
Impedanţa transtoracică
Poziţia padelelor:
Anterioară
Parasternal drept sub claviculă
Linia axilară anterioară stângă
Impedanţa transtoracică
Faza respiratorie
- rezistenţa transtoracică este cea mai mare când plămânul
este plin cu aer în timpul inspirului.
Definiţie
- Aplicarea curentului electric pe cord evitând
perioada vulnerabilă, când se poate induce fibrilaţie
ventriculară.
- Descărcarea curentului electric are loc la 10 ms după
unda ,, R ,,
Defibrilatoarele moderne recunosc automat prin padelele aplicate pe
torace o activitate electrică ce necesită electroversie sincronă şi
activează modul sincron de defibrilare.
La defibrilatoarele mai vechi trebuie să activăm manual circuitul sincron.
În modul sincron , defibrilatorul nu eliberează imediat energia, la
apăsarea butoanelor de defibrilare, deoarece este necesar un interval
de timp pentru sincronizarea cu ritmul cardiac.
Se ţin padelele apăsate ferm pe torace, cu butoanele de defibrilare
apăsate, până când aparatul descarcă energia.
Cardioversia sincronizata
Indicaţii:
Defibrilare Cardioversie
Nesincronizată Sincronizată
Tamponada Hipoxia
cardiaca Hipovolemia
Tromboza Hiperkaliemia
(TEP)
Hipotermia
Pneumotorax
sufocant
Toxice
DIFERENȚE ADULT / COPIL
Copil 15/2 + NN 3 / 1
Compresii / ventilații = 30 / 2
Metoda compresiilor
toracice
Întrebări?