•DEFINITIE

•EPIDEMIOLOGIE
•ETIOLOGIE
•TABLOUL CLINIC
•EXAMENUL CLINIC IN E.T.–
EXTRA-ORAL
 DEFINIȚIE

Edentaţia totală este acea stare clinică patologică a

sistemului stomatognat, caracterizată prin absenţa
tuturor organelor odonto-parodontale de pe unul
sau ambele maxilare, după perioada lor de erupţie,
însoţită de afectarea principalelor funcţii ale
sistemului stomatognat(, fizionomia, fonaţia,
masticaţia,deglutiţia, automenţinerea).
EPIDEMIOLOGIE

Incidența ET rămâne ridicata

astăzi, în ciuda progreselor în
stomatologie.Acest lucru se datoreaza
în primul rând factorului civilizație,
care este însoțităde o diversificare a
produselor alimentare, contribuind
astfel la creșterea cariilor si a bolii
parodontale, cele mai comune cauze
ale ET. Continua creșterea a nivelului
de trai a dus la prelungirea duratei de
viață, creșterea duratei medii de viață,
care a contribuit substanțial la
menținerea unui procent ridicat de
edentație totală randul populatiei
varstnice
 Locating total edentulous Treatment
Total Total
number edentul
Bi- Maxillary Mandibulary Untreated Treated
of cases ous maxillary
resolved patients

1082 242 483 357 653 429

10414
10,39% 22,37% 44,64% 32,97% 60,35% 39,65
%

Rezultate similare au fost raportate de alte

studii statistice realizate în Statele Unite ale Americii
de către Institutul Național de Cercetare Dentara - a
stabilit o incidenta de 4% din populația adultă și 41%
in randul adultilor in varsta.
 Alte studii au raportat că, în țările dezvoltate
(Germania, Finlanda, Suedia, Anglia ...) aproximativ 30%
din populație prezintă o formă clinică de edentație
parțială sau totală.

În Europa, departamentele competente ale

statisticii demografice estimează că 30 de milioane de
oameni sunt complet edentati - aproximativ 10%.
Având în vedere incidenta crescuta a ET in randul
adultilor in varsta, mult timp s-a crezut că pierderea
dinților este inevitabilă odată cu vârsta si este considerat
un proces normal de imbatranire. Cercetari Gerontologice
arata ca status normal imbatranirea SSTG si au permis
diferențierea proceselor fiziologice de imbatranire cu
efectul de boală produs în cavitatea bucală de ET, această
diferențiere fiind necesara pentru a evita confuzia între
imbatranire si boala.
Women Men Urban Rural
50,83% 49,17% 68,30 % 31,70 %
Total toothless incidence The incidence of total
by gender toothless by environmental
Hill regions Plain regions Mountain regions
52,22 % 22,09 % 16,69 %
The incidence of total toothless by geographic region

Toate aceste rezultate

sunt în concordanță cu alte
statistici internaționale ,care
determina că dinții maxilari
dispar mai repede decât
dinții inferiori și această rata
de pierdere la femei este mai
mare decât bărbații.
 for edentulism per
100,000 inhabitants in 2004
 ETIOLOGIA EDENTAŢIEI TOTALE

I. FACTORII DETERMINANŢI

1. CAUZE APARENTE –
INCLUZII DENTARE TOTALE
determinate de:
 FACTORI LOCALI: - malformaţii dentare;
- tulburări osoase;
- leziuni ale maxilarelor;
 FACTORI GENERALI: - ereditate;
- disendocrinii;
- rahitism.
2. CAUZE CONGENITALE –
ANODONŢIA TOTALĂ
caracterizată prin lipsa congenitală a tuturor mugurilor

TOTALA PARTIALA
3. CAUZE DOBĂNDITE:

LOCALE :
- Caria dentară şi complicaţiile ei;
- Parodontopatia marginală cronică;
- Traumatismele complexe dento:parodontale;
- Tumorile benigne şi maligne ale maxilarelor;
- Supraerupţia dinţilor;
- Cauze iatrogene.

 GENERALE: - Diabetul zaharat;

-Osteoporoza senilă; Rahitismul
 II. FACTORII FAVORIZANŢI

1. FACTORII GENETICI
a . RASA: - Neagră - incidenţă scăzută;
- Albă - incidenţă crescută.
b. VÂRSTA ŞI SEXUL

2. FACTORII DE RISC:
a. CONSUMUL DE ALCOOL, CAFEA, TUTUN
b. UNELE PROFESII: cofetari, patiseri, brutari,
vopsitori, tipografi, mineri.

3. FACTORI SOCIO- DEMOGRAFICI ŞI

ECONOMICI:
a. NIVELUL OCUPAŢIONAL REDUS
b. GRADUL SCĂZUT DE EDUCAŢIE SANITARĂ
1. DUREREA în ET se poate prezenta sub diferite aspecte:
- HIPERESTEZIA ALVEOLARĂ
- DUREREA FANTOMĂ
- SINDROMUL DE BONT DUREROS
- DUREREA DETERMINATĂ DE procese inflamatorii, tumori, resturi
radiculare,corpi străini restanţi în grosimea procesului alveolar
- ACUZE DUREROASE ALE LIMBII
- SENZAŢIA DE ARSURĂ, DE USCĂCIUNE A MUCOASEI ORALE
- ALGII LOCALIZATE la nivelul ATM, sau la nivelul muşchilor
masticatori şi oro-faciali
 2. TULBURĂRILE FUNCŢIONALE

A . TULBURĂRILE MASTICATORII
* LA EDENTATUL TOTAL NEPROTEZAT se manifestă prin:
 scăderea eficienţei masticatorii ;
 modificarea traiectoriei ciclului de masticaţie;
 scăderea forţei masticatorii direct proporţional cu
tipul şi consistenţa alimentului ;
 creşterea numărului de cicluri masticatorii pe
unitate de timp.

Cauzele scăderii eficienţei masticatorii:

 pierderea tuturor unităţilor dento-parodontale de pe
arcade;
 instalarea hipotrofiei şi hipotoniei muşchilor
mobilizatori ai mandibulei;
 B. TULBURĂRILE DE DEGLUTIŢIE

Urmează celor de masticaţie şi au drept consecinţe:

- traumatizarea A.T.M.;
- traumatizarea muşchilor mobilizatori;
- imposibilitatea fixării mandibulei pe maxilar şi
mobilitatea ei;
- eforturi musculare suplimentare pentru realizarea
deglutiţiei;
- etalarea limbii pe creasta alveolară edentată ;
- sprijinirea vârfului limbii pe B.P. şi ridicarea marginilor
sale;
- scăderea tonicităţii muşchilor ridicători
- scăderea compensatorie a amplitudinii contracţiilor m.
orbiculari şi buccinatori .
 C. TULBURĂRILE DE FONAŢIE:

Sunt determinate de modificări produse la nivelul

rezonatorului bucal. Tulburările fonatorii cele mai
evidente se produc în special când ultimii dinţi
pierduţi de pe arcadă sunt cei din zona anterioară .

Consecinţe:
- nu se mai poate realiza articularea consoanelor
dentale,
- prin protezare apar tulburări de recepţionare
fonetică interioară, ce dau o stare de nelinişte
bolnavului;
- sunetele emise depind şi de: - poziţia arcadelor ;
- poziţia limbii ;
- stereotipul
dinamic al fonaţiei;
D. TULBURĂRILE FIZIONOMICE sunt generate de:

PIERDEREA TOTALĂ A DINŢILOR determină:

- Aspect de faţă turtită, înfundată;
- Invaginarea buzelor şi obrajilor;
- Accentuarea şanţurilor şi pliurilor feţei
ce accentuează aspectul de îmbătrânire;;

FENOMENUL DE ÎMBĂTRÂNIRE;
 E. TULBURĂRILE FUNCŢIEI DE
AUTOMENŢINERE:
SSTG face eforturi pentru reechilibrare în urma
pierderii dinţilor, în scopul revenirii la homeostazia
anterioară edentării.
În acest scop:
- ciclurile masticatorii se înmulţesc ;
- îşi modifică aspectul;
- deglutiţia îşi schimbă caracteristicile;
- fonaţia se corectează parţial prin eforturi
suplimentare..
 TULBURĂRI DE ORDIN PSIHIC :
Etiologie complexă
şi manifestări polimorfe
determinate de :
- modificarea schemei corporale;
- sindromul amputaţiei ;
- scăderea capacităţii fizice şi
intelectuale;
- apariţia unor tare generale;
Manifestările se accentuează
în raport cu :
- înaintarea în vârstă ;
- fenomenul de marginalizare
socială a vârstnicului;
- pierderea statutului său în
familie;
- apariţia de dezechilibre (psihoze
prin pensionare; nevroze).
EXAMENUL CLINIC
AL PACIENTULUI
EDENTAT TOTAL
 EXAMENUL LOCAL STOMATOLOGIC
Extra-oral Intra-oral

STATIC DINAMIC

INSPECTIE

PALPARE

ASCULTATIA

Masuratori
FATA antropometrice PROFIL
Un examen clinic corect si complet trebuie sa constituie primul act pe care
medicul trebuie sa-l execute de fiecare data cand pacientul se prezinta
pentru servicii de specialitate.
-Importanta medicala
- Importanta medico-legala Diagnostic corect si complet
- Importanta stiintifica

- Cauza ce a dus la starea de edentatie Plan de tratament corespunzator

- Aspectelor clinice particulare
- Conditiile de sprijin,mentinere si stabilitate

Psihic

Climat relaxat,de simpatie si

incredere cu
pacientul,atitudine de
intelegere,blandete

Fermitate in aplicarea
terapiei
Datele personale – datele anamnestice – identitatea civica si somatica a
pacientului (corelarea caracteristicilor viitoarei proteze cu particularitatile
pacientului,varsta,sex,profesie)
Femei – exigente estetice
Barbati – exigente functionale

Varsta – terenul pacientului (patologia stomatologica si generala geriatrica) –

alegerea variantei terapeutice si etapizarea.

Domiciliul – conditioneaza etapizarea planului de tratament

Profesia – factorii etiologici (caria cofetarilor,medii toxice) – uneori definitorie
pentru alegerea planului de tratament.
Conditiile de viata si munca
 1.PREGATIREA PACIENTULUI

2.PREGATIREA INSTRUMENTARULUI
3. EXAMENUL CLINIC PROPRIU-ZIS
Motivele prezentarii
In functie de forma clinica a edentatiei,de preponderenta unor anumite
simptome,de prezenta si amploarea complicatiilor

Refacerea functiilor – masticatorie,fizionomica,fonetica,deglutitie.

Tulburari articulare,leziuni de mucoasa,reoptimizari ale protezelor.

Fenomenul dureros – etiologie si manifestari clinice variate – hiperestezia

alveolara,durerea fantoma,articulara,musculara
Insuficienta functionala – amploarea si localizarea conditioneaza caracterul
prioritar al tulburarilor functionale,pacientul aducand in prim plan tulburarea
considerata de acesta majora.
Alte cauze subiective – in scopul reoptimizarii protezelor
(instabilitate,reparatii) – accidente sau complicatii ale unui tratament
anterior.
ANAMNEZA
Istoricul afectiunii
Antecedentele generale
Antcedentele stomatologice
Antecedentele heredo-colaterale
Antecedentele personale

Istoricul afectiunii – date despre debut,evolutia edentatiei,tratamentele pe

care le-a urmat,data pierderii ultimilor dinti.
Informatii de spre prima protezare adjuncta,reactia pacientului,mai ales
cea psihica avuta la tratamente,eventuale reactii alergice la materialele
folosite.
Cronologia extractiilor dentare,etiologia pierderii dintilor – date despre
morfologia CP si prognosticul asupra viitoarei proteze.
Gradul de colaborare cu medicul – existenta riscului reactualizarii.
ANTECEDENTE PERSONALE

GENERALE – se indentifica afectiunile sistemice ale pacientului,in special cele

ce influenteaza tratamentul.
Existenta in istoricul familial a unei afectiuni ,ridica suspiciunea prezentei
acesteia.
O trecere in revista a afectiunilor generale ale pacientului de la nastere pana
in prezent
Nu se poate separa SSTG de contextul biologic (fiind un sistem
integrat),patologia acestuia fiind in stransa relatie cu patologia generala.

- Bolile cardio-vasculare – miocardiopatii,HTA

-Bolile respiratorii – astm,emfizem,obstructii ale
cailor.
- Bolile digestive – gastrite,ulcere,hepatite,ciroze
- Bolile metabolice – diabet,obezitate,avitaminoze.
- Bolile aparatului renal – insuficienta
renala,sindroame renale,nefropatii.
- Discrazii sangvine – anemii,leucoze
- Boli endocrine
- Boli ale sistemului nervos
- Cancere si stari precanceroase.
Afectiunile grave temporizeaza sau chiar contraindica tratamentul (afectiun
cardio-vasculare,discrazii sanguine,cancere))
Alte afectiuni limiteaza posibilitatile de solutionare ale cazului (contraindicatia
interventiilor chirurgicale,contraindicatiile de folosire a anestezicelor)

Sedinte scurte si reduse ca numar – solutie simpla de

tratament

Alte afectiuni necesita precautii deosebite (angina pectorala,infarcturi

vechi) – anestezice simple fara vaso-constrictor + medicatia la zi a
pacientului.
PRECAUTII ANESTEZICE
Precautii speciale in timpul manoperelor terapeutice (astm bronsic-
amprentare anevoioasa; procese valvulare patologice -
antibioprofilaxie)

Tratarea unor afectiuni cu influenta la nivelul cavitatii orale(afectiuni

metabolice,tulburarea metabolismului fosfo-calcic – rezorbtie si atrofie) –
tratarea (ameliorarea) afectiunii generale inaintea tratamentului.
Afectiunile renale
Xerostomia
Unele terapii pot influenta metabolismul calcic local (administrarea de
cortizon,terapii prin iradiere) – accentuarea atrofiei si rezorbtiei ; bolnavii cu
rezistenta scazuta la infectii,cu mucoasa friabila si edematoasa – tratament
temporizat,pentru tratarea leziunilor.
Afectiunile cu risc infectios,pot produce bacteremii tranzitorii in caz de
interventii chirurgicale – se va face antibioterapia de protectie in
conformitate cu protocoalele standard – complicatii(endocardita
subacuta,glomerulo-nefrita)
Afectiunile infecto-contagioase (HIV,hepatita) impun precautii pentru
prevenirea contaminarii incrucisate.

Afectiunile alergice impun atentie atat la efectuarea anesteziei cat si la

alegerea materialelor folosite in timpul tratamentului.

Afectiunile cu componenta imuna si cu rasunet la nivelul cavitatii

orale,presupun ca alegerea si etapizarea tratamentului sa tina seama de
posibilele influente reciproce (stomatopatiile paraprotetice micotice)
ANTECEDENTELE PERSONALE STOMATOLOGICE
Indentificarea si plasarea in ordinea cronologica a afectiunilor stomatologice
ale pacientului. - istoricul stomatologic
Pot apare date referitoare la suspiciunea pentru un anumit tip de afectare
stomatologica,rata acesteia,evolutia si importanta acordata de pacient.

Urmarim tratamentele efectuate,satisfactia pacientului,rezultatele obtinute –

notam parafunctiile existente (bruxismul),modul de manifestare si acuzele.
Parodontal – masurile de igiena,tratamentele parodontale de mentinere sau
chirurgicale.
Tratamentele odontale si/sau protetice – de la simple obturatii pana la
tratamente protetice complexe
Endoddontic – radiografic se releva starea de sanatate periapicala.
Protezarea mobila – data cand s-a realizat,modul cum a decurs
tratamentul,adaptarea.
Chirurgical – cauze,data realizarii,amploarea,recuperarea.
Alte documente medicale privind afectiunile stomatologice(bilete de
externare)
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE GENERALE
Existenta de boli genetice in familie,boli cu transmitere contagioase –
mostenirea predispozitiei la boala.
Boli cu determinism genetic,cu predispozitie ereditara,cu caracter
familial,,boli contagioase[,bolile mamei din sarcina.

STOMATOLOGICE – anomalii dento-maxilare,parodontopatii,carii

multiple,malformatii congenitale

CONDITII DE VIATA SI MUNCA

Impactul afectiunilor la nivelul SSTG,prin stabilirea mediului de desfasurare
a activitatii (medii toxice) si a caracterului muncii (munca fizica sau
intelectuala).
Impactul alimentatiei asupra organismului,cu rasunet la ivelul cavitatii
orale – investigarea obiceiurilor alimentare,tipul de alimentatie
(hidrocarbonatii,alcool,tutun,condimente),ritmicitatea meselor (pastrata sau
dezordonata),ritmul masticator,preferinte alimentare,tipul masticator.
EXAMENUL CLINIC
Investigarea clinica faciala
Investigarea regunilor invecinate
Examenul intra-oral

EXAMENUL FACIAL
Inspectia – FATA si PROFIL
Asimetrii faciale,modificari antropologice cu micsorarea etajului inferior
,infundarea obrajilor ,accentuarea santurilor faciale sau aparitia suplimentara
datorita starii de edentatie.
INSPECTIA DE FATA
Aspectul morfologic static si dinamic
Conturul fetei
(ovalar,dreptunghi,patrat,etc) corelat
cu tipul constitutional (cerebral
,digestiv ,respirator ,muscular)
Expresia fetei
Simetria faciala si tipul facial
Proportia etajelor
Coloratia tegumentelor
Integritatea tegumentelor
Elementele constituente ale fetei
Relieful natural

Simetria faciala – trasarea planului Tr – N – Sn – Gn comparat cu liniile

interfrenulare si interincisive apoi – trasarea punctelor laterala Zy ,Go,Kdl.
Asimetrii : articulare,osoase, musculare corelate cu cele ocluzale si de parti
moi.
Vertical – egalitatea etajelor prin metodele antropometrice cunoscute.(RC si
RP)
INSPECTIA DE PROFIL
Profilul facial – concav,convex drept
Unghiul nazo-labial
Postura buzelor – treapta labiala 125º
Sant labio-mentonier pozitia mentonului
Unghiul Goniac
Ramul bazilar – aspect orientare.

PALPAREA
Insoteste si completeaza inspectia
Superficial – temperatura ,umiditatea
,sensibilitatea,denivelari,deformari
PALPAREA PROFUNDA
Pe elementele componente ale SSTG – puncte de emergenta ale
trigemenului,relief osos,ganglioni,ATM,muschi.
Se palpeaza marginea bazilara a mandibulei si a H ramului orizontal prin
pensare.
 PALPAREA GRUPELOR GANGLIONARE
Ganglioni nepalpabili si nedurerosi
Ganglionii suboccipitali Ganglionii retroauriculari

Ganglionii preauriculari Ganglionii genieni

 PALPAREA GRUPELOR GANGLIONARE
Ganglioni nepalpabili si nedurerosi
Ganglionii submandibulari Ganglionii submentonieri

Dreapta Stanga
Ganglionii jugulo-carotidieni Ganglionii supraclaviculari
superficiali
 Palparea grupelor musculare
Muschii mobilizatori ai mandibulei
PALPAREA MUSCHILOR TEMPORALI
Palpare extraorala Palpare intraorala

- Grad de dezvoltare: hipotrof;

- Sensibititatea dureroasa la nivelul
insertiilor si masei musculare: absenta
- Tonicitatea: hipoton
 PALPAREA MUSCHILOR MASETERI

Palpare extraorala
Insertie superioara Masa musculara Insertie inferioara

Palpare intra-extraorala
- Grad de dezvoltare: hipotrof;
- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: hipoton

Dreapta Stanga
 PALPAREA MUSCHILOR PTERIGOIDIENI
INTERNI

Extraoral

Dreapta Stanga Intraoral

- Grad de dezvoltare: hipotrof;

- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: hipoton
 PALPAREA MUSCHILOR PTERIGOIDIENI EXTERNI

- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor: absenta
- Tonicitatea: hiperton

PALPAREA MUSCHILOR DIGASTRICI

- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: hiperton
 PALPAREA MUSCHILOR GENIOGLOSI SI GENIOHIOIDIENI

- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: hiperton

PALPAREA MUSCHILOR MILOHIOIDIENI

- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea
dureroasa la nivelul
insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea:
hiperton
Insertia externa Dreapta Insertia externa Stanga
 MUSCHII LIMBII

- Grad de dezvoltare: hipotrof;

- Sensibititatea dureroasa la nivelul
masei musculare: absenta
- Tonicitatea: hipoton
 PALPAREA MUSCHILOR MIMICII
MUSCHII ORBICULARI AI
BUZELOR

- Grad de dezvoltare: hipertrof;

- Sensibititatea dureroasa la nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: hiperton Testele Netter

fascicul intern
fascicul extern
al orbicularului buzelor
al orbicularului buzelor
 PALPAREA MUSCHILOR MIMICII

Dreapta: extra-intraoral Muschii buccinatori Stanga: extra-intraoral

extraoral
- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea dureroasa la
nivelul insertiilor si masei
musculare: absenta
- Tonicitatea: normoton

Testele Netter
 PALPAREA MUSCHILOR MIMICII
Muschii narinari
- Grad de dezvoltare:
normotrof;
- Sensibititatea
dureroasa la nivelul
masei musculare:
absenta
- Tonicitatea: normoton

Muschii mentonieri
- Grad de dezvoltare:
hipertrof;
- Sensibititatea dureroasa
la nivelul insertiilor si
masei musculare: absenta
- Tonicitatea: normoton
 Examenul ATM
Inspectie si palpare statica
Fata Fata
Sensibilitatea pretragiana
Pozitia condililor
Denivelari,formatiuni

Profil Profil

Dreapta Stanga Dreapta Stanga

 Examenul ATM
Fata Inspectie si palpare dinamica

Excursiile condiliene
Excursia mentonului din fata
Amplitudinea deschiderii
Palparea in dinamica prin cele 2
metode

Profil

Sensibilitatea elementelor
articulare se deceleaza prin
compresia pe menton in sens
postero-superior,cu gura
intredeschisa.
 Examenul ATM
Palpare dinamica
Palpare bidigitala Palpare cu patru degete
Fata Fata

Profil Profil

Dreapta Stanga Dreapta Stanga

VA MULTUMESC !!!