Motto : Un gand este o idee in trecere

(Pitagora 580 i.e.n. - 500 i.e.n.)

TEOREMA LUI
THALES
SCURT ISTORIC
 EUCLID
Euclid din Alexandria , Egipt este cel mai
important matematician al antichitatii , cunoscut
datorita tratatului sau in matematici ,
“Elementele”.
Putine sunt cunoscute despre viata
matematicianului , cu exceptia faptului ca a
predat in Alexandria.
In acea perioada Euclid era un nume foarte comun
si s-au facut multe confuzii si a fost dificil sa se
gaseasca informatii despre Euclidul Alexandriei.
In general vorbind, nu avem nici o
dificultate in a face din Euclid un
precursor al lui Arhimede. Cu toate
acestea, unele pasaje din opera
siracuzanului ne fac sa ne intrebam
daca nu cumva Euclid a fost fie unul
din precursorii imediati ai lui
Arhimede, fie chiar unul dintre
contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor
epocii alexandrine trebuie sa inceapa
cu opera lui Euclid.
 ARHIMEDE
Arhimede (287 î.Hr – 212 î.Hr) este
matematicianul grec care a avut
numeroase realizări nu numai în
matematică, ci şi în fizică,
astronomie, inginerie şi filozofie.
Ahimede e considerat unul din cei
mai de seamă oameni de ştiinţă
din întreaga istorie a civilizaţiei
umane.
 PITAGORA

Pitagora (c. 580 î.Hr. - c.500 î.Hr.) a

fost un filozof şi matematician grec,
originar din insula Samos, întemeietorul
pitagorismului, care punea la baza
întregii realităţi teoria numerelor şi a
armoniei
Tradiţia îi atribuie descoperirea teoremei
care îi poartă numele şi a tablei de
înmulţire. Ideile şi descoperirile lui nu pot
fi deosebite cu certitudine de cele ale
discipolilor apropiaţi
 THALES DIN
MILET
Thales din Milet a fost declarat in anul 582 i.e.n.
unul dintre cei sapte intelepti ai antichitatii. A
trait intre anii 624 – 546 i.e.n. in Grecia antica si
a fost un recunoscut matematician, astronom si
filozof.
A fondat in Milet cea mai veche scoala filozofica
materialista, de care este legata nasterea
matematicii grecesti.
Este primul matematician care a enuntat
teoreme insotite de demonstratii, ca :
 Diametrul imparte cercul in doua parti egale ;
 Unghiul inscris intr-un semicerc este drept (
teorema cunoscuta si de egipteni) ;
 Suma unghiurilor unui triunghi este de doua
unghiuri drepte ;
 Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt
egale ( fapt cunoscut si de egipteni si de
babilonieni ) ;
 Congruenta triunghiurilor care au o latura si
unghiurile adiacente congruente ;
 Asemanarea triunghiurilor avand unghiurile
respectiv egale, in corelatie cu teorema care ii
poarta numele si care este enuntata astfel :
 TEOREMA LUI THALES
TEOREMA:

O paralelă la una din laturile

unui triunghi determină pe
celelalte două laturi
segmente proporţionale.
 Putem avea diverse situaţii în funcţie de latura la
care se duce paralela şi poziţia acesteia faţă de
triunghi.
1. Paralela intersectează laturile AB şi AC.
2. Paralela nu intersectează laturile
AB şi AC ci prelungiri ale acestora.
3. Paralela nu intersectează laturile AB şi
AC ci prelungirile acestora.
Analizând cu atenţie relaţiile date de
teoerma lui Thales, consatăm că, de fapt,
ele sunt aceleaşi indiferent de poziţia
dreptei construite
Proporţionalitatea segmentelor determinate
de paralelă pe laturile triunghiului
înseamnă că lungimile segmentelor de pe
o latură se pot obţine din lungimile
segmentelor de pe cealaltă latură prin
înmulţire cu un număr real nenul, adică:
 APLICATII
O aplicaţie interesantă a acestei teoreme
este calcularea înălţimii unui obstacol,
când se cunoaşte înălţimea unui etalon şi
se măsoară lungimea umbrei sale.

D
A
B C
A = Lungimea etalonului;
C = Lungimea umbrei obstacolului la o
anumită oră;
B = Lungimea umbrei etalonului la aceiaşi
oră, la aceiaşi latitudine;
D = Înălţimea obstacolului.

D=(A*C)/B
Thales a folosit această aplicaţie pentru a calcula
înălţimea piramidei lui Keops. Baza piramidei
măsura 232 m. De la marginea bazei piramidei,
umbra mai măsura încă 40 m. Lungimea totală a
umbrei este astfel:
C=232/2 + 40 = 156m , ATUNCI
D/156 = 2/2,13 ADICA D=146m
 PROBLEMA REZOLVATA
În triunghiul ABC, AB=36, AC=48, BC=60. Se
consideră D pe AB aşa încât AD=12 şi se duc
dreptele: DE paralelă cu BC, E pe AC, EF
paralelă cu AB, F pe BC, FG paralelă cu AC, G
pe AB, GH paralelă cu BC, H pe AC, HI
paralelă cu AB, I pe BC şi IK paralelă cu AC,
K pe AB. Se cere lungimea segmentului
[DK].
Construim figura corespunzatoare datelor
problemei
Construind figura, constatăm că punctele K
şi D coincid, sau sunt foarte apropiate,
deci, s-ar părea că DK=0. Să facem
calculele pentru a verifica acesată
observaţie. Pentru a nu complica inutil
figura, vom scoate separat, de fiecare
dată, numai elementele care ne
interesează.
Pasul 1.
Pasul 2.
Pasul 3.
Pasul 4
Pasul 5.
Pasul 6.
Prof. ALEXANDRU IONUT

Bibloografie:“ISTORIA GENERALA A STIINTEI”

Publicata sub conducerea lui Rene Taton
Vol. I Stiinta antica si medievala de la origini la 1450
Editura Stiintifica
Bucuresti, 1970