POWERPOINT

PRESENTATION
DREPT CONSTITUŢIONAL
EUROPEAN
Tratatul instituind o Constituţie
pentru Europa şi alte teme
constituţionale fundamentale
 De ce are nevoie Europa de o
Constituţie?
1. Pentru că ESTE un stat?
2. Pentru că tinde să DEVINĂ un stat?
3. Ce ESTE, de fapt, Uniunea Europeană?
4. Ce VA DEVENI Uniunea Europeană în
urma ratificării Tratatului Constituţional?
 Natura Uniunii Europene
• Teoria statului
– Vehiculează conceptele de STAT şi SUVERANITATE EUROPEANĂ
– Se fundamentează şi pe existenţa cetăţeniei Uniunii, a unei carte a
drepturilor fundamentale şi a unei suveranităţi monetare
Contraargumente:
- UE nu posedă un TERITORIU propriu în sens clasic, ci doar un sistem
de armonizare a teritoriilor statelor membre în vederea îndeplinirii unor
scopuri comune
- Se vehiculează tot mai frecvent conceptul de SPAŢIU LEGAL în locul
celui de SISTEM LEGAL/JURIDIC pentru a transcende conceptul clasic
de teritoriu
- Nu posedă o POPULAŢIE în sensul dreptului internaţional clasic
(cetăţenia europeană nu înlocuieşte cetăţenia naţională); nu există,
încă, o identitate a “poporului european”
- Nu exercită o AUTORITATE SUVERANĂ în limitele teritoriale şi asupra
populaţiei: Uniunea nu poate funcţiona decât în limitele competenţelor
care i-au fost atribuite; totuşi, statele membre au consimţit să transfere
Uniunii unele competenţe ce ţin de suveranitate
 Natura Uniunii Europene
• TEORIA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE
• (1) VARIANTA FORMEI UNICE DE ORGANIZAŢIE
INTERNAŢIONALĂ – dacă nu este stat, construcţia europeană
nu poate fi decât org. internaţională
Argumente pro:
- Comunităţile au luat naştere prin tratat
- Comunităţile se supun principiului competenţei de atribuire,
personalitatea lor fiind guvernată de principiul specialităţii
Argumente contra:
- absenţa manifestă a personalităţii juridice face ca UE să nu
poată fi considerată org internaţională
Argumente pentru o soluţie intermediară:
- Comunităţile nu pot fi asimilate org. internaţionale obişnuite,
dar se află în sfera de aplicare a dr. internaţional, ca organizaţii
speciale
 TEORIA ORGANIZAŢIEI
INTERNAŢIONALE
• (2) VARIANTA ORGANIZAŢIEI
SUPRANAŢIONALE
- UE nu este un stat federal, ci reprezintă
un ansamblu construit ca o reţea de
“elemente heteroclite şi lipsite de un
centru unic” – sui generis
- se discută reevaluarea raporturilor
dintre Uniune şi statele membre – vezi
Tratatul constituţional
 Natura Uniunii Europene
• TEORIA FEDERAŢIEI:
• UE ar reprezenta fie o formă de
prefederalism, fie una de federalism
funcţional, fie una de federalism parţial
 Natura Uniunii Europene
• Teoria confederaţiei
• Confederaţie = asociere de state prin care
acestea deleagă un nr. oarecare de competenţe,
păstrându-şi suveranitatea – toate deciziile
semnificative trebuie adoptate în unanimitate
• Argumente contra: UE nu are pers. juridică,
există şi posibilitatea adoptării deciziilor cu
majoritate calificată, primatul dr. comunitar,
uniunea monetară
 Natura Uniunii Europene
• Teoria uniunii de state
Argumente pro: sistemul european are toate cele
5 trăsături specifice ale uniunii reale:
• contiguitatea teritorială a statelor membre
• instituirea printr-un act juridic
• comunitatea de şefi de stat
• organe comune
• menţinerea propriei personalităţi juridice internaţionale a
fiecărui stat
Argumente contra: competenţele Comunităţilor şi ale
Uniunii nu vizează domeniul afacerilor externe, ci mai
ales materii interne
- popoarele şi cetăţenii statelor membre sunt asociaţi de
jure ai construcţiei comunitare
 Ce aduce Tratatul constituţional?
• Art. I-2 – Uniunea este formată pe baza unor valori
sociale şi etice comune
• Art. I-3 – Uniunea urmăreşte obiective politice dar numai
în domeniile de competenţă care i-au fost atribuite prin
Proiectul de Constituţie
• Uniune de valori comune: Europa are ca fundament o
tradiţie culturală, religioasă şi umanistă, ale cărei valori
sunt şi astăzi prezente în patrimoniul său:
– respectarea demnităţii umane,
– libertatea,
– democraţia,
– egalitatea,
– principiul statului de drept,
– respectarea drepturilor omului
 Ce aduce Tratatul constituţional?
• Obiective politice comune ale Uniunii (art. I-3 alin 1 şi
2):
– Promovarea păcii, a valorilor UE, a bunăstării popoarelor
sale
– Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu o piaţă internă
unde concurenţa este liberă şi nedenaturată
Obiective economice, sociale şi culturale (art. I-3 alin. 3)
Obiective de politică externă (art. I-3 alin. 4)
Aceste obiective sunt declaraţii de intenţie: ele vor fi urmărite
de Uniune prin mijloacele adecvate, în funcţie de competenţele
conferite Uniunii prin prezentul Tratat (art. I-3 alin. 5)
 Ce aduce Tratatul constituţional?
• Prin art. I-6, se conferă Uniunii Europene
PERSONALITATE JURIDICĂ PROPRIE
• Art. I-1 defineşte cele două surse de legitimitate
a Uniunii:
– Uniune a cetăţenilor (Parlamentul, Comisia, Curtea
de Justiţie, Banca Centrală Europeană acţionează în
îndeplinirea sarcinilor comunitare într-un mod
integrator)
– Uniune a popoarelor (coordonare la nivelul Consiliului
de Miniştri şi al Consiliului Şefilor de Stat şi de
Guvern)
 Ce aduce Tratatul constituţional?
• Democratizarea Uniunii – consolidarea caracterului său democratic, prin întărirea
poziţiei Parlamentului în cadrul procedurii legislative şi în cadrul procedurii de
adoptare a bugetului

• Combinare a principiilor democraţiei reprezentative cu cea directă (participativă)

– Se prevede expres posibilitatea cetăţenilor Uniunii de a determina adoptarea
unui act juridic al Uniunii pentru punerea în aplicare a Constituţiei (art. I-46) –
min. 1 milion de cetăţeni dintr-un număr semnificativ de state membre pot
determina Comisia să facă o propunere corespunzătoare privind chestiuni pentru
care cetăţenii consideră că este necesar un act al Uniunii

Consacrarea principiului atribuirii exprese şi limitative de competenţe (art. I-9)

- competenţe exclusive ale Uniunii
- domenii de competenţă comună cu statele membre
- competenţe în vederea sprijinirii, coordonării şi completării acţiunilor statelor
membre

Sunt extinse competenţele Uniunii (d. ex. în cap. privind spaţiul de libertate,
securitate şi justiţie, în domeniul energiei, ajutorului umanitar, cooperării
administrative etc.)

Se menţine principiul armonizării legislaţiilor

 Ce aduce Tratatul constituţional?
• Modificări instituţionale
- consacrarea prin tratat şi consolidarea poziţiei Consiliului
European (al Şefilor de Stat şi de Guvern)
- reformarea Consiliului de Miniştri
- limitarea numărului membrilor Comisiei
- alegerea Preşedintelui Comisiei de către Parlament (rezultă un “sistem
constituţional parlamentar european”)
- se creează funcţia de Ministru de Externe al Uniunii
- extinderea atribuţiilor Parlamentului în domeniul legislativ prin
plasarea pe o poziţie egală cu Consiliul de Miniştri
- Parlamentul poate acorda vot de neîncredere Comisiei
- totuşi, Parlamentul nu are drept de iniţiativă legislativă, acesta
rămânând prerogativa Comisiei
 Ce aduce Tratatul constituţional?
• CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE (PARTEA A
II-A A TRATATULUI)
- drepturile fundamentale se aplică doar în cadrul
competenţelor prevăzute de Tratat
- drepturile fundamentale se aplică instituţiilor Uniunii şi
organelor statelor membre, atunci când acestea pun
în aplicare dreptul Uniunii
- dr. fundamentale nu se aplică autorităţilor naţionale (cel
puţin nu prin textul tratatului; acest lucru se va putea
realiza pe cale jurisprudenţială)
- coordonarea cu Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului
- Uniunea se angajează să adere la CEDO
 Spre o nouă ORDINE PUBLICĂ
EUROPEANĂ?
• Noţiunea de ORDINE PUBLICĂ EUROPEANĂ
(a drepturilor fundamentale)
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului –
gardian al OPE
• Are UE un sistem de protecţie a drepturilor
fundamentale ? CEDO, cauza Bosphorus
Airways c. Irlandei, 2005
• Curtea de Justiţie de la Luxembourg a
recunoscut importanţa Cartei drepturilor
fundamentale în cauza Parlamentul European c.
Consiliului Uniunii Europene, hot. din 27 iunie
2006
 Probleme controversate ale
Tratatului Constituţional
• componenţa Comisiei Europene (s-a impus în final varianta
ca din anul 2014, Comisia să aibă doar 18 membri);
actualmente, fiecare stat membru are un comisar
• majoritatea calificată pentru luarea deciziilor: se propusese
50% +1 din număr. statelor sau 50% + 1 din populaţie; s-a
impus 55% din număr statelor şi 65% din populaţie
• crearea funcţiei de Ministru de externe (criticată pentru că ar
afecta dreptul statelor de a-şi conduce propria diplomaţie)
• menţionarea valorilor creştine ca fundament al construcţiei
europene
• volumul prea mare al textului
• problema integrării suveranităţilor naţionale în cadrul Uniunii
 DE CE A “CAZUT” TRATATUL ÎN
FRANŢA ŞI OLANDA?
• Franţa (critici):
– ideea că s-ar aduce atingere prerogativelor suverane
ale statului, mai ales în domeniul politicii externe;
– teama că s-ar crea posibilitatea concedierii
muncitorilor francezi în favoarea muncitorilor imigranţi
– teama că serviciile publice în domeniul comerţului nu
vor mai putea fi subvenţionate
– teama de generalizarea principiilor liberalismului
economic în dauna protecţiei sociale
 DE CE A “CAZUT” TRATATUL ÎN
FRANŢA ŞI OLANDA?
• Olanda (critici):
– teama de pierderea influenţei în problemele
europene (ca stat mic, afectat de noile reguli
privind majoritatea şi reprezentarea)
– teama de imigraţia străină
 TRATATUL DE LA LISABONA – TEME
CONSTITUŢIONALE FUNDAMENTALE
• O Europă mai democratică şi mai transparentă, în care
Parlamentul European şi parlamentele naţionale se bucură de un
rol consolidat, în care cetăţenii au mai multe şanse de a fi
ascultaţi şi care defineşte mai clar ce este de făcut la nivel
european şi naţional şi de către cine.
• O Europă mai eficientă, cu metode de lucru şi reguli de vot
simplificate, cu instituţii eficiente şi moderne pentru o Uniune
Europeană cu 27 de membri, capabilă să acţioneze mai bine în
domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de astăzi.
• O Europă a drepturilor, valorilor, libertăţii, solidarităţii şi
siguranţei, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta
drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi
mecanisme de solidaritate şi asigură o mai bună protecţie a
cetăţenilor europeni.
• Europa ca actor pe scena internaţională – instrumentele de
politică externă de care dispune Europa vor fi regrupate atât în
ceea ce priveşte elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici.
 Este ordinea juridică a UE
o ordine constituţională?
• DEZBATERE DESCHISA ÎN CADRUL
SEMINARULUI