CURS INTRODUCTIV

DE ECOGRAFIE
GENERALA
 INVESTIGATIA ECOGRAFICA
SINONIM=ULTRASONOGRAFIA
Utilizeaza undele sonore de inalta frecventa

Sondele cu cristal piezoelectric(lineare sau

convexe , cu dimensiuni diferite),EMIT
ULTRASUNETE(U.S.)

U.S.se propaga in tesuturi (conform

propritatilor”acustice”ale tesuturilor)

U.S.sunt reflectate ca ECOURI,care sunt culese

de aceeasi sonda ,transmise “ordinatorului “si
transformate computerizat in IMAGINI.
APARATURA ECOGRAFICA

SONDA CONVEXA
Ecografia transcutanata-sondele
“aluneca”etans pe suprafata pielii,
utilizand geluri speciale

Ecoendoscopia- utilizeaza sonde de

calibru mic,protejate
steril(esofagiana,rectala vaginala),fara
utilizare de geluri
SONDELE ECOGRAFICE-utilizarea
acestora

Pentru examinarea ecografica a partilor

moi(vase,muschi,tiroida,glande
mamare,testicul) se folosesc sonde cu
fracvente de preferat peste 7 MHtz

Pentru examinarea abdomenului superior, a

pelvisului si a cordului,sonde cu frecvente
sub 3,3 MHtz
 CONDITII PENTRU O BUNA
VIZUALIZARE ECOGRAFICA
transcutanata:
-un aparat performant ,o buna pregatire a
examinatorului

-utilizarea comenzilor respiratorii si a

decubitelor laterale

NB-pacientii hiperponderali au din start

un “minus”la performanta de
examinare ecografica
APARATELE MODERNE au in dotare
sisteme de inregistrare pe hirtie
polaroida sau pe casete video

In centrele medicale mari exista si

instalatii computerizate de TRANSFER
SI STOCARE a imaginilor ecografice
 ROLUL ECOGRAFIEI:
-investigatia de prima intentie in urgente medicochirurgicale

-prezenta in screening-ul imagistic al oricarui pacient

-complementara altor explorari imagistice,ca examinare in timp

real(explorari functionale,ex Doppler)

-utila in medicina interventionala

-metoda cea ma utila in monitorizarea sarcinii-pentru mama si fat

EXAMINAREA ECOGRAFICA POATE FI

REPETATA ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE;NU
PREZINTA RISCURI pentru pacient sau
examinator
 LIMITELE ECOGRAFIEI:
Performanta depinde direct de operator
Este un examen dinamic,dureaza cat
impune operatorul
Inregistrarea pe hartie polaroida nu poate
cuprinde toata examinarea
Examen dependent de
pacient(pregatire,cooperare pentru
pastrarea imobilitatii fizice si respiratorii,la
comanda operatorului)
 LIMITELE ECOGRAFIEI:
Examenul ecografic este dificil la
hiperponderali

NU POT FI VIZUALIZATE ORGANELE

DIN SPATELE OSULUI SAU GAZELOR
(nu se transmit undele sonore)
 ECOGRAFIA ABDOMINALA
STRUCTURI CU VIZUALIZARE
ECOGRAFICA:
-organe parenchimatoase
-organe cavitare
-colectii fluide –libere in cavitate sau inchistate
-alte strucruri

ECOGRAFIA NU POATE IDENTIFICA

PNEUMOPERITONEUL
 INCIDENTE ECOGRAFICE:
INCIDENTA AXIALA:
(transductor cu pozitie orizontala,perpendicular pe tegument,paralel
cu axul transversal al corpului)
pacientul in pacient in pacient in
decubit dorsal decubit lat .stg decubit lat drept

ANT CR CR
DR STG POST ANT ANT POST

POST CAUDAL CAUDAL

INCIDENTA SAGITALA:
(transductor cu pozitie verticala ,perpendicular pe tegument,paralel
cu axul sagital al organismului)

pacient in pacient pacient

decubit dorsal decubit lat stg lateral drept
CR CR CR
POST ANT POST ANT ANT POSt
CAUDAL CAUDAL CAUDAL

INCIDENTELE OBLICE RESPECTA ACEEASI

TOPOGRAFIE PE ECRANUL ECOGRAFIC
Explorarea ecografica nu trebuie
standardizata.

Examinatorul poate utiliza orice incidenta

pentru o buna vizualizare

EXAMINATORUL PRIVESTE ECRANUL,NU

URMARESTE POZITIA TRANSDUCTORULUI
UN EXEMPLU DE INCIDENTA
AXIALA SI SAGITALA

AXIAL SAGITAL
 EXAMENUL DOPPLER
Metoda dedicata studiului structurilor
vasculare

Undele sonore intalnesc structuri in miscare

si sunt reflectate cu frecvente diferite

Apreciaza fluxul sanquin,un obstacol in

lumenul vasului ,modificari ale pretelui
vascular

Descrierea cavitatilor cordului ,circulatia

sangelui la nivelul acestora,debite cardiace
Ex Doppler continuu-prin emisie
continua de U.S.
Ex Doppler pulsat –prin emisie
discontinua de U.S(utilizat in
explorarea vasculara)
MODERN,in asociere cu
ecotomografia,tehnica noua apartinand
ecografelor 3D si 4D)

N.B.Examenul DOPPLER vascular poate fi

asociat oricarei tehnici ecografice sau poate
fi utilizat ca tehnica in sine
EX.Doppler al vaselor renale:
ALTE TEHNICI ECOGRAFICE:
-ecografia obstetricala
-ecografia orbitara-foloseste ca
fereastra ecografica mediile
refringente ale globului ocular
-ecografia transfontaneala la copilul
mic
-ecografia laparoscopica-de obicei
insotind interventiile chirurgicale
-ecotomografia
 ADJUVANTI IN EXPLORAREA
ECOGRAFICA
-administrarea substantelor de contrast pt.
evaluare structurala si vascularizatie

-administrarea de lichide pentru a obtine “ferestre

ecografice”abdominopelvine

De exemplu-vizualizarea pancreasului se
inbunatateste daca umplem stomacul cu
lichide;evaluarea pelvica se poate face corect
doar cu vez.urinara in repletie
 SEMIOLOGIA MODIFICARILOR
ECOGRAFICE:
HIPOECOGEN=nuante inchise de gri pe
ecran
TRANSONIC=negru pe ecran
HIPERECOGEN=mai alb pe ecran
IZOECOGEN=aceeasi ecogenitate cu…
TRANSONIC=negru pe ecran
ECOGENITATE-propritatea unei structuri
de a reflecta ultrasunetele(structura
ecogena)
CELE MAI DESCHISE NUANTE DE GRI-
grasimea

CELE MAI INCHISE NUANTE DE GRI -

structurile edematoase,necrozele,colectiile
mai dense

NEGRE-lichidele clare
PANCREASUL,structurile glandulare,depunerile
grasoase-mai albe pe ecran

RINICHII- cele mai hipodense(hipoecogene)

organe parenchimatoase

FICATUL,splina,muschii-cu densitati intermediare

BILA,URINA,alte fluide,formatiunile chistice-

TRANSONICE,cu INTARIRE
POSTERIOARA(BANDA ALBA)

Formatiunile CALCARE si AERUL-semiluna

stralucitoare cu umbra posterioara)
 IMAGINI CALCARE SI IMAGINI
AERICE:

CONUL DE UMBRA -CALCUL CONURI DE UMBRA-AER IN COLON

 DIAMETRUL LONGITUDINAL SI DIAMETRUL
TRANSVERSAL AL RINICHIULUI

Pe imaginea ecografica
FREEZE-ata se pot
face masuratori
multiplanare.
ZOOM-area imaginii
poate fi de ansamblu
sau sectoriala
APRECIEM ECOGRAFIC:
-dimensiunile,forma,conturul organului
examinat
-ecodensitatea-hipo,hiper sau normala
-structura-omogena sau neomogena
-vascularizatia
-elemente patologice din structura organului
respectiv
-raportul cu organele vecine
-prezenta sau absenta de colectii fluide
patologice
 IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA
ECOGRAFICA:
-zonele mineralizate sau gazoase apar ca
ecouri f.intentense asociate cu conuri de
umbra in spatele acestora
-o masa care contine un centru f ecogen cu
con de umbra este adesea segment de tub
digestiv
-o masa hipoecogena si omogena este
evocatoare pentru o adenopatie
-cu cat o masa abdominala este mai mare ,cu
atat este mai dificil de localizat ca
apartenenta
 IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA
ECOGRAFICA:
Apartenenta unei mase abdominale poate
stabilita daca are continuitate la un
organ,cel mai usor daca este organ
parenchimatos
Uneori localizarea este stabilita prin
excludere,dupa examinarea de ansamblu
a cavitatii abdominale(indeosebi in
procesele expansive voluminoase)
 RECOMANDARI:
EXAMINAREA SISTEMATICA A SEGMENTULUI DE
CORP SAU A ORGANULUI -CONFORM
SPECIFICATIEI CLINICE

DICTAREA ELEMENTELOR DE DESCRIERE

ECOGRAFICA(PENTRU A NU OMITE DETALII
SEMIOLOGICE)

EMITEREA UNUI BULETIN ECOGRAFIC(insotit sau nu

de inregistrarea imaginilor reprezentative),DUPA
COROBORAREA CU DATELE CLINICE SI ALTE
INFORMATII MEDICALE
 EXAMENUL ECOGRAFIC AL
ANEXELOR TUBULUI DIGESTIV
 EXPLORAREA HEPATICA
NU necesita o pregatire speciala;
In decubit dorsal sau decubit lateral stg
APRECIEM
-dimensiunile-LDH,LSH,LC
-structura-omogena sau neomogena
-ecodensitatea-hipo,hiper sau normala
-conturul ficatului si marginile acestuia,raportul cu
structurile veci
-calibrul vaselor hepatice
-aspectul colecistului-
forma,dimensiuni,perete,continut,eventual raspunsul
la pranzul colecistokinetic(determinarea volumului
inainte si la cca 1H dupa administrarea acestuia)
-aspectul cailor biliare intra- si extrahepatice
-prezenta sau absenta de colectii fluide perihepatice
DE RETINUT:
Examinarea Doppler,de preferat color,permite
aprecierea fluxului,a eventualilor trombi
endovasculari,portali sau in circulatia
sistemica a ficatului.

Prin “fereastra”ecografica oferita de LSH se

poate vizualiza CONTINUTUL PERICARDIC SI
PLEURAL ANTERIOR DREPT.

In incidenta sagitala ,pe linia axilara

posterioara,se poate aprecia prezenta de
lichid in sinusul costofrenic posterior pleural
drept.
DE RETINUT:
CAILE BILIARE- anterior de vasele portale
VASELE PORTALE-au pereti proprii,
stralucitori,usor de individualizat pe
imaginea ecografica
VENELE SUPRAHEPATICE –fara pereti
proprii,delimitate de parenchimul
hepatic(in maladii sclerozante,care cresc
consistenta ficatului,lumenele acestora
sunt abia vizibile,colabate)
ASPECT ECO AL VASELOR
HEPATICE

VENA S.H. RAM PORTAL

DE RETINUT:

VENA SUPRAHEPATICA MEDIE separa lobul

drept hepatic de cel stang
RAMUL DREPT PORTAL separa segmentele
superioare si anterioare ale LDH(4,5,8) de
segmentele posterioare si caudale ale
LDH(6,7)
RAMUL STG PORTAL separa segm 2(medial)
de segm 3(lateral)ale LSH
LOBUL CAUDAT(segm 1 al LSH)-inconjoara
V.C.I
ESTE FALSA IMPARTIREA IN L.DR. si L.STG
ATRIBUITA LIG.FALCIFORM (Element
anatomic de sustinere a ficatului)
SEGMENTATIA FICATULUI
preluata din publicatiile franceze
PE IMAGINILE ECOGRAFICE
incidenta sagitala a lobului stg
hepatic:

L
LSH
S
H

CORDUL VIZIBIL PRIN FEREASTRA LSH

 ASPECTUL NORMAL AL
VASELOR HEPATICE

V.C.I. fara perete propriu Vas portal cu perete stralucitor

ASPECTU Vv.SUPRAHEPATICE

VASE FARA PERETE

PROPRIU

LOBUL DREPT HEPATIC

 IN HILUL HEPATIC:
TRUNCHIUL V.PORTE-posterior si la stanga fata de calea
biliara principala-sub 10 mm calibrul normal

Ramurile DR si STG ale V.porte(posterior de ducturile

biliare corespunzatoare)

C.B.P.(calea biliara principala)-anterior de porta-cca 6 mm

calibru

Canalul cistic –nevizualizabil in mod normal(situat intre

CBP si colecist)

A.HEPATICA –anterior si intern de V. porta

N.B.V.PORTA si C.B.P au aspect “in teava de pusca “la nivelul

hilului
HILUL HEPATIC
CBP

Aspect “in teava de pusca”-

V.Porta posterior ,CBP
anterior

V.P.
FICAT,COLECIST,V.PORTA,VCI
Incidenta oblica cu insinuarea transductorului sub rebord
 MODIFICARI PATOLOGICE HEPATICE

LEZIUNI BENIGNE

Leziuni hiperecogene omogene Leziune hiperecogena neomogena

LEZIUNI BENIGNE

Leziuni transonice hepatice(chistice)

 ALTE MODIFIC PATOLOGICE
HEPATICE

FICAT MIC CU ECODENSITATE

STEATOZA HEP.-ficat ecodens,cu CRESCUTA-CIROZA
atenuare posterioara TOXICA.ASCITA(colectie transonica
perihepatica)
 LEZIUNI MALIGNE

Formatiuni
solide polimorfe

Formatiune hipodensa in LSH

LEZIUNI MALIGNE

MULTIPLE FORMATIUNI
IZOECOGENE CU
PARENCHIMUL NORMAL-
pacienta cu CC de col uterin

LOB DREPT HEPATIC

Aspectul normal al colecistului si
cailor biliare:
VEZICULA BILIARA este situata pe
fata infeerioaraa a ficatului,oblic
craniocaudal si dorso-ventral,are
forma de “para”,cu diam long de cca
8-10 cm

CANALUL CISTIC are un calibru

redus,este sinuos,normal nu se
vizualizeaza

CAILE BILIARE i.h.normal nu se

vizualizeaza
 COLECIST POSTPRANDIAL:

DETALIU

COLECIST MIC,falsa
ingrosare de perete
 Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE

COLECIST
SEPTAT
CORPOREAL
HIDROPS
VEZICULAR

SEDIMENT DECLIV
 Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE

POLIP COLECISTIC CALCUL COLECISTIC

 Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE

COLESTEROLOZA PARIETALA-
LITIAZA COLECISTICA polipoasa si difuza
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
COLECISTITA
CRONICA LITIAZICA:
-perete ingrosat
-multipli calculi
veziculari
 Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE

MULTIPLI CALCULI CU CON DE

COLECIST CUDAT
UMBRA POSTERIOR
PREINFUNDIBULAR
 Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE

DETALIU

COLECISTITA CRONICA CU FENOMENE DE

ACUTIZARE-edem in peretele colecistic
(TRISTRATIFICAT-ecogen,hipoecogen,ecogen)
Modificari patologice ale
colecistului-MALIGNE

PROCES INFILTRATIV -VEGETANT LA

NIV.CORPULUI V.B.-versantul hepatic
 ALTE ORGANE ALE
ABDOMENULUI SUPERIOR

ASPECTUL NORMAL AL SPLINEI- ASPECTUL NORMAL AL

ecodensitate usor redusa fata de PANCREASULUI-incidenta axiala
ficatINCIDENTA LONGITUDINALA A
HIPOCONDRULUI STG)
 ASPECTE ECO ALE SPLINEI

USOARA SPLENOMEGALIE
(R.Stg.usor deplasat caudal)
SPLINA IN LIMITE NORMALE
 DE RETINUT:
FORNIXUL GASTRIC PLIN CU LICHIDE
POATE FI CONFUNDAT ADESEA CU O
FORMATIUNE CHISTICA A SPLINEI,IN
POZITIA DE DECUBIT DORSAL

PENTRU A EVITA EROAREA,ASEZATI

PACIENTUL IN DECUBIT LATERAL
DREPT SI RELUATI EX.SPLINEI
 EXAMENUL ECOGRAFIC AL
PANCREASULUI
EXAMINARE DIFICILA-necesita pregatire
anterioara la pacientii meteorizati
EXAMINARE A JEUN
Se prefera administrarea de lichide
preexaminare(fereastra ecografica
gastrica)
Adesea NEVIZUALIZABIL-se recomanda
explorare C.T.
 APRECIEM pancreatic:
Dimensiunile celor 3segmente(cap,corp,coada)-diametrul A-P

Ecodensitatea pancreasului(este cel mai ecogen organ la varsta adulta )

Structura pancreasului(cu descrierea completa a leziunilor)

Conturul si forma pancreasului

Aspectul coledocului intrapancreatic si al canalului Wirsung(vizibil doar

cand este dilatat )

Eventuale colectii in loja pancreasului

Raportul cu cadrul duodenal si fata posterioara a stomacului

Daca sunt colectii fluide ,volumul acestora si topografia migrarilor

DIAMETRELE A-P ALE
PANCREASULUI

CONFLUENTUL SPLENO PORAL

posterior de capul pancreasului
 REPERE ANATOMICE PENTRU
IDENTIFICAREA PANCREASULUI

Ax
Splportal A.mez. sup

Ao

Vertebra
 PANCREASUL PATOLOGIC

CAPUL PANCREASULUI MARIT

DE VOLUM SI HIPOECOGEN
POSTERIOR
(PANCREATITA ACUTA CU
FUZEE migrate subdiafr in stga)
PANCREASUL PATOLOGIC

CAPUL PANCREASULUI MARIT DE

VOLUM,CU MULTIPLE IMAGINI
CHISTICE-PANCREATITA CRONICA
 MODIFICARILE TIPICE ALE
PANCREATITEI CRONICE
IMAGINI CHISTICE INTRAPANCREATICE
CALCIFICARI INTRAPANCREATICE
DILATATIA CAN.WIRSUNG
MARIREA DE VOLUM A PANCREASULUI

NU ESTE OBLIGATORIE PREZENTA TUTUROR

SEMNELOR PENTRU A CONFIRMA
IMAGISTIC SUSPICIUNEA CLINICA DE
PANCREATITA CRONICA
PANCREASUL PATOLOGIC

PROCES EXPANSIV CEFALIC CU DILATATIE

RETROGRADA DE CBP SI C.WIRSUNG
-TUMORA EPIGASTRICA-
LSH?PANCREAS?
REVARSATUL PERITONEAL:

LICHID
FICAT PERITONEAL
(transonic )

RIN.DREPT
 EXPLORARE ECOGRAFICA A
RINICHILOR SI C.U.S.
METEORISMUL poate fi factor de eroare
Se examineaza in decubit dorsal,ventral sau/si decubite laterale
Descriem:
Pozitia,forma,numarul,conturul,dimensiunile,grosimea
parenchimului(indicele parenchimatos)
Ecodensitatea parenchimului si cailor ur.sup.
Calibrul cailor ur.sup.
Structura parenchimului,continutul C.U.S.
Raportul cu organele vecine
Vascularizatia,calibrul vaselor renale,continutul acestora,fluxul
sanquin
Spatiile peri- si para renale
 ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR
Pozitie la max 4 cm de la diafr(mai jos la varsta inaintata),cel stg mai sus

Dimensiuni10-12 cm diam long.si 5-6 cm diam. transv.

(Indicele parenchim gros. cortic./diam transv.

Periferie hipoecogena=corticala

Sinus renal cu contur neregulat ,hiperecogen (vasculopielic)

In mod normal caile urinare nu se vad(vizualizarea transonica a cailor ur
super semnifica dilatatie)

V.Ren stanga traverseaza fereastra Ao-mezenterica ,anterior de a.ren

stanga,pentru drenajul in V.C.I. (traverseaza stanga-dreapta
col.vertebrala.)-Vizualizarea vaselor renale-cel mai bine in incidenta
axiala.
ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR
INCIDENTA SAGITALA

RIN.DREPT RIN.STANG

Examenul Doppler al vaselor renale

VIZUALIZAREA AXIALA A R.DR.

REPERE
ANATOMICE
 LITIAZA RENALA
IMAGINI ECOGENA CU CON DE UMBRA
POSTERIOR

CALCUL REN CU CON

LITIAZA MULTIPLA RENALA
DE UMBRA POST
LITIAZA URETERALA

URETER LOMBAR STG-cu imagine

hiperecogena cu con de umbra posterior
 DILATATIA CAILOR URINARE
SUPERIOARE

RIN DREPT

PACIENT CU PROCES
EXPANSIV PROSTATIC-ADK

RIN STANG
 DILATATIA CAILOR URINARE
SUPERIOARE

INDICE PARENCH.PASTRAT IPARENCHIM RENAL APROAPE

ABSENT-Dg.DIF.CU RIN POLICHISTIC
 LEZIUNI CHISTICE RENALE

CHIST
CORTICAL

RIN.STG
LEZIUNI CHISTICE RENALE

CHISTURI
CORTICALE DE
DIMENSIUNI
VARIABILE

intarire posterioara a
imaginii transonice
 ALTE MODIFICARI PATOLOGICE
RENALE
DETALIU:

FICAT

FORMATIUNE
ECOGENA,infiltraiva PE
VALVA ANTERIOARA A
RIN.DREPT-proces cc.
R.DREPT
 CRITERII DE MALIGNITATE PENTRU
PROCESELE EXPANSIVE RENALE
Neomogenitate structurala-cu necroze,hemoragii si/sau
necroze intratumorale
Invazia capsulei renale sau depasirea acesteia
Vascularizatie bogata ,dar anarhica-vase de neoformatie
Contur imprecis
Invazia reciproca parenchim-cai urinare
Adenopatii tumorale locoregionale si/sau la distanta
Tromboze vasculare (in vasele renale si/sau sistemul cav
inferior
Leziuni secundare(cel mai frecv.pulmonare)
HEMATURIE
 DE RETINUT:
HEMATURIA(apare de obicei tarziu daca
punctul de plecare este parenchimul
renal)”TUMORILE RENALE SUNT MUTE “

IN PROCESELE MA:LIGNE RENALE

LEZAREA VASELOR POATE FI DE
VECINATATE SAU TROMBOTICA(INTRA
IN STADIALIZAREA T.N.M.V)
 EXPLORAREA VASELOR
ABDOMINALE

NEOMOGENITATE TTOMBOZA MASIVA IN V.PORTA

STRUCTURALA HEPATICA

PROCES EXPANSIV
TROMB IN V.C.I. MEDIASTINAL-acelasi pacient
EXAMENUL ECO AL LOJELOR
SUPRARENALE
ODATA CU EXAMENUL
RINICHILOR,SUBDIAFRAGMATIC LA POLUL
SUPERIOR AL,ACESTORA(subhepatic in
dreapta,subsplenic in stanga)

CRITERII DE NORMALITATE:
ecogenitate grasoasa
aspect omogen
dimensiuni sub 2,5-3 cm
contur bine precizat al lojelor
LOJA SUPRARENALA DREAPTA

FICAT FICAT

R.DR.

FORMATIUNE TRANSONICA
ECOGENITATE USOR
S.R.DREAPTA
CRESCUTA-GRASIMEA
NORMALA DIN LOJA
S.R.DREAPTA
 VEZICA URINARA NORMALA SI
PATOLOGICA
AXIAL SAGITAL

V.U.CU FORMA ,PERETE SI SEDIMENT CU NIVEL

CONTINUT NORMALE ORIZONTAL IN V.U.(sugestiv
pt.infectie urinara sau
microlitiaza urinara)
 VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A
LEZIUNILOR BENIGNE SI MALIGNE
VEZICALE

INGROSARE
PSEUDOPOLIPOASA DE POLIP LATERAL STG
PERETE LAT. DR.

EXAMENUL
CORECT -DOAR
IN REPLETIE
VEZICALA!!
TUM.INFILTR-VEG
 MODIFICARI PATOLOGICE
MALIGNE ALE VEZICII URINARE
RINICHI DR.

V.U
.
URETER

RECT HIDRONEFROZA SECUNDARA

INFILTRATIE DIFUZA A
PERETELUI VEZICII
URINARE,cu prinderea
jonctiunilor uretero-pielice
VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A
PROSTATEI

V.U. V.U
.

SAGITAL
AXIAL

Dimensiuni.ecodensitate,structura si contur normale

DEPUNERI MINERALE
PROSTATICE

SECHELE ALE UNOR

V.U.
PROCESE
INFLAMATORII

PROSTATA IN PLAN AXIAL

 MODIFICARI PATOLOGICE
BENIGNE

HIPERTROFIE DE LOB HIPERTROFIE GLOBALA DE

MEDIU PROSTATA,cu discreta
PROSTATIC(adenom) hipoecogenitate difuza-PROSTATITA
ADENOM VOLUMINOS AL
PROSTATEI

INGROSARE
V.U. SEMNIFICATIVA A
PERETELUI VEZICAL-
”vezica de lupta”

PROSTATA
MODIFICARI PROSTATICE LA
LIMITA-BENIGNE?MALIGNE?

MARIRE DE
VOLUM,CONTUR
PASTRAT ,DAR
STRUCTURA
NEOMOGENA
 PELVISUL LA FEMEIE
POATE FI EXAMINAT TRANSCUTANAT,
TRANSVAGINAL SAU TRANSRECTAL
PENTRU EX .TRANSCUTANAT-CU
VEZ.URINARA IN REPLETIE

APRECIEM:uterul,anexele uterine,raportul
cu structurile vecine,prezenta de lichid in
f.s. Douglas,prezenta de adenopatii
pelvice,vaselele pelvice
 ASPECTUL NORMAL AL
UTERULUI SI ANEXELOR
UTERINE

V.U.

V.U.

V.U. si UTER in INCIDENTA AXIALA

OVAR DREPT-AXIAL

DETALIU
 CELE MAI FRECVENTE
MODIFICARI PATOLOGICE
UTEROANEXIALE

V.U.

MODIFICARI CHISTICE
UTER CU VOLUM NORMAL
PE AMBELE OVARE
Cu noduli fibromatosi in perete
 DE RETINUT:
EXAMINAREA ECOGRAFICA ESTE
INVESTIGATIA CEA MAI UTILA PENTRU
MONITORIZAREA AFECTIUNILOR
CRONICE SI NEOPLAZIILOR
ORGANELOR PELVICE, PENTRU
AMBELE SEXE
 ECOGRAFIA DE PARTI MOI

ASPECT NORMAL al ADENOPATII SUPERFICIALE

peretelui abdominal
ECOGRAFIA DE PARTI MOI

TUMORA
COLONICA cu
dezvoltare
subparietala
 ECOGRAFIA MAMARA
COMPARATIVA san dr si san stg

DR STG

RESTURI GLANDULARE IN STANGA,INCARCARE GRASA IN DREAPTA

 ECOGRAFIA MAMARA

SAN DR SAN STG

IMAGINE TRANSONICA-chist NODUL HIPOECOGEN

MAMAR-fibromatos
 Ecografia TESTICULARA

DR.

TESTICUL DR. STG

DR. DETALIU – CHIST

EPIDIDIM DREPT
EXAMENUL ECOGRAFIC AL
TIROIDEI

SAGITAL

LEZIUNI HIPOECOGENE
POLIMORFE-noduli si chisturi in
acelasi lob
 EXAMENUL ECOGRAFIC AL
TIROIDEI
INCIDENTA AXIALA INCIDENTA SAGITALA

L L
D S
R T
G
Laringe

GUSA MULTINODULARA GUSA MULTINODULARA

IMAGINI 3D(imagini preluate)

FATUL INTRAUTERIN ????

 NU UITATI !
Pentru un bun examen ecografic, va trebuie :
o sursa de curent electric,
un ecograf,
acuitate vizuala buna,
o canapea,
un pacient,
pix,
hartie
Un manual de ecografie,inaintea celorlalte.
MULTUMESC PENTRU ATENTIA DVS