Abraham H.

Maslow
Teoria actualizării sinelui
 S-a născut la 1 aprilie 1908, în Brooklyn, New York.
 Părinții săi erau imigranți evrei fără educație din
Rusia.
Bibliografie
 Maslow s-a înscris inițial la Universitatea Cornell,
dar s-a transferat la Universitatea Wisconsin unde
și-a luat licența doctoratul în psihologie, în 1934.
 Teza de doctorat a lui Maslow, realizată sub
îndrumarea lui Harry Harlow, a avut drept subiect „
Comportamentul sexual al maimuțelor”.
 Maslow s-a căsătorit cu Bertha Goodman, iubita sa
din liceu, la vârsta de 20 de ani, când încă era
student. Mariajul s-a dovedit a fi unul foarte fericit
și reușit, iar familia Maslow a avut două fete.
 În 1937, el a acceptat un post la Colegiul Brooklyn,
unde a unde a rămas 15 ani. În acest timp și-a extins
cunoștințele și a cunoscut teoreticieni de marcă
precum Adler, Fromm și Horney.
 Printre scrierile lui Maslow se numără 6 cărți și
numeroase articole în reviste de psihologie, iar
dintre distincțiile de care s-a bucurat face parte
alegerea în funcția de președinte al Asociației
Americană de Psihologie , în anul 1967.
 La 8 iunie 1970, moare în urma unui atac de cord.
 Natura fundamentală a ființelor
umane

Maslow împărtășește viziunea optimistă a lui Rogers în privința ființei

umane. Tendințele noastre înnăscute „instinctive” sunt predominant
sănătoase și cuprind capacitatea pentru creșterea constructivă,
amabilitatea, generozitatea și iubirea.
Totuși, Maslow este de acord cu Erikson asupra faptului că aceste
„instincte-rămășițe” sunt foarte fragile și sunt ușor de biruit de către
forțele mult mai puternice ale educației și culturii.

„Trebuințele umane ... sunt slabe și difuze, nu univoce și certe; ele

șoptesc, nu țipă, iar șoapta este acoperită cu ușurință. ”(Maslow, 1968, p.
284)
 Motivații și deficit de creștere
Maslow prezintă o teore dualistă a motivației:
 Motivații de deficit – aceste motivații de deficit( motivații D) sunt
universale și implică existența unor lipsuri importante în interiorul
nostru, care trebuie acoperite cu ajutorul unor obiecte sau persoane
adecvate. (pulsiuni precum foamea, setea, trebuința de siguranță și
obținerea iubirii și a stimei din partea celorlalți)
 Motivații de creștere – (motivații de ființare, motivații F), spre
deosebire de cele de deficit, sunt relativ independente de mediu și
caracteristice fiecărui individ. Aceste trebuințe cuprind augmentări
plăcute ale pulsiunii( exemplu: curiozitatea), dăruire de iubire fără
egoism și fără posesivitate și dezvoltarea potențialitălor sănătoase
ale individului.
Deși motivațiile de deficit servesc scopuri necesare, precum
autoconservarea, motivațiile de creștere reprezintă un nivel de
funcționare mai plăcut, și mai sănatos.
Ierarhia trebuințelor umane
 Trebuințele fiziologice: ocupă cel mai jos nivel al piramidei, dintre
care fac parte foamea, setea, sexul, oxigenul,somnul și excreția. Multe
dintre trebuințele fiziologice sunt deficite, dar nu toate, printre excepții
se află excitația sexuală, excreția și somnul.
Trebuințele de securitate: pe măsură ce trebuințele fiziologice sunt
satisfăcute, următorul nivel al ierarhiei se distinge, treptat, ca factor
motivator. Aceste trebuințe de securitate se rreferă la căutarea unui
mediu stabil, predictibil, și lipsit de angoasă și haos. De exemplu un copil
poate căuta alinare și protecție după ce a fost înspaimântat de un zgomot
puternic sau de un accident.
Trebuințele de apartenență și de dragoste: acestea ies în evidență
în calitate de factori motivatori. Individul este înfometat acum de relații
pline de afecțiune cu prietenii, cu iubitul, cu soțul sau cu urmașii.
Pentru Maslow, dragostea constă în sentimente de afecțiune și bucurie,
dintr-o dorință arzătoare față de persoana iubită și (adesea) dintr-o
excitare sexuală intensă.foamea noastră de a obține o astfel de iubire
din partea celorlalți este o trebuință de deficit relativ egoistă
(dragoste-D), care implică adesea eforturi anxioase și manipulative de a
câștiga afecțiunea persoanei iubite.
Trebuința de respect: precum Adler, Rogers, Fromm și Erikson,
Maslow atribuie o importanță considerabilă trebuinței noastre de
superioriate și respect. Aceste trebuințe acționează, de obicei, ca
factori motivatori numai dacă cele trei tipuri inferioare au fost
satisfăcute într-o oarecare măsură.
Trebuința de actualizare a sinelui: cea mai înaltă formă de trebuință,
care constă din descoperirea și împlinirea propriilor potențialități
înnăscute. Actualizarea sinelui este similară actualizării din teoria
rogersiană, cu excepția faptului că ea nu devine importantă până când
trebuințele fiziologice, de securitate, de apartenență și dragoste, și de
respect nu au fost cel puțin parțial satisfăcute. Prin urmare,
actualizarea sinelui se observă numai la persoanele mature. Tinerii sunt
mai mult preocupați de probleme cum ar fi obținerea unei educații,
dezvoltarea unei identități, căutarea iubirii și găsirea unui loc de muncă,
pe care Maslow le consideră numai „o pregătire pentru viață”.
Caracteristici ale trebuințelor superioare și inferioare:
- Maslow consideră ca trebuințele superioare sunt definitorii pentru
ființa umană;
- apariția unei trebuințe superioare reflectă un grad mai mare de
sănătate psihică, asemănător cumva, cu atingerea unui stadiu de
dezvoltare mai avansat în teoria eriksoniană sau freudină, iar
satisfacerea sa este valorizată mult mai înalt de către individ, în
comparație cu împlinirea unei trebuințe inferioare.
 STRUCTURA PERSONALITĂȚII
Maslow se deosebește de Freud prin faptul că respinge existența
unor constructe structurale distincte, însă acceptă mecanisme de
apărare precum refularea, proiecția, formațiunea reacțională și rațională.
De aseamenea că noi avem atât o conștiință umanistă , cât și una
introiectată.

DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII
Deși persoanele aflate în procesul actualizării sinelui, sunt unice în
multe feluri, ele tind să aibă în comun următoarele caracteristici:
- o percepție mai adecvată asupra realității;
- o acceptare mai mare de sine ți a altora;
- o mai mare spontaneitate și cunoastere de sine;
- o centrare accentuată asupra problemelor de rezolvat;
- o mai mare nevoie de intimitate;
- o mai mare autonomie și rezistență la aculturație;
- o prospețime a aprecierii și a bogăției răspunsului emoțional;
- experiențe de vârf mai frecvente;
- o mai mare frecvență a cogniției-F;
- un interes social mai dezvoltat;
- relații interpersonale mai profunde, mai iubitoare;
- structură de caracter mai democratică;
- o mai mare discriminare între bine și rău;
- un simț al umorului mai neobișnuit;
- o mai mare creativitate.