TUMORILE

HEPATICE
TUMORILE HEPATICE
PRIMARE
Tumorile hepatice benigne
 Clasificare
 Epiteliale

 Hepatocelulare

 Colangiocelulare

 Mezenchimale
 Tumorile benigne hepatocelulare
Clasificare
 Adenomul

 Hiperplazia nodulara focală

 Nodulul cirotic

 Leziuni focale în cadrul sindromului Budd-Chiari

(hiperplazia regenerativă nodulară)
Adenomul
 Etiologie:
 Femei: contraceptive orale
 Bărbați : steroizi
 oprirea /regresia: după întreruperea
contraceptivelor orale/steroizilor
 Boli metabolice (glicogenoze)
 Anatomie patologică
 Macroscopic:
 tumori bine delimitate, uneori
incapsulate, de culoare galbenă,
aspect omogen pe sectiune
 pot fi multiple
 Microscopic: proliferare cu
caractere benigne a hepatocitelor
 Clinic
 Asimptomatice, descoperite
întâmplător
 Masă tumorală palpabila –
hipocondrul drept
 Debut acut – durere intensă,
hipotensiune
 sângerarea intratumorală
 sângerare intraperitoneală - hemoperitoneu

 Imagistic
 Ecografia abdominală: masă solidă,
hipo/hiperecogenă
 Computer tomografic: masă solidă,
hipodensa/hematom intratumoral
 hepatic –
 transplantul
 Complicații
adenomatoza hepatica
 Hemoragia intratumorala

 Efractia capsulei hepatice

 Transformarea maligna

 Tratament
 Conservator:

 suprimarea contraceptivelor
orale/steroizilor
 evitarea sarcinii

 Chirurgical – rezectia hepatica

 de electie, datorita:

 riscului de malignizare

 complicatiilor
Hiperplazia nodulară focală (HNF)
 Etiologie, epidemiologie:
 Leziune nodulară solitară

 Etiologie – un răspuns regenerativ (hiperplazic) la

hiperperfuzia dată de artera aflata în centrul leziunii
(patognomonică)
 20-50 de ani

 predominanţă la sexul feminin

 locul doi, ca frecvență, între tumorile hepatice benigne

 Anatomie patologică
 Macroscopic:
 Solitara, sub 5 cm

 Frecvent subcapsular

 Bine delimitată, încapsulată

 Cicatrice fibroasa stelată centrală

 conține o arteră,cu multiple ramuri
dispuse în forma de spițe de roată
către periferia tumorii
 Diagnostic
 Frecvent asimptomatice (incidentaloame)

 Ecografie, CT: tumora bine delimitata,

cicatrice fibroasă centrală, cu septuri care emerg spre periferie

 Biopsia – incertitudine diagnostică

 Evoluție, complicații
 Creșterea în dimensiuni a tumorii

 NU există riscul degenerării maligne

 Ruptura tumorii

 Hemoragia intratumorala Rareori

 Necroză tumorală
 Tratament

 Urmarire (eco, CT – 6 luni)

 Diagnostic cert

 Chirurgical
 Incertitudine
de diagnostic
 Creștere semnificativă în dimensiuni

 Rezecție hepatica limitata (cu h-p. extemporaneu)

Tumorile benigne colangiocelulare

 Clasificare:

 Chisturile simple

 Boala polichistica hepatica (hepato-renala)

 Chistadenomul biliar
 Chisturile simple
 Epidemiologie
 Decadele IV-VI de viață
 Incidență crescută – 5%

 Etiologie
 Considerate malformații congenitale
 Anatomie patologica
 Delimitat de un epiteliu unistratificat de origine biliara
 Necomunicant cu arborele biliar
 Continut seros (similar plasmei, NU BILA)
 Unic (50 -75%) sau multiplu
 FARA RISC DE MALIGNIZARE
 Manifestari clinice
 Asimptomatic – frecvent
 Voluminoase/complicate: durere abdominala,
febra, satietate, greata, varsaturi, pirozis

 Complicatii
 infectiachistului
 hemoragia intrachistica

 ruptura chistica (cavitatea peritoneala)

 compresia structurilor de vecinatate (stomac,

duoden, vena cava inferioara)
  Investigatii imagistice
 Ecografie abdominala
 Computer tomografie cu substanta de contrast

 Rezonanta magnetica

CT cu substanță de contrast:
leziune necaptantă hipodensă.

Ecografie: leziune ovală, anecoică, fără

perete propriu, cu semnal acustic posterior
crescut.
 Tratament
 Conservator – chisturi necomplicate
 Interventional – chisturi voluminoase, compresive
 punctie ecoghidata, urmata de aspiratie si instilare
de alcool etilic (risc de recurenta)
 Chirurgical – chisturi complicate/diagnostic incert
 Abord laparoscopic/deschis
 Fenestrare – examen h-p
 Boala polichistica hepatica
 De obicei asociata cu boala polichistica renala
 autosomal dominanta

 Epidemiologie/Etiologie
 Mai frecventă la femei
1. boala polichistică hepatică asociata cu boala
polichistică renală – mutația PKD1 sau PKD2
2. boala polichistică hepatică neasociată bolii
polichistice renale – mutația genei PRKCSH
 Clinic
 Frecvent asimptomatică/paucisimptomatică pana
in stadii avansate
 Simptomatică de regulă la vârsta adultă: durere
abdominala, greata, varsaturi, fatigabilitate,
dispnee, icter, insuficienta hepatica
 Boala polichistica renala precede pe cea hepatica
(de regula)
 Complicatii
 Comune chistului hepatic seros
 Specific – icter, hipertensiune portala, obstructia
venelor suprahepatice, insuficienta hepatica
  Tratament
 Supraveghere – fara complicatii
 Interventional –un chist voluminos, complicat
 Chirurgical – in cazul bolii polichistice complicate
 Fenestrarea chistului complicat
 Transplant hepatic – singura opțiune terapeutică
in insuficienta hepatica

CT cu substanță de contrast: boală polichistică hepatică Aspect intraoperator (transplant hepatic).

 Chistadenomul biliar
 Anatomopatologie
 Tumora chistică solitară, multiloculară
 Delimitat de celule epiteliale cuboidale/columnare de tip biliar
 Inconjurate de stroma “ovarian-like”
 Stare premaligna (chistadenocarcinom biliar)
 Diagnostic
 Eco, CT – septuri intrachistice (multilocularitate), continut
neomogen
 Histologic (extemporaneu) – certitudine
 Tratament
 Chirurgical – rezectie hepatica (rezectia completa a chistului)
 NU FENESTRARE
 Tumori benigne mezenchimale
Clasificare

 Hemangiomul
 Hamartomul
 Pseudotumora inflamatorie
 Alte tipuri:
 tumorile lipomatoase (lipomul, angiomiolipomul)
 hemangioendoteliomul benign
 fibromul
 leiomiomul
 mixomul
 schwanomul
 limfangiomul
 Hemangiomul
 Epidemiologie
 80% din tumorile hepatice benigne
 Tumora cea mai des intalnita incidental
 Incidenta maxima: femei, decadele 4 si 5
 Etiologie
 Anticonceptionale orale, sarcina
 Anatomie patologica
 Macroscopic
 Bine delimitată, roşiatică
 1 – 20 cm
 Multiple – 10% din cazuri
 Microscopic
 Spaţii vasculare delimitate de celule
endoteliale, pline cu sânge
 Aspect cavernomatos
 Clinic
 Hemangioamele mici (2-10 cm) – asimptomatice
 Durere, varsaturi, hepatomegalie tumorală, anemie

 Explorari imagistice
 Ecografia
 formațiune hipo-hiperecogenă (“spita de roata”)

 CT

 Leziune hipodensă (fara contrast)

 Incărcare cu substanţă de contrast dinspre periferie

(“in bulgări”)
 Scintigrama cu hematii marcate – (cazuri dubitabile)

 Punctia – de evitat (risc hemoragic)

Ecografie
hepatică
CT fără substanță de contrast: leziune CT cu substanță de contrast: incarcare
hipodensă centripeta

CT cu substanță de contrast: incarcare

“in bulgari”
 Complicatii
 Sindrom Kassabach-Meritt (rar, dimensiuni mari)
 tromboza intratumorala, fibrinoliza,CID
 Compresiune (duoden, stomac)
 Insuficienta hepatica (rar, dimensiuni mari)

 Ruptura – exceptional (de rar)

 NU se malignizeaza
 Tratament
 Conservator – sub 10 cm

 Chirurgical – indicatii:
 Peste 10 cm
 Simptomatice

 Cresc in timpul urmaririi

 Tipul rezectiei – enucleo-rezectie

 Embolizarea
 Hemangioame mici, simptomatice
 Contraindicatii ale rezectiei – tare asociate
Tumorile hepatice primare
maligne
 Clasificare
 Hepatocarcinomul
 Colangiocarcinomul intrahepatic

 Alte tumori primare:

 Sarcomul

 Limfomul

 Hepatoblastomul

 Forma mixtă hepatocarcinom și colangiocarcinom

 Chistadenocarcinomul biliar

 Hemangioendoteliosarcom
 Carcinomul hepatocelular (CHC)
Epidemiologie

 80% din tumorile hepatice maligne primare

 Incidenta – in crestere
 Mortalitatea: 312.000 cazuri/an
 Arii endemice – Asia
 incidenta: 30 de cazuri / 100.000 locuitori / an
 Japonia:
 la bărbati – locul III

 la femei – locul V

 Bărbaţi / Femei = 4/1

 Etiopatogenie

 Ciroza/Infectia cu virusuri hepatitice

 Bolile metabolice hepatice (hemocromatoza)
 Hepatite autoimune
 Steatoza hepatica
 Boala Kwashiorkor
 Toxine (aflatoxina, medicamente si substante
hepatotoxice)
 Anatomie patologică

 Macroscopic:
 consistentă moale

 culoare maroniu-deschis

 Microscopic
 Celule cu aspect similar hepatocitelor
 celule multinucleate
 celule gigante cu aspect bizar
 vascularizatie abundenta, arteriala
 forme microscopice:
CHC asociat cu hepatită cronică HVB.
 forma trabeculară
 forma pseudoglandulară
 forma compactă
 forma schiroasă

 CHC fibrolamelar – pacienți tineri, straturi

fibroase laminate interpuse între celulele
tumorale.
CHC pseudo-glandular și microtrabecular
Clasificarea histologică (Edmondson si Steiner)
 4 grade – pierderea progresivă a diferențierii celulare:

I – bine diferențiat

II – moderat diferențiat

III – slab diferențiat

IV – nediferențiat

 Gradele tumorale – factor prognostic

Simptomatologia

 Frecvent săracă si nespecifică:

 Agravarea simptomelor generate de boala cronică hepatică
 Jena/durere în hipocondrul drept
 Astenie, fatigabilitate
 Scădere ponderală

 Uneori tumorile sunt palpabile (dimensiuni mari)

 Rareori debut prin ruptură spontană

 Hemoperitoneu
 Abdomen acut
 Diagnostic
 Screening-ul pacientilor cu hepatopatii cronice
 Ecografie – 6 luni
 AFP
 Confirmare diagnostic
Examene de laborator
 alfa-fetoproteina
 des-gama-carboxi-protrombina
(test PIVKA II)
Imagistica
CT cu substantă de contrast
hipervascularizatie arterială
“wash-out tardiv”
Reconstrucția tridimensională
Volumetria hepatică
RMN cu substanță de contrast
Sensibilitate, specificitate superioare
Biopsia hepatică eco/CT-ghidată
Rareori necesara
Evoluție și complicații

Evoluția naturală: metastazare

Complicații:
Ruptura spontană
Hemoperitoneu
Invazie vasculara – (tromb tumoral in porta)
Invazie biliara (icter)
Profilaxie

 Vaccinul impotriva virusului hepatitic B

 Tratamentul infectiilor virale:
 VHB, VHC
 Tratament
 Multimodal

 Ghidat de stadializarea BCLC (Barcelona Clinic Liver

Cancer)

 Viza radicala
 Rezecţia hepatică
 Transplantul hepatic
 Metode de distructie in situ
 Etanol, crioterapie, hipertermie (radiofrecventa, microunde, laser)
 Viza paliativa
 Loco-regionala
 Chemoembolizare transarteriala – TACE
 Radioembolizare – particule cu Yitriu radioactiv
 Sistemic – Sorafenib (Nexavar)
Sistemul de stadializare BCLC
 Algoritm terapeutic ce combină caracteristicile tumorale și funcția hepatică

CHC

Stadiul 0 Stadiul A-C Stadiul D

PST* 0, Child-Pugh A PST 0-2, Child-Pugh A-B PST >2, Child-Pugh C

Stadiu foarte incipient

Stadiu incipient (A) Stadiu intermediar Stadiu avansat (C)
(0) Stadiu terminal (D)
CHC unic/multiplu (B) Invazie portală
CHC unic <2cm
<2cm, PST 0 CHC multiplu N1, M1, PST 1-2
PST 0
CHC unic 3 noduli ≤3cm

Presiunea portală / bilirubina

crescută Afecțiuni asociate

normală Nu Da

Rezecție Transplant RFA TACE Sorafenib TRATAMENT

TRATAMENTE CURATIVE TRATAMENTE PALIATIVE SIMPTOMATIC
*PST - performance status test
1. Rezecţia hepatică

Non-cirotic
Ciroza Child A

Hepatectomii majore – non-cirotic

 CHC pe ciroza

Sunt preferate rezectiile segmentare

ecografia intraoperatorie

De evitat hepatectomiile majore

rezerva functionala hepatica
redusa (ciroza)

 În tumori multiple - asocierea Carcinom hepatocelular multicentric

rezectiei cu metode de distructie grefat pe ciroză – segmentectomie 3
asociată cu distrucţia cu microunde a
tumorală „in situ” (RFA) unui alt nodul din segmentul VIII
 Rezultatele rezectiei hepatice
Mortalitatea postoperatorie: 3-5%

Recidiva după rezectia hepatica:

 Rata recidivei: 66% la 5 ani
 Factorii de care depinde aparitia recidivei sunt:
 clasificarea histologică
 marginea de sigurantă oncologică
 Rata înaltă de recidivă - un argument pentru transplantare

Supravietuirea după rezectia hepatică

 Supravietuirea la 5 ani este:
 57% la pacientii cu CHC sub 5 cm
 32% la cei cu tumori peste 10 cm
2. Transplantul hepatic

Transplant cu ficat de la donator aflat in moarte cerebrala

Criteriile de selecție – criteriile Milano:

Un nodul ≤5 cm
 ≤3 noduli, cu diametru maxim ≤3cm
Absenţa invaziei vasculare și a metastazelor
Dezavantaje:
Nu poate fi utilizat la pacientii care depasesc criteriile
Milano datorită penuriei de organe

Pacienti in afara criteriilor Milano:

Transplant de la donator viu
Tranplant domino
 Rezultatele transplantului

Mortalitatea la 1 an: 10%

Supravietuirea la 5 ani
 70-80% (criteriile Milano)
 similara celei obţinute la pacienţii fara CHC
 35-60% (in afara criteriilor Milano) – “metro ticket”

Imunosupresia – risc de recidiva tumorala

3. Tratamentul ablativ
Indicatii: CHC < 3 cm
Mortalitatea: 0-3% (mai mica decat dupa rezectie)
Supravietuirea – similara rezectiei (in cazul ablatiei complete)
Metode:
Percutan
Intraoperator – mai eficientă:
ecografia intraoperatorie – poate decela alti noduli
posibilitatea clampării pediculului hepatic (manevra
Pringle) - scade procentul de căldură disipată de fluxul
sanguin
4. Chemoembolizarea transarterială
Indicații:
Pacienți în stadiul B (intermediar) BCLC
Pacienti în stadiul 0/A BCLC
In perioada de asteptare pana la transplant (“bridging
therapy”)
la pacienții cu contraindicație pentru chirurgie
CHC multicentric
Status de performanta depreciat (contraindicatie pt
chirurgie)

5. Terapia sistemică (Sorafenib)

Inhibitor de multikinază cu activitate anti VEGFR2, PDGFR,
c-Kit receptors, b-RAF, și p38
Singurul tip de terapie sistemică care a demonstrat o
prelungire a supraviețuirii la pacienții cu CHC
 Colangiocarcinomul intrahepatic (ICC)
Epidemiologie
 Originea în epiteliul ductelor biliare mici din interiorul ficatului
 6-13% din totalul tumorilor maligne hepatice primitive
 În SUA: incidenta s-a dublat în ultimii 30 de ani
 În Anglia: mortalitatea s-a dublat în ultimii 30 de ani

Etiologie
 Mutatii ale genei supresoare p53
 Mutații ale genelor BAP1, ARID1A,
PBRM1, IDH1 și IDH2
 Clonorchis sinensis
 Colangita sclerozanta primitiva
 Boala Caroli
Anatomie patologică

 Macroscopic
 tumori voluminoase, multicentrice
 cu noduli sateliti
 zone de necroză
 Subtipuri macroscopice
 CC dezvoltat strict periferic
 CC cu invazie secundară hilară

 Microscopic:
 adenocarcinom
 originea la nivelul ductelor biliare mici
 înconjurat de o stromă fibroasă densă

 Imunohistochimie – CK7, CK19 pozitiv

Simptomatologia
 Asimptomatic – stadii incipiente
 Manifestari clinice
 durere abdominală
 scaderea ponderala
 icterul – 10-20% din pacienti

Teste serologice
 CA 19-9 – relativ specific
 CEA – adeseori normal
Imagistica
 Eco, CT, RM cu substanță de contrast:
 Masă intrahepatică omogenă, hipodensă
 Dilatatia căilor biliare intrahepatice
 Punctie biopsică – certitudine

Diagnostic diferential
 Metastaze de adenocarcinom
 Uneori este aproape imposibil de diferentiat chiar si pe baza
examenului microscopic si a testelor imunohistochimice
 Unii autori îl definesc ca adenocarcinom intrahepatic fără
tumoră primară extrahepatică detectabilă
Tratament

1. Rezecția hepatică
Cea mai bună metodă terapeutică

Rata de rezecabilitate: 40-60%

Cauze de inoperabilitate:
 invazia structurilor hepatice adiacente (artera
hepatica, carrefour biliar)
 metastazele la distanță
 multicentric (ficat restant insuficient)

2. Chimioterapia
 Eficientă redusă
 Rezultate
 Recidiva – 60-90% la 3 ani

 Supravietuirea
 Mediana – 18 luni
 5 ani: 20%
 Metastazele hepatice

Metastazele hepatice ale cancerului colorectal

Epidemiologie
Cancerul colorectal – locul trei între cancerele adultului
A doua cauză de deces prin cancer

50-66% – dezvoltă MHCR

16-25% – MHCR sincrone

30-40% – MHCR metacrone

 Diagnostic

 Ecografie abdominală
 Standard
 Cu contrast i.v.
 Intraoperator – cea mai mare sensibilitate (95%)
și specificitate
 Tomografie computerizată
 Cu contrast i.v. – sensibilitate 80-90%
 Volumetrie
 Controlul eficienței metodelor ablative

5 metastaze hepatice

Metastaza hepatica voluminoasa

hemificat drept Aspect TC dupa ablatia completa
Volumetrie: volum hepatic restant: cu Radiofrecventa a unei
473 cc (29%) metastaze hepatice
 Rezonanță magnetică
 Cu contrast i.v. – sensibilitate 90%
 Decelarea metastazelor extrahepatice
 Sensibilitate superioară TC

T1 T2

T1: Metastaza – hipodensa fata T2: Metastaza – hiperdensa fata

de parenchimul hepatic de parenchimul hepatic
 FDG-PET/CT
 Pentru MHCR, sensibilitate – 94%
 Metastazele extrahepatice
 Cea mai mare sensibilitate
 Risc de “suprastadializare”

(rezultate FALS-POZITIVE)
Metastaze hepatice (3); cea
voluminoasa prezinta central
arii de necroza

Metastaza ganglionara Metastaza pulmonara

 Tratament - MULTIMODAL
 Rezecţia hepatică – singurul tratament potential curativ
 Terapiile ablative
 Laparotomie
 Laparoscopie
 Percutanat
 Agenţii chimioterapici (Oxaliplatin, Irinotecan)
 Anticorpii monoclonali (Bevacizumab, Cetuximab,
Panitumumab)
 Radiologia intervenţională
 Radioembolizare (microsfere cu Ytriu)

 Chemoembolizare cu microsfere cu Irinotecan (DEBIRI –

drug eluting beads Irinotecan)
 A. Rezecția hepatică
 Tratamentul de elecție al MHCR

 Supraviețuirea la 5 ani: > 30%

 Rata rezecabilității – scăzută (15-24%)

 Definiția rezecabilității

 În trecut: rezecabilitatea ce se îndepărtează

 Indicatii:
 Mai puțin de 4 metastaze
 Diametrul maxim mai mic de 5 cm
 Absența metastazelor extrahepatice

 În prezent: rezecabilitatea ce rămâne

Indicatie – trebuie prezervat cel putin 25-30% din volumul hepatic
 I. Pot fi
ameliorate
rezultatele?

Supravieţuirea 5 ani
25 – 50%

Supravieţuirea 5 ani <

5%

II. Pot deveni

rezecabile?

* Steele G J, RavikumarT S in Ann Surg, 210: 127-38; 1989

** Adam R, Delvart V, Pascal G et al. in Ann Surg, 240: 644-58; 2004
 I. MHCR INITIAL REZECABILE

1. Factori de prognostic
2. Rezecția MHCR recidivate
1. Factori de prognostic nefavorabil
 Metastazele multiple (> 4 MHCR)
 Diametrul metastazelor > 5 cm
 Metastazele extrahepatice
 CEA crescut (> 200 ng/ml)
 Metastazele ganglionare (tumora primara)
• Identificarea unor factori de prognostic
nefavorabil nu contraindica rezectia hepatica

dar

• Trebuie asociat
• un tratament (neo)adjuvant agresiv care sa
amelioreze supraviețuirea pacienților cu
factori de prognostic nefavorabil si
• un regim de urmarire (“follow-up”)
intensiv pentru decelarea precoce a unei
posibile recidive
 2. Rezectia MHCR recidivate
 Rata recidivei hepatice: 60 – 70%1,2
 Majoritatea recidivelor se produc în primii 2-3 ani după
rezecția hepatică3,4
 Tratament
 Rezecția hepatică iterativă:
 Singurul tratament potențial curativ
 Tehnic – mai dificila5
 Rata rezecabilității6,7 – 10-15%
Supravietuire similara celei obtinuta dupa prima

rezectie hepatica (“da ceasul biologic inapoi”)
 Tratament ablativ – cand nu poate fi efectuata rezectie R0
5. Popescu I. Ciurea S. Brasoveanu V et al. in Chirurgia (Bucur ):
1. Taylor I. Mullee MA. Campbell MJ in Br J Surg: 77(5):499-501; 1990
93:87-96; 1998
2. Topal B. Kaufman L. Aerts R et al. in Eur J Surg Oncol: 29(3):248-253; 2003
6. Zacharias T. Jaeck D et al Ann Surg; 240(5): 858-65. 2004
3. Heslin MJ. Medina-Franco H. Parker M et al. in Arch Surg: 136(3):318-323; 2001
7. Adam R. Pascal G. Azoulay D et al Ann Surg; 238: 871-884. 2003
4. Luna-Perez P. Rodriguez-Coria DF. Arroyo B et al. Arch Med Res 29(4):319-324; 1998
 II. MHCR INITIAL NEREZECABILE
Potential rezecabile Categoric
nerezecabile

Strategii onco-chirurgicale pentru conversia la Nicio sansa de

rezecabilitate efectuare a rezectiei
hepatice
 Strategii pentru conversia la rezecabilitate
A B C
Hepatectomie in Hepatectomie Hepatectomie
“doi-timpi” dupa + RFA
chimioterapie de
conversie

Volum hepatic rezidual < 30% < 3 MH, < 30 mm

in ficatul rezidual
Cateva MH
bilobare voluminoase
 Rata de rezecabilitate
Rata de rezecabilitate
35-40%
20-25%
15 – 20%

Supravietuirea globala dupa rezectia MHCR initial

nerezecabile: 15-30%
 B. Ablatia prin mijloace fizice
 Supravietuire mai indelungata decat dupa
chimioterapia paliativa
 Supravietuire mai redusa decat dupa rezectia
hepatica
 MHCR < 3 cm – rata recidivei locale pare similara
celei obtinute prin rezectie hepatica (nu exista studii
randomizate)
 C. Chimioterapia
 Neo-adjuvanta – efectuata anterior rezectiei
hepatice (la pacientii cu metastaze rezecabile)
 Adjuvanta – efectuata dupa rezectia hepatica
 Paliativa – in cazul pacientilor ale caror
metastaze nu pot fi rezecate
 De conversie – permite reducerea dimensiunii
metastazelor si rezectia ulterioara a acestora
 D. Anticorpii monoclonali

 Inhibitori ai VEGF – Bevacizumab

 Inhibitori ai EGFR – Cetuximab,
Panitumumab
 Ineficienti in tumorile cu mutatii ale genei RAS
 Cresc rata de raspuns la chimioterapie
 Cresc rata de conversie la rezecabilitate
 Metastazele hepatice ale cancerelor
non-colorectale
Metastazele hepatice ale tumorilor neuroendocrine

1. Tratament de electie – rezectia hepatica

1. Utila si rezectia citoreductionala – “debulking” (control sdr. carcinoid)
2. Transplant hepatic – Factori de prognostic favorabil:
1. Controlul bolii extrahepatice (rezectia completa a t. primare)
2. ki-67 < 5%
3. Tratament paliativ
1. Chimioterapie, TACE
4. Prognostic – favorabil, comparativ cu al altor cancere
1. supravietuire la 5 ani > 30%
 Metastazele hepatice non-colorectale, non-
neuroendocrine
 Tratament curativ
 Rezectia hepatica se justifica in cazul unor factori de prognostic
favorabili:
 Interval liber de boala indelungat (>1-2 ani)
 Absenta metastazelor extrahepatice
 Raspuns favorabil la chimioterapia neoadjuvanta
 Cele mai bune rezultate – supravietuire la 5 ani > 20%:
 Metastaze metacrone
 Leziune hepatica unica
 Tratament paliativ
 Chimioterapie, anticorpi monoclonali