ROMANIA

• Romania e asezată la intersecţia

paralelei de 45° lat N şi a meridianului
de 25° log E.

• Are o supraf. de 238 391 km²,

comparabila cu Marii Britanii

• Dintre ţările vecine numai Ucraina o

depăşeşte ca suprafaţă

• România, ca aşezare matematica e

situată pe continentul european în
emisfera N, fiind traversată prin S de
paralela de 45°.

• România e traversată şi de meridianul

de 25° longitudine E ce trece prin
mijlocul Europei.
• Limba oficială a Romaniei este limba romana, avand ca limbi minoritare maghiara, limba ucrainiana , germana, şi
turca.

• Romania sărbătoreşte ziua naţională pe data de 1 Decembrie, avand ca simbol un eveniment important de la 1918,
unirea Transilvaniei cu Romania.

• Moneda oficiala a Romaniei este Leul.

• Religia predominant în această tara este ortodoxismul (86.45%), însă pe lângă acesta mai întâlnim romano-catolici
(4.62%), reformati (3.19%), penticostali (1.92%), greco-catolici (0.8%), baptisti (0.6%).

• Ca forma de guvernamant Romanie este Republica Semi-prezidentiala, puterea este imparita in 2, presedinte si prim-
ministru

• Populatia Romaniei este de 19,64 milioane.

 Populatia Romaniei este de 19,64 milioane.

Varsta medie a populatiei din Romania intre 1950 - 2050

 Economia Romaniei pe 2018
• În fiecare an, Comisia Naţională de Prognoză
face estimări ale evoluţiei economice pentru
anul viitor, pe baza cărora Guvernul face
bugetul. Iată cele mai importante estimări
pentru anul 2018, extrase din prognoza oficial.
• Produsul Intern Brut va creşte cu 5,5% faţă
de acest an şi va fi, la finalul lui 2018, de 907,9
miliarde de lei, ceea ce, la cursul de schimb
estimat pentru anul viitor, înseamnă 199 de
miliarde de euro, dacă prognozele vor fi
confirmate de realitate. Cel mai mare aport la
creşterea PIB îl va avea sectorul construcţiiilor,
cu o valoare adăugată brută de 7%.
• Cursul mediu pentru 2018 este estimat la
4,55 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă o
apreciere nominală a monedei naţionale.
• Inflaţia (creşterea preţurilor de consum) va fi
de 2,6% la sfârşitul anului, şi de 3,1% în
medie. Preţurile vor creşte aşadar mai mult
decât în anul care a trecut.
• Câştigul salarial mediu net lunar va
ajunge la 2.614 lei, în creştere nominală cu
11% faţă de nivelul anului 2017.
• Numărul mediu de salariaţi (conform
metodologiei AMIGO), va fi de 6,67 milioane
de persoane, în creştere cu 3,8% faţă de
nivelul prognozat pentru anul 2017.
• Consumul efectiv al gospodăriilor va creşte cu 6,2% în anul 2018, faţă de o creştere de
•
8,5% în acest an.
• Importurile de bunuri vor creşte cu 8,7% în acest an, până la 81,6 miliarde de euro, mai
puţin decât în 2017, dar mai mult decât exporturile , care vor creşte cu doar 6,7%, până la
67,3 miliarde de lei. Ambele valori sunt, în sume absolute, peste cele din 2017, iar deficitul
comercial al ţării va ajunge la 14,2 miliarde de euro, în creştere cu 1,5 miliarde peste cel
prognozat pentru finalul anului trecut.
• Rata şomajului (calculată după metodologia BIM-Biroul Internaţional al Muncii) va fi de
4,8%, în scădede cu 0,2 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2017. În cifre absolute, în
medie în 2018 vom avea 450.000 de şomeri, cu 5.000 mai puţini decât în 2017.
 MICA DEPRECIERE A
LEULUI ȘI MARELE SĂU
EFECT

• Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat ucat foarte uşor în noiembrie, cu 0,7 puncte,
după cinci luni consecutive de scădere, ajungând la valoarea de 44,1 puncte, analiştii financiari anticipând o
depreciere a leului în următoarele luni.

• Evoluţia indicelui este urmarea creşterilor ambelor componente ale indicatorului: indicatorul condiţiilor curente
a fost de 59,7 puncte, valoare în creştere cu 0,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 0,8
puncte până la valoarea de 36,3.

• În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 90% dintre participanţi anticipează o
depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este
de 4,6891 (în creştere cu 470 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul
de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,7329 (valoare în creştere cu 512 pips faţă de cea
înregistrată în luna anterioară).
 În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 90% dintre participanţi
anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru
orizontul de 6 luni este de 4,6891 (în creştere cu 470 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul
anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,7329
(valoare în creştere cu 512 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară).
 Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu
Comunitatea Europeana. În ianuarie 1974, o întelegere a inclus Romania în Sistemul
Generalizat de Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu CEE
pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, Romania a procedat la
recunoasterea ''de facto'' a Comunitatii Economice Europene, prin semnarea Acordului
privind crearea Comisiei mixte Romania - CEE, concomitent, fiind semnat si Acordul
asupra Produselor Industriale.
Comisia Europeana a publicat în octombrie 2005 un nou raport de tara, privind
progresele înregistrate de Romania în perspectiva aderarii la UE. Potrivit acestuia,
Romania continua sa îndeplineasca atat criteriile politice pentru a deveni Stat Membru
cat si criteriul unei economii de piata functionale.
Obiectivul Romaniei a fost de a obtine statutul de membru cu drepturi depline în 2007.
La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat ca Uniunea Europeana
sprijina acest obiectiv.
 Necesitatea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Asocierea Romaniei la U.E. inseamna pe plan economic crearea unei zone de liber
schimb, cooperarea economica si financiara, in sprijinul restructurarii economiei
romanesti, iar in plan politic crearea unui cadru institutional pentru realizarea unui
dialog politic permanent intre parti.
In cadrul acordulfdui sunt precizate o serie de principii care au in vedere:
• stabilirea unei perioade de tranzitie de maximum 10 ani, impartita in doua
etape, trecerea la cea de a doua facandu-se in urma examinarii Consiliului de
asociere a aplicarii pana in acel moment a prevederilor Acordului;
• asimetria in acordarea de catre parti a concesiilor concretizate prin faptul ca, in
timp ce Uniunea isi va realiza angajamentul in prima etapa, Romania si-l va pune
in aplicare in a doua ;
• angajamentul partilor de a se abtine de la introducerea de reglementari care sa
vina in contradictie cu prevederile Acordului pana la intrarea in vigoare;
• disponibilitatea partilor ca pe perioada de tranzitie sa procedeze de comun
acord, in functie de conjunctura existenta in sectoarele vizate, la reducerea
periodica si analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului
in aplicarea acestora.
 Concluzii

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu a putut fii decat un pas

inainte spre o „Romanie mai buna”. Printre principalele beneficii ale
aderarii Romaniei la U.E. sunt:
•beneficiul apartenentei la o mai mare familie de natiuni;
•securitatea pe care aceasta apartenenta o confera;
•avantajul participarii la cea mai mare piata unica din lume;
•oportunitatile legate de cresterea economica;
•crearea de noi locuri de munca;
•accesul la Fonduriel structurale destinate regiunilor mai putin prospere
ale U.E.
•imbunatatirea continua a calitatii vietii;
•standarde inalte privind protectia mediului;
•protectie sociala si siguranta la locul de munca;
•dreptul de a calatorii si de a se stabilii in orice stat membru;
•protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru
 Progrese înregistrate în România dupa aderarea la
Uniunea Europeana

1. Ocuparea forței de muncă

A. Statistica :
• în anul 2017, rata ocupării tinerilor (15-24 ani) a atins nivelul de 23,5%, în scădere cu 0,4 p.p. față de anul anterior.
• în anul 2017, rata ocupării pentru grupa de vârstă 20-64 ani a fost de 63,9%, în creștere cu 0,1 p.p. față de anul anterior,
situându-se la o distanță de 6,1 p.p. față de ținta națională pentru anul 2020

B. Progrese:
• continuarea implementării Strategiei naționale privind reducerea incidenței muncii nedeclarate;
• proiecte destinate stimulării șomerilor pe termen lung;
• programe de formare profesională destinate persoanelor din mediul rural;
• fonduri alocate pentru înințarea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol și încurajarea activităților
agricole;
• programe de formare profesională continuă;
• planul național privind stimularea ocupării tinerilor.

C. Perioada urmatoare:
• programe de subvenționare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a anumitor categorii de şomeri;
• evaluarea și recunoașterea în sistemul informal sau non-formal de educație, a competențelor dobândite de persoanele
care au părăsit timpuriu școala
• sprijinirea investițiilor la nivel regional/local pentru înființarea de noi întreprinderi și crearea de locuri de muncă, pentru
a diminua disparităţile regionale în materie de ocupare.
 Progrese înregistrate în România dupa aderarea la
Uniunea Europeana

1. Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI)

A. Statistica :
• 2012: investiții în cercetare și dezvoltare: 0,49% din PIB (din care 0,30% din surse publice). În 2013 se estimează că
nivelul a scăzut până la 0,25% din PIB.

B. Progrese:
• majorarea deducerii pentru activitățile CDI de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile;
• susținerea financiară a peste 1000 de proiecte de cercetare post doctorală și exploratorie şi pentru constituirea de
tinere echipe de cercetare independente;
• finanțarea și derularea a peste 750 de proiecte cu participare românească în cadrul diferitelor inițiative europene și
internaționale în domeniul CDI;
• crearea premiselor realizării Centrului internațional de studii avansate pentru sisteme uvii-delte-mări/ Danubius

C. Perioada urmatoare:
• întărirea legăturii dintre cercetare şi întreprinderi prin promovarea prioritară a activităţilor de CDI din sectoarele
economice cu potenţial de creştere şi cu relevanţă publică;
• îmbunătăţirea capacităţii administrative a sistemului naţional de CDI pentru creşterea ecienţei investiţiilor în domeniu
 FRANTA

Franta este o țara situată în Europa Centrală

cu o suprafata de aproximativ 543.945 𝐤𝐦𝟐 .
Țările vecine Frantei sunt: Belgia, Germania,
Elvetia, Italia, Spania,

Populația Frantei, în ultimii ani a cunoscut o

crește astfel ajungând în prezent la 67 milioane
de locuitori.

Limbă oficială este franceza, iar capitală este

Paris (9.5milioane de locuitori).

Ziua națională este 14 Iulie, Ziua Bastiliei,

proclamată în anul 1790.

Monedă națională este EURO.

Franta este o republică federala parlamentară.

 Oficial, economia Franței stă bine: Produsul Intern Brut a fost revizuit în creștere, încă o
dată, pentru întreg anul 2018 iar pentru 2019 este prevăzută de asemenea o creștere. În
schimb companiile au dificultați în a recruta personal. Din acest motiv, 10 % dintre companiile
producătoare și 20% din cele de servicii și-au limitat activitatea.
Institutul național de statistică a revizuit în creștere, pentru încă o dată, Produsul Intern
Brut pentru acest an. Inițial era estimată o creștere de 1,7% care a devenit 1,8% în octombrie
iar ultimele cifre vorbesc despre 1,9% creștere pe ansamblul anului. O cifră nemaiîntâlnită din
anul 2011. Motivul: producția a fost mai mai dinamică decât se estimase inițial pentru cel de-al
treilea trimestru din acest an.
 In schimb, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană vorbesc în
continuare de o creștere de 1,6% a PIB pentru anul în curs. Iar Banca Națională franceză
anunță o creștere de 1,8% iar guvernul una de 1,7%. Pentru prima parte a lui 2018,
Institutul de Statistică anticipează un debut de an solid, cu o creștere de 0,5%.
Și totuși, nu toate previziunile sunt roz.
Printre toate aceste date, Institutul de Statistică recunoaște că din cauza unor
blocaje structurale, Franța este plafonată la 2% creștere și că nu are un motor suficient
de puternic pentru a accelera. În 2018, Produsul Intern Brut va fi sculptat de cererea
internă. În timp ce mediul de afaceri se situează la cel mai înalt nivel în ultimii 10 ani,
statisticienii estimează că producția de bunuri și servicii își va păstra dinamismul.
Creșterea franceză va fi impulsionată și de cererea mondială.
Una dintre necunoscutele anului 2018 este maniera în care familiile vor răspunde,
la începutul anului, la creșterile de prețuri anunțate. Pe de altă parte, se așteaptă o
încetinire a investițiilor – cum ar fi achiziționarea de bunuri imobiliare, o piață foarte
activă în primele trei trimestre din 2017.
Producătorii au totuși probleme. Potrivit unei anchete a Comisiei Europene, 10 %
dintre companiile producătoare și 20% din cele de servicii și-au limitat activitatea ca
urmare a lipsei de personal. Este cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 2000.
 Economia franceză va continua să creeze 100.000 de noi locuri de muncă,
semestrial, în 2018, preconizează Institutul de Statistică.
În 2016 au fost înregistrate 215.000 noi posturi iar în 2017 – au luat ființă aproximativ
250.000 de locuri de muncă. Dar, în prezent, patru societăți din zece sunt confruntate cu
probleme de recrutare a personalului, o problemă nemaîntâlnită în ultimii 10 ani.
Probleme sunt în toate sectoarele, chiar și pentru specialiști, în industria aeronáutică
spre exemplu ori în transportul rutier de mărfuri. 6 societăți din 10 susțin că nu găsesc
șoferi de tiruri.
În sectorul industriei, o societate din două angajează greu. Pentru a găsi omul
potrivit, companiile oferă contracte pe o perioadă nedeterminată și un salariu ceva mai
mare decât achitau până acum. La finele lui octombrie, 42 % dintre patronii chestionați
de Institutul de Statistică declarau că au probleme în a angaja.
În sectorul construcției de automobile, 66% dintre societăți au o astfel de problemă,
în condițiile în care șomajul afectează 9,4 % din populația activă, adică 2,7 milioane de
persoane.
Explicația : din 2008 a avut loc o explozie a șomajului de lungă durată iar o parte a
populației și-a pierdut astfel din competențe. Contextul actual, în care asistăm la o
reluare a activității după o lungă recesiune, dovedește că există o nevoie stringentă de
formare a oamenilor. Iar pentru asta este nevoie de un efort inedit, sunt de părere
specialiștii de pe piața muncii.
Guvernul care a prevăzut ca în actualul mandat să investească 15 miliarde de euro în
formarea populației.
 Bibliografie
• https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-22399514-franta-urca-din-nou-podiumul-
european-productiei-automobile.htm
• http://www.zf.ro/business-international/economia-frantei-prinde-viteza-dupa-aproape-
un-deceniu-de-stagnare-dar-revenirea-nu-impresioneaza-pe-toata-lumea-o-fabrica-se-
deschide-aici-dar-alta-se-inchide-altundeva-16799034
• http://www.bursa.ro/international/economia-frantei-a-crescut-cu-2-procente-in-2017-
cel-mai-ridicat-ritm-de-dupa-2011-341665&articol=341665.html
• https://www.cotidianul.ro/top-10-produse-de-export-si-de-import-ale-romaniei/
• http://www.ziare.com/bucuresti/articole/deprecierea+leului+romanesc
• https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro
• https://en.portal.santandertrade.com/establish-overseas/romania/business-
environment