UNIVERSITATEA ”BABEȘ - BOLYAI”CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE METODICO - ȘIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

RELIEFUL CA FACTOR ATRACTIV ÎN DEZVOLATREA ACTIVITĂȚILOR

TURISTICE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC AL GURGHIULUI

Coordonator științifi
Prof.univ.dr. Surdeanu Virgil

Autor:
Prof. Danciu Carmen Angela
Școala Generală cl.I-VIII
Petelea, Jud.Mureș
 CUPRINS
Introducere

1. Poziția geografică și delimitarea Bazinului Gurghiului

2. Relieful și alcătuirea geologică.

3. Factori și procese de modelare contemporană

4. Tipurile genetice de relief

5. Formele de relief de atractivitate turistică

6. Fondul turistic antropic din Bazinul Gurghiului

7. Propuneri de valorificare a fondului turistic

8. Contribuția aplicațiilor in teren la procesul instructiv – educativ

Concluzii

Bibiliografie..

Anexe
1. POZITIA GEOGRAFICA

Bazinul hidrografic al Gurghiului

situat în partea de central - nordică
a țării și de nord – est a județului
Mureș, înglobând în limitele sale o
suprafață de 558 km

Se suprapune unui relief variat

reprezentat prin Munții Gurghiului,
având obârșia la altitudinea de 1190
m în zona Vf. Crucii (1516 m),
traversează apoi Piemontul vulcanic
al Gurghiului și dealurile
subcarpatice ale Reghinului,
vărsându-se în Mureș pe arealul
localității Reghin, la altitudinea de
363 m.
 2. RELIEFUL ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ

2.1. Evoluția paleogeografică a zonei

2.2. Suportul geologic al reliefului
2.3. Unitățile majore de relief din Bazinul hidrografic al
Gurghiului
 3. FACTORII ȘI PROCESELE DE MODELARE CONTEMPORANĂ

3.1. Factorii climatici

3.2. Factorii hidrologici

3.3. Factorii edafici

3.4. Factorul antropic

 4. TIPURI GENETICE DE RELIEF

4.1. Relieful vulcanic

4.2. Relieful fluviatil

4.2. Relieful carstic pe

sare
4.4. Relieful denudațional
 5. FORMELE DE RELIEF DE ATRACTIVITATE TURISTICĂ

Relieful are un rol de fundal peisagistic si baza

infrastructurii turistice cu o arhitectura generală inedită .
6. Fondul turistic antropic
 7. PROPUNERI DE VALORIFICARE A FONDULUI TURISTIC

7.1. Consideratii generale

 Elementele componente ale mediului geografic, ca atracţii şi resurse turistice potenţial

 Ariile naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii
 Mediul antropic
 Accesibilitatea obiectivelor turistice
 Barometru al gradului de valorificare a activităţii turistice, fluxurile turistice
 În perioada actuală, necesitatea cunoașterii potențialului turistic, a valorificării lui
rationale se impune din ce in ce mai mult.
 Determinarea potențialului turistic este de un real ajutor acțiunilor de sistematizare
turistică a teritoriului, de amenajări și dotări corespunzătoare valorii potențialului
respectiv.
 7.2. Analiza Swot
Puncte tari
- păstrării patrimoniului cultural tradiţional;
- natura intactă,
- prezenţa ariilor protejate
- potenţial turistic peisagistic.
- aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a
celor turistice.
-potenţialul cultural este bun
-- gastronomia locală, ospitalitatea foarte bună . - insuficiente promovare a monumentelor culturale;
Oportunităţi
- introducerea la scară semnificativă a agroturismului
- punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric
- disponibilitatea unor resurse suplimentare,
- încheierea relaţii de parteneriat cu investitori locali sau străini;
-există legislaţia minimă necesară;
-exista organizaţii şi fonduri pentru ariile protejate şi preocupări
pentru valorificarea biodiversităţii;
-tour operatorii vor introduce noi destinații în programele lor
turistice
- ar trebui să profite de interesul pentru balneoturism
- deschiderea unei filiale ANTREC în zonă.
Puncte slabe
- resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse;
- pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
- infrastructura bazei materiale slab reprezentată;
lipsa unor programe speciale de dezvoltare a turismului rural
-deficiențe ale infrastructurii turistice;
- lipsa semnalizării turistice;
- foarte slabă oferta de agrement;
- lipsa centrelor de informare turistică, a materialelor promoționale
- lipsa evenimentelor care pun în evidențî tradițiile și obiceiurilor din zonă;
componenta de cazare, slab reprezentată
starea căilor de acces precara,
insuficienţa materialelor de promovare
Ameninţări
- lipsa unui program judeţean şi regional funcţional de dezvoltare a
turismului, şi implicit nealocarea de fonduri, decât în mică măsură,
pentru infrastructura locală, de acces;
- creşterea în însemnătate a unor alte destinații turistice ce oferă
un astfel de fond turistic și produse similare balneoclimaterice și
nu numai;
- nu ar trebui încercată neapărat imitarea standardelor din vest, dar
ar trebui să se păstreze specificul propriu şi autinticitatea ofertei
turistice.
 7.3.Valorificarea fondului turistic prin turism rural și ecoturism.

Pentru dezvoltarea turismului rural sunt de

semnalat urmatoarele aspecte: Sistemele de turism ce se pot dezvolta în
-promovarea localităţilor şi a Bazinul Gurghiului
oportunităţilor turistice existente şi
integrarea acestora în circuitul turistic
naţional Turismul itinerant
-realizarea unei promovări mai Turismului montan - Drumeţiile montane si
accentuate a punctelor de interes Turismul de vizitare
turisric din aceste localități şi zona Turismul sportiv
înconjurătoare, Turismul rural
-realizarea şi editarea unui ghid Turismul religios
turistic al localităților şi a zonelor Turismul balnear
înconjurătoare
-valorificarea obiectivelor
turistice naturale pentru activităţi
turistice
 Cadrul natural de excepţie, apropierea de cele mai
pitoreşti şi rare zone ale ţării, alături de potenţialul cultural
istoric, reprezintă o atracţie pentru turiştii autohtoni şi străini.

Agroturismul poate deveni în scurt timp o sursă de

venit a agricultorilor din Bazinul Gurghiului. Unele gospodării
ţărăneşti sunt bine dotate cu utilităţile necesare, sunt
nenumărate “sălaşe” unde se poate asigura masa şi cazarea
turiştilor care doresc să viziteze zona, locuitorii acestei zone
fiind renumiţi pentru ospitalitatea de care dau dovadă. Printr-
o mai bună informare a localnicilor în ceea ce priveşte
agroturismul şi o campanie de promovare a zonei, se poate
dezvolta agroturismul, aici având toate atuurile.
Agroturismul înseamnă ospitalitate, cordialitate, naturalețe, dorința de a
sta în libertate și prietenie, ori simplu jumatate din turiști vin pentru a
redescoperi gusturile vechi și produsele tipice.
 Bătrâna Vale a Gurghiului, păstrează ”zidurile” unei vechi cetăți prin
abrupturile sale, adăpostite de pădurile întinse de molizi, fagi și stejari. Te
atrage, te cheamă, prin dulcele cântec al doinelor, fluierele hodăcenilor,
prin acordurile fine de vioară, care fac să răsune valea.
O vale de munte, vale cristalină, vale a regilor, vale de rezonanță în

intreaga lume.....prin viorile făurite la Reghin din molidul Gurghiului .

Urcând lin prin codrii seculari, unde tăcerea e ruptă doar de sunete ușoare de
bocanci, care aproape cerându-si scuze, foșnind pe stratul de frunze, te
cuprinde liniștea, calmul, pacea care pătrunde în excursionist atunci când
ajunge la înalțime unde te găsești a explora cu ochii craterele și văile care
parcă vor să invite la o odihnă după trudă. Aceasta este atmosfera pe care
Valea Gurghiului dorește să o ofere oaspeților!
 8. CONTRIBUTIA APLICATIILOR DE TEREN LA PROCESUL
INSTRUCTIV EDUCATIV
 Ipoteza de la care am pornit este aceea de a sublinia contribuția
educației prin geografie la realizarea obiectivelor specifice
educației intelectuale atât în plan teoretic, cât și prin aplicațiile
practice de teren care au un rol complementar în consolidarea
cunoștințelor teoretice și practice.
 Consolidarea educatiei este realizată prin desfășurarea
aplicațiilor în teren, atât de specifice geografiei, în laboratorul
naturii, unde se observă la fața locului componentele mediului
înconjurător, multiplele relații din structura internă de
funcționalitate a acestuia, măsoară și relaționează cauzele și
efectele fenomenelor geografice.
 Formele de realizare a aplicațiilor practice de teren cu elevii
claselor V-VIII se grupeaza astfel:
 1.aplicații practice în orizontul local;
 2.aplicații itinerante cu obiective reprezentative;
 3.tabăra de studiu
 PROIECT
”MICUL EXCURSIONIST – MARELE DESCOPERITOR”
SCOP
 Îmbunătățirea relațiilor dintre școală și
comunitate
 Implementarea unui nou proiect
educativ educaţie prin turism şi
dezvoltarea unui turism durabil;
 Să stimuleze inteligenţa elevilor,
identificarea implicării turismului
asupra culturii şi economiei;
 Conştientizarea importanţei păstrării şi
îmbunătăţirii calităţii mediului
înconjurător
OBIECTIVE
1.Elevii să-și dezvolte competențele de
comunicare,să dobândească
încredere în forțele proprii,să-și
formeze o atitudine pozitivă față de
mediul înconjurator.
2.Să realizăm un club în care sa fie
desfașurate activități în sprijinul
naturii.
3.Să motivăm părinții să se implice și
să susțină elevii în activitățile de
cercetare .
4.Să creem oportunități de petrecere a
timpului liber,în mod
constructiv,atât pentru elevi cât și
pentru părinți.
 Rezultate
 Școala a fost dotată cu
mijloce
tehnice:laptop,videoproiector,
apart foto digital
 Echipamente de champing
:corturi, saci de dormit,
saltele, rucsaci, aragaz,
binoclu, busole,pelerine .
 Amenajarea unui spațiu
pentru pastrarea cestor
echipamente
 Mobilier
 Participarea activă a elevilor
la activități, am descoperit
noi abilități ale acestora
 S-a creat o noua modalitate
de petrecere a timpului liber
pentru elevi
 S-a constituit un grup
compact de elevi ”de mici
ecologiști și turiști dar mari
descoperitori ”conduși de
îndemnul ”Vorbește cu
pământul și iubeștel!”
 Am beneficiat de sprijinul
comunității locale
 8.3. Aplicațiile metodice ale studiului fondului turistic din
Bazinului Gurghiului – Tabăra de studiu – Lăpușna
septembrie 2008.
 Creșterea eficienței procesului instructiv – educativ în școală,
solicită sporirea ponderii activităților directe, independente ale
elevilor în învățarea geografiei, realizarea în practica școlară a
unor sarcini metodico-didactice, între care cu prioritate,
cooperarea și desfășurarea întregii activități geografice prin
stimularea gândirii geografice, a spiritului de observație și
științific, creșterea ponderii activităților independente, a
aplicațiilor practice și înzestrarea elevilor cu tehnici practice de
muncă.
 Eficiența învățării este superioară în condițiile învățării prin
acțiune, când elevul învață, acționând, obsrvând, exersând,
comparând și aplicând, prin executarea unor schițe de hărți,
grafice, diagrame, toate acestea mărind gradul de interes pentru
învățare, elevul devenind făuritorul propriei sale personalități.
 - Aplicațiile practice metodice ale studiului fondului turistic din
Bazinul Gurghiului, au vizat și vizează:
 - Utilizarea datelor obținute și a tehnicilor de lucru, la predarea
unităților de învățare
 - Inițierea elevilor în activitatea de cercetare științifică, stimularea
interesului pentru documentarea și informarea de specialitate și
intrerdisciplinară, de orientare a perocupărilor elevilor cu
înclinații și aptitudini geografice
 - Au fost confecționate unele materiale cu caracter metodic
 Aplicația practică de teren a cuprins :
 - Faza pregătitoare, de cabinet
 - Faza de realizare a observațiilor pe teren, pentru
confruntarea și adunarea de noi date
 - Faza de analiză, prelucrarea și valorificare a datelor obținute pe
tren,
 De ce excursia ? De ce aplicatia?
 Observațiile în natură au un rol definitoriu în învățarea geografiei, în
îmbinarea teoriei cu practica.
 Observațiile făcute direct în natură permit ca elevii să ajungă la reprezentări
clare asupra obiectelor și fenomenelor geografice și să-și formeze, astfel,
concepte și noțiuni geografice.
 Formează la elevi deprinderea de a preciza raporturile de cauzalitate între
fenomene, precum și corelațiile respective.
 Stimulează dorința de cunoastere și înțelegere a fenomenelor din mediul
înconjurator, sădesc sentimente de dragoste și respect față de natură și ajută la
consolidarea cunoștințelor geografice predate în școli.
 Pot înțelege mai bine noțiuni precum dezvoltarea durabilă, care înseamnă
conservarea naturii pentru a nu priva generațiile viitoare de un mediu propice
dezvoltării lor.
 Doar prin aceste activitati poate fi inteles pe deplin tot ce se petrece in ivelisul
geografic iar rezultatele procesului educativ sunt cum mult mai bune.
 Astfel se pot realiza cei patru piloni ai cunoasterii:

 - a invata sa stii- ceea ce inseamna dobandirea

instrumentelor cunoasterii;

 - a invata sa traiesti impreuna cu altii – pentru a coopera cu

alte persoane, participand la activitatile umane;

 - a invata sa faci – astfel ca individul sa intre in relatie cu

mediul inconjurator;

 - a invata sa fii – adica a avea comportamente adecvate

fata de sine si fata de ceilalti, in cadrul mediului