Psihologie experimentala

Anul II
Semestrul I
 Psihologia si metoda stiintifica

Stiinta

– un sistem de gandire care conduce la gasirea unor

explicatii rationale, testabile ale modului in care se
petrec lucrurile în lume.

Este psihologia o stiintă?

Obiect de studiu?

Metode stiintifice de studiu?

 Obiect de studiu – Psihicul

Comportamente
Ganduri
Emotii

Cauze

Care sunt factorii care ne determina

sa gandim, sa simtim sau sa ne
comportam intr-un anumit fel? Consecinte
Care sunt urmarile modului in
care gandim, simtim sau ne
comportam ?
 Metode de studiu
Empirica
Obstinatia Autoritatea
Rationamentul

CUNOAȘTERE
Metode prestiintifice
Metode stiintifice

Interviul
Observatia Experimentul

Nivel de control
 Psihologie stiintifică

Psihologia Psihologie
simtului comun stiintifică

Scopul psihologiei ar trebui să fie acela de a

“spori – dincolo de nivelul atins prin simtul comun – puterea
noastra de a prezice, intelege şi controla comportamentul uman.”
(Allport, 1940)
 Ciclul cercetării
 Caresunt factorii care determina formarea Problema de
impresiilor? cercetare

 Ne formam o impresie despre o persoana Fapt cunoscut

pe baza unor informatii minime: culoarea (consultarea literaturii
hainelor, prenumele acesteia, familiaritate de specialitatea)
etc.

 Culoareahainelor influenteaza impresiile Ipoteza de cercetare

formate cu privire la inteligenta unei persoane.

Persoane de gen masculin si feminin cu Populația țintă

varsta intre 20 si 30 de ani
 Ciclul cercetării
• Impartim participantii in doua grupuri si Planul de
le cerem sa evalueza 2 persoane, pe baza cercetare
unor fotografii: la jumatate dintre
participanti li se ofera imaginea unei
persoane imbracate in rosu, iar celorlalti li
se ofera imaginea unei persoane
imbracate in albastru.
Materiale
• Cele doua imagini necesare

Validitatea
• Evaluarea corectitudinii planului
interna

• Aplicam planul Culegerea datelor

 Ciclul cercetării

• Rezultate: persoanele evalueaza mai Analiza si

favorabil persoanele imbracate in interpretarea
albastru, comparativ cu cele imbracate statistica a datelor
in rosu.

• Relevanta rezultatelor, aplicabilitatea Interpretarea

practica psihologica,
validitatea externa

• Scriem ceea ce am realizat Redactarea

raportului de
cercetare

Publicarea rezultatelor
 Experimentul psihologic

Grup A Rosu

Impartirea
Evaluarea
aleatorie in
inteligentei
grupe
(randomizare)
Grup B Albastru

Variabila independenta Masurarea

Grupe (manipularea variabilei
echivalente experimentala) dependente9
 Cuprins
1. Problema de cercetare
2. Ipoteze de cercetare Manipulate
3. Independente
Variabile: Invocate
Dependente
4. Tipuri de studii

5. Planuri de cercetare

6. Validitate interna

7. Strategii de control

8.
Validitatea externa
Probleme de cercetare
O întrebare la care se caută un răspuns prin
modalități științifice.

Exemplu: Exista o legatura intre culoarea hainelor si

inteligenta perceputa?

Surse ale problemelor de cercetare?

Literatura de Viața de zi cu zi, diferite

specialitate contexte private sau
profesionale
Calitatile problemelor de cercetare, Kelinger (1973)

1 Variabilele trebuie să fie menţionare în relaţie

 exista o legatura, o asociere, o influenta a variabile x
asupra variabilei y
Exista o legatura intre culoarea hainelor si inteligenta perceputa?

2 Trebuie să fie exprimată sub forma unei întrebări

Trebuie să implice posibilitatea testării empirice

3
Trebuie să fie formulată specific
 Model de subiect pentru examen

Comentati urmatoarea problema de cercetare din perspectiva

conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca:

Conditiile de mediu influenteaza rapiditatea rezolvarii unei

sarcini?

Rezolvare: este o interogatie, variabilele sunt

mentionate in relatie (conditiile de mediu si
rapiditatea rezolvarii unei sarcini), este testabila prin
intermediul unor instrumente de masura
(chestionare), dar nu este specifica (formulare
generala – conditiile de mediu).
Ipoteze de cercetare
 Prezice efectele unor condiții antecedente
asupra unor comportamente

Ipoteza O explicație potențială a unui comportament

O relație ipotetică între variabile

Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei

persoane tinta.

16
 Modalitati de formulare

Directional Non-directional

Este mentionata directia efectului Nu mentioneaza directia efectului

unui variabile x asupra unei
variabile y. Generala

Specifica Variabila x influenteaza variabila

y.
Variabila x influenteaza variabila y,
in sensul ca ….. (se compara cel
putin doua conditii) Culoarea hainelor influenteaza
Culoarea hainelor influenteaza inteligenta inteligenta perceputa a unei
perceputa a unei persoane tinta, in sensul persoane tinta.
ca o persoana imbracata in albastru va fi
evaluata mai favorabil comparativ cu o
persoana imbracata in rosu.
 Conditiile ipotezelor de cercetare
Myers & Hansen (1997)

1. Sintetica Afirmaţii care pot fi adevărate sau pot fi false

Două categorii de afirmaţii non-sintetice (trebuie evitate):

Analitice: sunt întotdeauna adevărate
Culoarea hainelor influenteaza sau nu influenteaza, in
anumite cazuri, evaluarea unei persoane in termen de
inteligenta.

Contradictorii: sunt întotdeauna false

Culoara hainelor influenteaza si nu influenteaza, in anumite
cazuri, evaluarea unei persoane in termen de inteligenta.
 Conditiile ipotezelor de cercetare
Myers & Hansen (1997)

2. Testabila

Să fie posibilă manipularea condiţiilor antecedente şi

măsurarea comportamentelor

3. Sa poata fi respinsa prin rezultatele cercetarii

Eşecul în găsirea efectului prezis să poată fi considerat o

dovadă a faptului că ipoteza este într-adevăr falsă
 Conditiile ipotezelor de cercetare
Myers & Hansen (1997)

4. Simpla

nu presupune multe asumpţii care să o susţină

5. Productiva

permite realizarea altor studii

 Model de subiect pentru examen

Pornind de la problema de cercetare prezentata mai jos, propuneti o

ipoteza de cercetare directionala. Comentati ipoteza din perspectiva
conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca.
Conditiile de mediu influenteaza rapiditatea rezolvarii unei sarcini?

Rezolvare: Zgomotul influenteaza rapiditatea rezolvarii unei

sarcini, in sensul ca in conditia de zgomot prezent timpul rezolvarii
va fi mai lung decat in conditia zgomot absent.

- Este o afirmatie sintetica (nu este formulata in maniera analitica

sau contradictorie), este testabila, poate fi respinsa prin rezultatele
cercetarii, este simpla (nu contine multe explicatii suplimentare),
insa este mai putin productiva (nu putem identifica modalitati variate
prin care sa o testam, in studii diferite).
Variabile
 Variabilele studiului
- independente şi dependente -
CAUZA
Variabila independentă:
- Condiția antecedentă
- Are cel puțin două condiții - niveluri

Variabila dependentă: EFECTUL

-Comportamentul particular care ne așteptăm să se schimbe ca
rezultat al intervențiilor experimentale

-Se numește dependentă deoarece valorile pe care le ia depind

de valorile variabilei independente: pe măsură ce valorile
variabilei independente se modifică, ne așteptăm la schimbări
corespunzătoare ale valorilor variabilei dependente
 Care din cele doua afirmatii are sens?

Culoarea hainelor influenteaza inteligenta

perceputa.

sau

Inteligenta perceputa influenteaza culoarea

hainelor.
 Stabilirea nivelurilor VI
Fiecare VI trebuie sa aiba cel putin 2 niveluri (doua grupuri de
participanti) intre care se face o comparatie

• Proprietăți/ caracteristici diferite ale variabilei

– Culoarea părului influențează atractivitatea percepută a unei persoane
țintă
– Tipului modelului agresiv (personaj din desene animate, persoană
reală) influențează răspunsurile agresive ale copiilor.
• Variem gradul de prezență al variabilei
– Persoanele care consumă 200 ml de cafea vor avea o capacitate de
concentrare a atenției mai ridicată, comparativ cu cele care consumă
100 ml pe zi.
– Scazut, mediu, ridicat
• Prezența vs. absența
– Realizarea unei sarcini concurente în timpul expunerii la un material
vizual reduce volumul de elemente memorate.
 Exercitiu

Identificati variabilele in fiecare ipoteza de mai jos si

stabiliti niveluri pentru fiecare VI.

1 Copii pedepsiti fizic sunt mai agresivi.

2 Dezvoltarea limbajului este favorizată de expunerea copiilor

la stimuli auditivi si vizuali.

3 Oamenii sunt mai dispusi sa accepte o cerere daca este

adresata din partea unei persoane pe care o simpatizeaza.

4 Tipul de feedback influenteaza stima de sine.

 Variabile manipulate vs. invocate

Distinctia este valabila doar pentru VI si se stabileste in functie de

modul de impartire a participantilor in grupe (fiecare nivel al VI
presupune un grup de participanti)

Manipulate Invocate

Distributie aleatorie
Distributia aleatorie nu
in grupe
este posibila
(randomizare)

Un participant are
Un participant poate face
sanse egale de a face
parte dintr-un singur grup
parte din oricare grup
 VI manipulate
• caracteristici ale contextului in care
se realizeaza cercetarea
• caracteristici ale unor persoane tinta
care se prezinta participantilor pentru a
fi evaluata
• caracteristici ale diferitilor stimuli
•caracteristici ale sarcinilor
• diferite informatii care se prezinta
participantilor
• diferite stari de moment create de
cercetarori
VI invocate
 caracteristici ale participantilor:
de natura socio-demografica
trasaturi de personalitate
experiente de viata
situatii naturale
variabile care, din punct de
vedere etic, nu pot fi manipulate

Exercitiu
Precizati care dintre urmatoarele variabile sunt invocate si care
sunt manipulate. Identificati, pentru fiecare dintre ele, niveluri.
Genul biologic, temperatura atmosferica, luminozitatea, varsta, depresia ca
stare, mediul de provenienta, anxietatea ca trasatura, nivelul de studii,
dificultatea unei sarcini care se prezinta participantilor pentru a fi rezolvata,
zgomotul
 Model de subiect pentru examen
Rule, Taylor şi Dobbs (1987) au împărţit participanţii aleatoriu în
două grupe: o grupă realiza o sarcină într-o încăpere cu 21 grade
Celsius, iar cealaltă grupă realiza aceeaşi sarcină într-o încăpere cu
33 grade Celsius. Sarcina era identică: toţi participanţii erau rugaţi
să citească anumite povestioare, cu final ambiguu, şi să le
completeze, să le găsească un final clar. Modul în care erau scrise
lăsau posibilitatea participanţilor de a găsi un final fie cu conţinut
agresiv, fie non-agresiv. Rezultatele au arătat că participanţii din
camera cu temperatura foarte ridicată au indicat răspunsuri
(continuări ale poveştilor) semnificativ mai agresive, comparativ cu
participanţii din condiţie cu 21 grade Celsius.

1 Identificati variabilele studiului

2 Precizati tipul VI! Argumentati!
 Tipuri de studii
Experiment vs. cvasi experiment
• Experiment
Toate VI sunt manipulate

• Cvasi-experiment
Cel putin o VI este invocata
 Experiment vs. cvasi-experiment

Control asupra
situatiei de
cercetare

ridicat Cvasi-
Experiment experiment
Control asupra
distributiei
participantilor in
grupe

32
 Exercitiu

Franklin et al. (1990) au fost interesaţi de impactul unui divorţ

asupra atitudinii adolescenţilor cu privire la relaţiile lor de cuplu.
Rezultatele au arătat că adolescenţii a căror părinţi erau divorţaţi
considerau într-o mai mare măsură că sunt puţine şansele ca ei să
aibă un mariaj lung şi fericit, comparativ cu participanţii a caror
parinti formau un cuplu.

 Identificati variabilele studiului!

 Precizati tipul studiului. Argumentati!

33
 Model de subiect pentru examen

Lewis, Croft-Jeffreys şi David (1990) au trimis unor psihiatri (N-

139) prezentarea unor cazuri medicale, care difereau în funcţie de
etnie şi de genul biologic al persoanei fictive descrise. Când
persoana era descrisă ca fiind afro-americană descrierile medicale
oferite de medici difereau semnificativ comparativ cu situaţia în care
potenţialul pacient nu era de culoare. În cazul primilor, medicii
considerau că boala pe care o prezintă era mai puţin gravă, mai
puţine medicamente erau prescrise, pacientul era descris ca fiind
unul potenţial violent iar riscul de comitere a unor infracţiuni din
partea acestora era mai ridicat.

Care sunt VI in acest studiu?

Mentionati tipul studiului si argumentati!
Planuri de cercetare
 Planuri de cercetare
structura generala a unui studiu
depind de:

O VI
Numarul VI
Factoriale (minim 2 VI)

Numarul de conditii In functie de nivelurile VI

experimentale (minim 2 pentru fiecare VI)

Intergrup
Tipul de participanti Intragrup
Mixte 36
 Comparatii intergrup vs. intragrup

Variabila independenta
Nivel 1 Nivel 2
Participant 1 Participant 1
Intragrup Participant 2 Participant 2
Participant 3 Participant 3
- -
- -
Participant 10 Participant 10
Variabila independenta
Nivel 1 Nivel 2
Participant 1 Participant 11
Intergrup Participant 2 Participant 12
Participant 3 Participant 13
- -
- -
Participant 10 Participant 20 37
1. Planuri experimentale cu comparaţii inter-grup
 Planuri experimentale cu o singura variabilă
independentă
Planuri de cercetare cu eşantioane independente
Planuri experimentale cu grupe echivalente
 Planuri factoriale

2. Planuri experimentale cu comparaţii intra-grup

(măsurări repetate)
Planuri de cercetare cu o singură variabilă independenta
Planuri factoriale

3. Planuri de cercetare mixte

 Planuri cu comparatii intergrup

O VI
- Grupe independente
- Doua grupe (niveluri)
• Doua grupe experimentale
• Grup experimental – grup de control
-Mai multe grupe experimentale
-Grupe echivalente

Cel putin 2 VI (factoriale)

Participanti diferiti in conditii diferite (pentru fiecare nivel al VI
avem cate un grup de participanti)
 Exercitiu

Intr-un studiu, s-a avut in vedere identificarea modului in care

expectantele pe care le avem au efect asupra formarii impresiilor.
Studentilor li s-a oferit una din doua descrieri ale unui lector
invitat sa tina un curs de istoria psihologiei. La jumatate dintre
studenti li s-a spus ca invitatul este o persoana calda, prietenoasa,
in timp ce la cealalta jumatate li s-a spus ca este o persoana rece,
sobra. Invitatul a venit si a prezentat o tema de curs, timp de 20
minute. Apoi studentii au fost rugati sa raporteze impresia lor
despre invitat. Rezultatele au aratat ca studentii care se asteptau la
a intalni o persoana calda au avut o atitudine mai favorabila
comparativ cu ceilalti. (Kelley, 1950)
40
 Exercitiu

Larsen (1973) a fost interesata de nivelul de anxietate pe care il

resimte un pacient in timpul primului interviu terapeutic. Ea a emis
ipoteza ca distanta la care este asezat pacientul fata de terapeut
influenteaza anxietatea – pe masura ce creste distanta, creste si
anxietatea. A utilizat 3 grupe de participanti – participantii din prima
grupa stateau la o distanta de 1 metru de terapeut, cei din grupul doi
erau plasati la distanta de 2 metri, iar in grupul 3 distanta era de 3
metri. Interviurile erau inregistrate iar ulterior un grup de experti
evalua nivelul de anxietate al fiecarui pacient.

41
 Exercitiu
Vesti bune vs. vesti proaste, Holloway si Hornstein, 1976
Intr-un studiu, participantii erau adusi intr-o camera, fiecare pe rand. Ei
credeau ca experimentul urmeaza sa inceapa, dar acesta era de fapt in
desfasurare. In timp ce asteptau, la un radio se auzea muzica, pentru un
timp. Apoi muzica era intrerupta de vocea unui prezentator de stiri care
a anuntat una din cele doua vesti:
Jumatate dintre participanti au auzit povestea unei persoane care
va fi salvata datorita unui donator care s-a oferit sa doneze un
rinichi pentru transplant.
Ceilalti participanti au auzit o alta stire, referitoare la asasinarea
unei femei mai in varsta. Criminalul a fost identificat drept un
preot respectabil si vecin al victimei.
Dupa anuntarea stirii, radioul revenea la muzica pana cand intra un
cercetator si anunta inceperea studiului.
In partea urmatoare, participantilor li s-a cerut sa faca evaluari cu
privire la natura umana. Rezultatele arata ca participantii care au auzit
povestea cu femeia ucisa au estimat ca mai putini membri ai societii
sunt decenti, onesti si altruisti
42
 Exercitiu

Prenumele unei persoane va spune ceva despre acea persoana?

Mehrabian si Piercy (1993a) au realizat un experiment pentru a

vedea evaluarile pe care le facem despre ceilalti, in termeni de
trasaturi de personalitate, doar in functie de prenume. Ei au pornit
de la ipoteza ca nickname-urile vor fi evaluate mai favorabil decat
prenumele complete. Rezultate: nickname-urile (ex. Liz) au fost
evaluate prin adjecivele prietenos, sociabil, popular; numele
complete (Elisabeta) au fost evaluate prin inteligenta, incredere,
competenta.

43
 Exercitiu

Ne propunem sa testam ipoteza conform careia consumul

de cafea creste productivitatea.

– Propuneti un design experimental cu mai multe

grupuri independente pentru a testa aceasta ipoteza

44
 Grup de control

Grup de comparatie – ne ajuta sa identificam daca performanta

participantilor din conditia experimentala este mai buna, mai
proasta sau la fel ca cea a participantilor care nu au fost expusi
manipularii experimentale.

Folosim exact aceeasi procedura ca in grupul

experimental, cu exceptia manipularii experimentale.

Ne indica modul in care subiectii se comporta

in general.

45
 Designuri cu comparatii intergrup
Factoriale

cel putin 2 VI
nxn

Ne ofera informatii cu privire la:

Efectele principale ale fiecarei VI: actiunea unei
singure VI luata izolat;
• in functie de cate VI avem, atatea efecte principale avem

Efectele de interactiune: efectul unei VI se modifica

in functie de nivelurile celeilalte VI.
• Ne spune ca efectul principal al unei VI nu apare in toate cazurile
46
 Designuri cu comparatii intergrup
Factoriale

Exemplu: ne intereseaza efectele muzicii (prezenta,

absenta) si ale luminozitatii (lumina naturala, artificiala)
asupra cresterii plantelor.

– Efect principal al VI1: prezenta muzicii contribuie la

cresterea plantelor

– Efect de interactiune: muzica are efect pozitiv asupra

cresterii plantelor doar in situatia in care este lumina
naturala; in conditia lumina artificiala, muzica nu are efect.

47
 Exercitiu

In cazul unui experiment de tipul 3x3:

Cate VI avem?

Cate grupe experimentale?

Cate VD?

Realizati desenul planului de cercetare

48
 Exercitiu

Stoneman si Brody (1983) au aratat ca acei copii care au vazut o

prezentare video a unui produs (fara sunet) sau audiovideo (reclame
TV) recunosc mai multe produse decat cei care doar au auzit despre
ele. De asemenea, au aratat ca cei din clasa a II-a recunosc mai multe
produse decat cei de la gradinita, iar acestia din urma recunosc mai
multe decat cei mai mici de gradinita.

– Ce tip de design s-a utilizat in acest studiu?

– Cate efecte principale putem avea?
– Desenati planul de cercetare!

49
 Planuri cu comparatii intragrup

O VI

Cel putin 2 VI (factoriale)

Aceeasi participanti trec prin toate conditiile experimentale (acelasi

grup testat de mai multe ori, in momente temporale diferite)
 Designuri cu comparatii intragrup

Exercitiu

• Jones, Collins si Hong (1991) au observat interactiunea dintre copii

de 10 luni si mamele lor. Fiecare mama explica timp de un minut
modul de utilizare a diferitelor jucarii apoi lasa copilul in preajma
jucariilor si ea se aseza pe un scaun. Doua secvente de 6 minute au
urmat: intr-o secventa, mama acorda atentie bebelusului, iar in
urmatoarea citea o revista. Copii au fost inregistrati si apoi
zambetul lor a fost evaluat. Daca zambetul e un mijloc de
comunicare, copiii ar trebui sa zambeasca mai mult atunci cand
mama le acorda atentie – ipoteza confirmata.

51
 Designuri cu comparatii intragrup

• Cum am transforma acest design intr-unul cu grupe

independente?
• Transformati acest design cu o VI intr-unul cu 2 VI

Unele studii impun doar astfel de designuri:

– Obtinem performante mai bune la un test de inteligenta la a doua

testate?
– La a doua prezentare la un examen, obtinem note mai bune?

52
 Exercitiu

• Stewart et al. (1987) au realizat un studiu prin care au evaluat

schimbările comportamentale la copii primii născuţi, după naşterea
celui de-al doilea copil. Ei au studiat 41 de copii în cinci momente
temporale diferite: la o lună înainte de naşterea celui de-al doilea copil
şi la o lună, respectiv 4, 8 şi 12 după naştere.

 Identificati variabilele studiului!

53
 Designuri mixte

– Cel putin o VI cu grupe independente

– Cel putin o VI cu grupe perechi

Exercitiu: Recunoasterea faciala a emotiilor (Fridlund, Ekman,

Oster, 1987)
• Cercetatorii au utilizat patru emotii (frica, furie, bucurie, tristete) si
au fost interesati sa vada care dintre aceste emotii sunt mai rapid
identificate. Deoarece s-a aratat ca femeile transmit mai bine
emotiile, in studiu au avut in vedere si diferentele in ceea ce
priveste recunoasterea emotiilor, in functie de genul biologic al
transmitatorului (femei si barbati).
– Propuneti un design cu grupe independente, unul cu grupe
perechi si unul mixt.

54
 Modele de subiect pentru examen
1.Propuneti un plan experimental de tipul 2x3 cu comparatii
intergrup. Desenati planul de cercetare.

2.Un studiu vizeaza impresiile pe care ni le formam cu privire la

oamenii politici, pe baza unor descrieri ale produselor activitatii
acestora si a prezentarii imaginii. Participantilor li s-au oferit doua
tipuri de mesaje (cu valenta pozitiva si negativa) si li s-a cerut sa
atribuie persoanei descrise in mesaj o serie de trasaturi pozitive si
negative. De asemenea, mesajele erau fie insotite de imaginea unei
femei, fie de a unui barbat, fie erau prezentate in absenta unei imagini.
S-a urmarit astfel sa se identifice daca participantii fac evaluari mai
favorabile, in termeni de competenta, atunci cand este prezentat un
barbat politician.
a. Precizati tipul planului de cercetare si tipul comparatiilor
utilizate in acest studiu.
b. Desenati planul de cercetare
c. Mentionati tipurile de efecte care se pot studia.
Validitatea interna
 Validitatea interna a studiilor
experimentale si cvasiexperimentale

Cauza Efectul
(variabila independenta) (variabila dependenta)

Variabile confundate
(explicatii alternative pentru rezultate)
 Caracteristici ale
Atribute cercetatorilor
(caracteristici
demografice, trasaturi
de personalitate)
Expectante

Factori care
Caracteristici ameninta Caracteristici
ale validitatea ale situatiei de
participantilor interna cercetare

Studii cu masuratori repetate, de natura

longitudinala: pierderea subiectilor, factori
istorici, maturizarea
58
 Factori de invalidare?

• Un studiu viza influenţa unui program de training

asupra dezvoltării vocabularului la copii. S-a testat
nivelul iniţial de dezvoltare al vocabularului, după care
a fost implementat programul de training pe parcursul a
3 luni (pentru toţi copiii), iar în final s-a testat din nou
volumul vocabularului. Rezultatele au indicat faptul că
performanţa era semnificativ mai ridicată după
participarea la training.

59
 Exercitiu

• În cadrul unui studiu, s-a testat atitudinea cu privire la o

marcă de maşini, în situaţia în care toţi participanţii erau
expuşi unei reclame a mărcii respective. S-au comparat
scorurile obţinute la testul de evaluare a atitudinii între
participanţi care deţineau permis auto şi cei care nu erau
conducători auto. Rezultatele au arătat că efectele
expunerii la reclamă au fost mai puternice pentru
participanţii care deţineau permis (atitudine mai
favorabilă).

60
Strategii de control
Atribute ale participantilor Crearea grupelor
echivalente

Atribute ale cercetatorilor Standardizarea

procedeului

Expectante ale participantilor Inselarea participantilor

Expectante ale cercetatorilor Experimentatorul orb

Experimentatorul naiv

Caracteristici ale situatiei de Crearea grupelor

cercetare echivalente

Efectul de ordine Contrabalansarea

 Crearea grupelor echivalente

• Prin randomizare (in cazul VI manipulate)

• Prin mentinerea constanta a variabilelor parazite
• Echivalenţa prin construcţia unei variabile în experiment
• Echivalarea prin egalarea subiecţilor (prin realizarea
grupelor perechi)
– Control precis
– Controlul distribuţiei de frecvenţă: grupele experimentale ar trebui
să aibă aceeaşi medie, abatere standard şi acelaşi coeficient de
inclinare al distribuţiei pentru variabila parazita
– Echivalarea rangurilor: stabilirea unei diferente acceptate
– Utilizarea rangurilor ordonate
Validitatea externa
 Posibilitatea de generalizare a rezultatelor
la alti participanti
(esantionului)
la alte situatii
(ecologica)
Alte persoane cu aceleasi
caracteristici ca ale
participantilor la studiu
- asemanarea (fizica si
psihologica) dintre contextul
cercetarii si contextul real
- reprezentativitatea
situaţiilor
la alte perioade
temporale
(temporala)
- procesele psihice
(senzaţii, percepţii,
gândire, memorie, emoţie)
- domeniul atitudinilor şi
comportamentelor sociale,
sunt influenţate de
schimbările sociale
 Bibliografie

• Coolican, H. (2009). Research methods and statistics in psychology,

Hodder Education, London.

• Myers, A., Hansen, C.H. (1997). Experimental psychology, Brooks/Cole

Publishing Company, Pacific Grove.