ROMÂNIA

Informaţii generale

■ România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al

Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe
teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și
centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest,
Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul
Mării Negre se găsește la sud-est.
■ De-a lungul istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în
componența sau sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman,
Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar
 Cunoscut și cu numele: Un răsunet

Imnul Versuri : Andrei Mureșanu, 1848

Muzica : Anton Pann, 1848

Deșteaptă-te, române!

Versuri: https://www.versuri.ro/versuri/andrei-
muresean-desteapta-te-romane-_v0l2.html
Steagul Stema
Geografie

■ Teritoriul actual al României cuprinde o zonă aproximativă denumită „spațiul carpato-danubiano-

pontic”, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma
cercului Carpaților Românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar
Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea
Neagră.

■ România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și
meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe
aproximativ egale față de extremitățile continentului european.[118] România se învecinează la
nord cu Ucraina, granița de sud este formată cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră acvatică, cu
Dunărea), în vest cu Ungaria, în sud-vest cu Serbia, iar în est cu Republica Moldova (formată în
totalitate de Prut). Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în
2007, granițe ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova și Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră,
granița formată are o lungime de 194 km pe platforma continentală (245 km de țărm). Suprafața
României este de 238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.
Pelicani zburând deasupra Dunării
în Deltă

Delta Dunării
Politică

■ Constituția României se bazează pe

modelul Constituției celei de a
cincea Republici Franceze, și a fost
ratificată prin referendum național
la data de 8 decembrie, 1991.În
anul 2003 a avut loc un plebiscit
prin care Constituției i-au fost aduse
79 de amendamente, devenind
astfel conformă cu legislația Uniunii
Europene.
Președintele României,
Klaus Iohannis
ATRACŢIILE TURISTICE
ALE ROMÂNIEI
 Vedere peste satul Brădet cu
biserica de lemn
Piața Mică din Sibiu cu Turnul
Sfatului în centru

Castelul Peleș

Mănăstirea Putna Porțile de Fier

PERSONALITĂȚI CE AU
MARCAT ISTORIA
ROMÂNIEI
Decebal (87 – 106) – cunoscut, alături de împăratul roman Traian, ca
fiind unul dintre părinții poporului român, regele Daciei e renumit
pentru calitățile sale militare și politice, dar mai ales prin intermediul
războaielor purtate împotriva romanilor din anii 101-102 și 105-106.
După construirea podului peste Dunăre de către Apolodor din
Damasc, cel mai renumit arhitect al vremii, împăratul Traian a cucerit
Dacia, iar Decebal, de teama de a nu fi capturat de viu s-a sinucis,
ceea ce denotă o mare tărie de caracter alături de un puternic
sentiment de patriotism. Mărturii ale luptelor daco-romane regăsesc
pe Columna lui Traian, construită tot de către Apolodor din Damasc,
dar și pe monumentul de la Adamclisi, județul Constanța.

Vlad Țepeș (1431 – 1476) – recunoscut pe

plan international drept Dracula din cauza
romanului Dracula al lui Bram Stoker, este de
fapt cel mai crud domnitor al Țării Românești.
Se spune că în timpul domniilor sale (3 la
număr: 1448, 1456-1462 și 1476) orice
infracțiune comisă era pedepsită cu trasul în
țeapă. Cruzimea sa era atât de cunoscută
încât una dintre legende spune că domnitorul
a lăsat o cupă de aur la o fântână, iar cât timp
a domnit, aceasta nu a fost furată.
Mihai Viteazu (1558 – 1601) – a înfăptuit pentru o scurtă durată în
anul 1600 prima unire a celor trei provincii românești. Denumit și
Ban al Craiovei, domnitorul Țării Românești a purtat numeroase
bătălii cu Imperiul Otoman, dintre care le putem aminti pe cele de la
Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău și Gurăslău. O
curiozitate despre Mihai Viteazu o reprezintă faptul că acesta a fost
ucis mișelește pe Câmpia Turzii de către generalul Gheorghe Basta,
capul fiindu-i depus apoi la Mănăstirea Dealu. Pe lespedea sa de
piatră de la mormânt stă scris: “Aici zace cinstitul și răposatul capul
creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării
Românești și Ardealului și Moldovei.”

Constantin Brâncoveanu (1654-1714) – domn al Țării Românești

în 1688-1714, a fost un mare boier care a avut o contribuție
excepțională pentru înflorirea culturală a Țării Românești și pentru
dezvoltarea vieții spirituale. Astfel, în cei 26 de ani de domnie,
Brâncoveanu a administrat avuțiile țării și a instaurat o epocă de
prosperitate și pace. Creator al stilului arhitectural brâncovenesc,
Constantin a îmbinat stilul neo-bizantin și ideile inovatoare ale
renascentismului italian într-un nou stil, a inițiat construcția unor
numeroase lăcașe religioaseși laice și și-a asumat rolul protector
al tiparului și școlilor din Țara Românească, dar și din Transilvania.
Ion Creangă (1837 – 1889) – a fost unul dintre cei mai
mari scriitori români, fiind recunoscut mai ales pentru
opera autobiografică denumită Amintiri din copilărie. De
asemenea, el este este renumit și pentru poveștile și
povestirile pe care le-a scris. Printre acestea se găsesc
și următoarele: Capra cu trei iezi, Fata babei și fata
moșneagului, Povestea lui Harap-Alb, Punguța cu doi
bani, Ion Roată și Cuza-Vodă, Ursul păcălit de vulpe.

Badea Cârțan (1849-1911) – cioban simplu originar din

Cârțișoara a fost țăranul român care a luptat pentru
independența românilor din Transilvania, distribuind cărți
românești, aduse clandestin din România, la sate. Cunoscut
și pentru călătoria sa pe jos la Roma pentru a vedea cu ochii
săi Columna lui Traian și mărturiile cu privire la originea
latină a poporului român, Badea Cârțan a fost țăranul care s-
a înrolat voluntar în Războiul de Independență al României,
a luptat pentru unirea românilor din Transilvania cu Vechiul
Regat, dedicându-și întreaga viață acestui obiectiv.
Mihai Eminescu (1850 – 1889) – este cel mai mare poet al nostru. În ciuda
faptului că a avut o viață extreme de scurtă, de numai 39 de ani, Eminescu a
lăsat moștenire neamului românesc o adevărată comoară literară, operele
sale putând fi puse pe același nivel cu cele ale marilor scriitori ai lumii.
Eminescu s-a născut la Botoșani, dar a reușit să își facă studiile în străinătate
la Viena și Berlin pentru ca mai târziu să se reîntoarcă în țară. Consider că
viața geniului eminescian nu poate fi rezumată în câteva rânduri, ci trebuie
analizată într-un mod mult mai amănunțit. Printre operele sale de seamă
putem să le enumerăm pe următoarele: O, rămâi, Revedere, Luceafărul,
Povestea codrului, Venere și Madonă, Scrisoarea I, Scrisoarea II, Scrisoarea
III, Scrisoarea IV.
Constantin Brâncuși (1876 – 1957) – s-a născut în satul Hobița din județul Gorj
devenind mai târziu sculptor de renume mondial. A ajutat la înnoirea limbajului și
viziunii plastice în sculptura contemporană și a fost declarat postum membru al
Academiei Române. Cele mai multe opere le-a creat la Paris, iar în țară se pot
admira în municipiul Târgu Jiu Poarta Sărutului, Masa tăcerii și Coloana Infinitului.
Sculptorul a lăsat prin testament statului român toate operele sale create de-a
lungul timpului, dar din cauza viziunii comuniste care îl credea pe Brâncuși un
reprezentant al burgheziei decadente acestea au fost refuzate, ele fiind refuzate
și cedate statului francez. Din mâinile meșterului au mai ieșit Domnișoara Pogany,
Bustul lui Gheorghe Chitu, Capul lui Laocoon, Ecorseul, Carol Davila.
George Enescu (1881 – 1951) Aurel Vlaicu (1882 – 1913)
Dumitru Prunariu (n. 1952)
Mircea Eliade (1907-1986)

Sergiu Nicolaescu (1930 – 2013) Nadia Comăneci (n. 1961) Maria Tănase (1913-1963)