TULBURĂRI DE

SENSIBILITATE LA
NIVELUL
SISTEMULUI
STOMATOGNAT
1
DEFINIȚIA DURERII
ȘI IMPORTANȚA
CLINICĂ
2
 DUREREA
Este o senzație subiectivă, rezultată în urma unui
stimul nociv și traduce o dereglare psihică sau
fizică.
3
“ Durerea este considerată
„sistemul de alarmă” ce
semnalizează acțiunea unor
agenți nocivi asupra
organismului.

4
“ ▰ Orice pierdere a
sensibilității dureroase,
expune organismul la
pericole.
▰ Prezența durerii este
considerată un simptom
major
5
2CLASIFICAREA
TOPOGRAFICĂ A
DURERII
6
 CLASIFICAREA TOPOGRAFICĂ A
DURERII

▰ Durerea localizată – percepută

la locul unde acționează stimulul
(traumatic, infecțios)
▰ Durerea referită (iradiantă) –
nu este simțită la locul de
origine, ci în zona cutanată
periferică de distribuire.

7
 CLASIFICAREA TOPOGRAFICĂ A
DURERII

▰ Durerea proiectată – simțită

într-un teritoriu de distribuție
diferit de cel al zonei afectate
(ex.: durerea hemimandibulară
stângă transferată de la altă parte
a corpului de la un infarct).
▰ Durerea difuză – situată pe o
zonă mai întinsă dar fără o
localizare precisă.

8
3CLASIFICAREA
DUPĂ ORIGINE A
DURERII
9
 A. DUREREA SOMATICĂ

a. Cefalalgia
b. Algiile faciale simptomatice, pe
elemente ale sistemului
stomatognat

B. DUREREA PSIHOGENĂ

a. Sindromul gurii dureroase

100 %
b. Durerea fantomă, „durerea
psihosomatică Marbach”
10
A. DUREREA SOMATICĂ - CEFALALGIA

Cefalalgia – durerea de cap,

denumită și „cranio-facială”,
este cea mai frecventă formă
a durerii, ce are ca
mecanism de producere un
spasm vascular.

11
CLASIFICAREA CEFALALGIILOR
1. Cefaleea clasică
• Dureri unilaterale în jurul ochilor,
frunții, gâtului, maxilarului, durata de
câteva ore până la 1 – 2 zile
• Frecvența mai mare în cadrul
persoanelor de sex feminin
• Este influențată de stres, ciclu sau
menopauză
2. Cefaleea vasculară de tip
migrenos:
• Migrena obișnuită: dureri difuze cu
durată și intensitate variabile, fiind
frecvent unilaterală, însoțită de dureri
dispeptice (grețuri, vărsături) și/sau
tulburări senzoriale
• Cefaleea histaminică Horton: durere
cu caracter pulsatil, în salve, ce cuprinde
o hemifață de la cateva minute la cateva
ore. Se repetă la câteva ore și durează 2
– 10 săptămâni, însoțită de manifestări
vegetative. 12
CLASIFICAREA CEFALALGIILOR
3. Durerea paroxistică nocturnă
- Cefalalgie orbitală, unilaterală ce apare
în somn și este însoțită de semne
vegetative: lăcrimare, rinoree, edem
facial
- După 2-3 săptămâni poate să dispară,
revenind după ani de zile
4. Durerea de cap tensionată
- Este determinată de stări emoționale,
stări depresive sau munci stresante
- Este întotdeauna bilaterală, însoțită de
senzație tipică pulsatilă, sugerând
componenta vasculară.
- Poate fi constantă ziua și noaptea și
poate dura săptămâni
13
CLASIFICAREA CEFALALGIILOR

5. Cefalalgia cauzală
Cauzele generale ce produc creșterea tensiunii intracraniene: HTA, tumorile intracraniene, leziunile traumatice, bolile
sistemice sau intoxicațiile medicamentoase

- Ca simptom asociat unei afecțiuni a ATM-ului, cefalalgia se asociază cu cel puțin trei dintre disfuncțiile următoare:
zgomote articulare, limitarea mișcării mandibulei sau laterodeviația la deschidere, blocaje în deschidere, dureri
articulare, bruxism, prezența dizarmoniilor ocluzale, sensibilitatea la palparea mușchilor.

- Caracteristici:
o este adesea reflectată în regiunea temporală, frontală, occipitală
o este surdă sau de severitate medie
o durează 6 – 8 ore
o apare la trezire 14
 B. DUREREA SOMATICĂ – ALGIILE
FACIALE SIMPTOMATICE

▰ Sunt dureri care nu au la baza o leziune evidentă

▰ Au forme variate
▰ Expresia unor afecțiuni patologice la nivelul sistemului
stomatognat
▰ Cauze locale variate
▰ După origine pot fi: articulare, musculare, osoaose, alveolare,
sinusale, mucozale, odontalgii, nevralgii, dureri provocate de
afecțiuni ale glandelor salivare și dureri vasculare.

15
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

1. Durerea articulară (artralgia)

- în afecțiuni ce interesează ATM
- sub mai multe forme: localizată, referită,
psihogenă.

16
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE
Durerea articulară localizată:
▰ In regiunea condiliană,
pretragian, uni/bilateral
▰ Intensitate variabilă de la
o simplă jenă dureroasă
până la dureri surde,
sezații de amorțeală a
mandibulEi, junghiuri sau
dureri vii, nervralgiforme
▰ Exacerbată la mișcările
mandibulei
▰ Palparea conductului
auditiv extern este
dureroasă
Durerea articulară referită: Durerea articulară
psihogenă:
▰ In ATM
▰ Presupune existența unor ▰ Este acea durere care nu
„zone trigger” de
are un suport real
declanșare la distanță de ▰ Se datorează unui spasm
ATM muscular cauzat de o
interferență ocluzală
▰ Poate proveni din: spasm
muscular de vecinătate,
leziuni ale urechii, limbii,
parotidei, carcinom nazo-
faringian
17
CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

2. Durerea musculară:
▰ Spontană sau provocată de mișcările
mandibulare și palparea mușchilor
▰ Profundă - de la senzații de amorțeală
până la dureri intense
▰ Uni/bilaretală cu proiecție diferită în
funcție de mușchi
18
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE
3. Durerea osoasă:
▰ La oasele maxilare
▰ Cu sau fără tumefieri ale părților moi și
febră
▰ Provocată de : infecții nespecifice ale
oaselor maxilare, procese circumscrise,
procese difuze, fracturi ale oaselor
maxilare

19
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

4. Durerea alveolară:
▰ La nivelul alveolei dentare
▰ Cauzată de: mobilitate dentară, de
prezența unor corpi străini, tumori,
procese inflamatorii în grosimea osului
alveolar, tratamente endodontice
incomplete sau debordante și
determinată de cauze iatrogene.
20
CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

5. Durerea sinusală:
▰ Frecvent întâlnită în sinuzite maxilare de cauză dentară sau cancer de planșeu
sinusal
▰ Dureri de tip pulpitic la dinții sinusali cu carii complicate sau tratați anterior
▰ Dureri pulsatile care cuprind etajul mijlociu cu focalizare pe sinus
▰ Apar dimineața și dispar temporar în timpul zilei
▰ Iradiază spre orbita, regiunea fronto-temporala, occipitala
▰ Exacerbată la poziția declivă a capului, zdruncinări și în cazul obstruării
ostiumului nazal
▰ Senzație de tensiune și de plenitudine în regiunea geniană respectivă
▰ Cacosmie subiectivă

21
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

6. Durerea mucozală:
▰ La nivelul mucoasei bucale și linguale
▰ Cauzată de modificări de integritate
▰ Intensitate variabilă de la senzație de prurit, arsuri, ințepături, usturimi, până
la dureri importante
▰ Glosalgia - durere localizată la nivelul limbii data de cauze evidente
generale, locale sau de vecinătate, provenind de la o litiază salivară,
afecțiuni pulpare, afecțiuni faringo-amigdaliene
▰ Glosopirozisul – senzație de arsură la nivelul limbii sub forma unor senzații
de fulgerături, ințepături, amorțeală, prurit, frecvent în galvanismul bucal.
Durerea nu este insoțită de leziuni evidente.

22
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

7. Odontalgiile:
▰ Dureri cranio-faciale de origine dentară
▰ Cele mai frecvente forme ale durerilor oro-faciale și
cele mai violente
▰ Însoțește aproape toate afecțiunile odontale
▰ Intermitentă, rareori continuă, uneori de intensitate
foarte mare, cu aspect de hemicranie și cu
fenomene neuro-vegetateive generale și locale
▰ Se asociază uneori unor etape fiziologice evolutive
(erupția dentara)
23
CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

8. Nevralgiile:
▰ Dureri ce survin pe traiectul unui nerv
▰ Pot avea drept cauze infecții virale
▰ Pot fi și de cauze necunoscute numite „esențiale”

24
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

8.1 Nevralgia de trigemen

▰ -„ticul dureros al feței”
▰ - pe aria intervată de n. Trigemen, unilaterală
▰ - durere severă, ascuțită, cu caracter paroxistic, debut brusc
▰ - perioade de atac și remisiune
▰ - manifestată diurn, durează de la câteva secunde până la câteva minute și
este repetabilă
▰ - însotiță de fenomene vegetative (spasm, lacrimare, rinoree)
▰ - provocată de stimuli obișnuiți prin atingerea unor zone trigger
▰ - nu cedează la calmante iar tratarea dinților afectați nu o influentează
ceea ce poate duce uneori la extragerea nejustificată a unor dinți.
25
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

8.2 Nevralgia de glosofaringian

▰ Asemănătoare nevralgiei de trigemen
▰ Distribuție diferită- interesează baza
limbii cu iradieri spre ureche
▰ Declanșată de deglutiție, masticație,
tuse

26
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

8.3 Durerea post herpes-zoster trigeminal

▰ durere persistentă pe o zonă cu cicatrici
vizibile, după un prurit facial

27
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

9. Durerea in afectiuni ale gladelor salivare

▰ De cauză inflamatorie – insoțită de mărirea volumului glandei,
congestia și edemațierea orificiului excretor prin care apare puroi
la presiunea pe glandă și se insoțește de afectarea stării generale
▰ De cauză tumorala - la glanda parotidă frecvent, în faza de
malignizare, când se insoțește și de alte semne ale malignizării
▰ Datorată unui calcul salivar (litiaza salivara) – cu caracter de
colică dureroasă, manifestată prin durere vie, cu localizare
specifică, insoțită de tumefierea glandei.

28
 CLASIFICAREA ALGIILOR FACIALE
SIMPTOMATICE

10. Durerile vasculare

▰ Dureri vii, pulsatile, cu caracter continuu
▰ Exacerbări în valuri
▰ Determinate de climă, emoții
▰ La nivelul feței pe traiectul aa. Faciale și temporale
superficiale
▰ Însoțită de turgescența vaselor și congestia feței

29
B. DUREREA PSIHOGENĂ

▰ Este durerea fără substrat morfologic,

fără o cauză reală.
▰ Poate fi: disestezie orală, parestezie
oro-linguală, limba dureroasă,
glosodinie sau glosopirozis.

30
 B. DUREREA PSIHOGENĂ – SINDROMUL
GURII DUREROASE:

 Durere cronică, generalizată la mucoasa orală cu intensitate variabilă de la

moderat la sever, fără leziuni clinice prezente
 Senzație de arsură difuză ce interesează limba, bolta palatină, buzele, gingia
 Predomină la femei în legatură cu tulburarile ovariene (menopauza)
 Asociată cu scăderea secreției salivare
 Se ameliorează în ingestia de lichide și în masticație
 Corelată cu purtarea de proteze defectuoase
 Localizare imprecisă
 Efectul analgezicelor este ineficient dar se observă o îmbunătățire a dispoziț
iei la administrarea de antidepresive sau medicamente psihoafective

31
B. DUREREA PSIHOGENĂ – DUREREA FANTOMĂ
(DUREREA PSIHOSOMATICĂ MARBACH)

 Apare la adulți și vârstnici

 Predominant la femei
 Caracterizată de lipsa unor semne obiective clinice și
paraclinice, fiind localizată la nivelul unui dinte sau la nivelul
crestei edentate
 Continuă și după tratamentul endodontic sau după extracția
dintelui dureros și nu răspunde la tratamentul antialgic
 S-a considerat că s-ar datora tezaurizării unor senzații
dureroase la nivel cortical sau subcortical unde se instalează
focare de excitație ce emit stimuli dureroși și proiectează
durerea la nivelul dintelui tratat sau a crestei edentate.

32
33