MICROBIOLOGIE

CURS 1

Dr. Gabriela GURAU

1/22/2019 1
 Obiectul microbiologiei. Definitie.
Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre microbi.
Morfologia bacteriana.
Principalele modele
structurale ale microorganismelor.
Incadrare taxonomica.

1/22/2019 2
 OBIECTUL MICROBIOLOGIEI

1. DEFINITIE

2. PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII

CUNOSTINTELOR DESPRE MICROBI

1/22/2019 3
 Microbiologia
Microbiologie (micro = mic; bios = viată)
• Bacteriologie (bakterion = bastonas)
• Micologie (mykes = ciupercă)
• Virusologie
• Parazitologie
• Ramuri: microbiologia solului, marină,
industrială, agricolă, medicală etc
1/22/2019 4
 Microbiologie
Reprezinta studiul microorganismelor, a celor mai mici
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul.
Microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii,
virusuri si paraziti

Microorganismele:
• cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de
viată pe pământ
• se află în mediul înconjurător
• au rol în descompunerea materiei organice si mentin
fertilitatea solului
• majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,
în diferite grade, în patologie.

1/22/2019 5
 Microbiologie
Scop: studierea proceselor fizice, chimice,
biologice legate de activitatea microorganismelor.
– pentru:
– a păstra si folosi pe cele utile
– a anihila pe cele dăunătoare
–Microorganismele – rol important pe planetă nu
ar exista viată fără ele

1/22/2019 6
Rolul pozitiv al microorganismelor
Circulatia biologică a materiei în natură
• ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
• CO2 atmosferic + apă + s. minerale din sol
• sinteza subst. organice→ hrană animale, om
• Descompunerea subst. organice în sol → descompunere în
produsi simpli de către microorganisme
Activitate geologică
• – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru, sulf,
minereuri de fier etc.
Activitate în mediul marin
• – asigură circuitul elementelor biogene

1/22/2019 7
Rolul pozitiv al microorganismelor
În industrie
– fabricarea alcoolului etilic
– vinificatia
– industria berii
– panificatie
– produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi
– murături
– prelucrarea inului, cânepii

1/22/2019 8
Rolul pozitiv al microorganismelor

În industria medicamentului:
- biosinteza microbiană a vitaminelor B1,
B2, B12, C, A, D2
- substantelor antibiotice
În agricultură
- îngrăsăminte

1/22/2019 9
 Rolul negativ al
microorganismelor
• pagube economice
– degradare microbiană a documentelor de piatră
– actiune corozivă a metalelor
– descompunerea alimentelor
– biodeteriorarea:
– cauciucului,
– a maselor plastice
– a textilelor
– a hârtiei
– a operelor de artă etc

1/22/2019 10
 Rolul negativ al
microorganismelor
Producerea de boli ale
• – plantelor
• – pestilor
• – animalelor
• – omului

1/22/2019 11
 Importanta studiului
microbiologiei
Fără cunostinte de microbiologie nu se poate concepe si
realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
- imunoglobuline
- antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
- antisepsie
1/22/2019 12
 Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre
microbi

1/22/2019 13
 Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt
etc.) – practici casnice care utilizează
microorganisme
– VERGILIUS – “Georgicele”
- laptele muls ziua → brânză
- laptele muls noaptea → oras → vânzare
– Vechii egipteni
- inventează cuptorul de pâine
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere) pentru pâine

1/22/2019 14
I. Antichitate si Evul Mediu
*curentul idealist:
– epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
ca pedeapsa pentru greseli;
– ritualuri religioase → spălări rituale,
uleiuri esentiale, arderea de sulf si răsini etc.
– Serratia marcescens: înrosirea pâinii,
alimentelor, sudoare rosie
*curentul materialist:
– caută cauze materiale ale epidemiilor

1/22/2019 15
 I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)

– părintele medicinei
– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul
„stricat”
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– istoric grec
– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
„contagium animatum” = particule foarte mici

1/22/2019 16
 I. Antichitate si Evul Mediu

• MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)

– filozof roman
– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo se
dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si
nări determinând boli grele”

1/22/2019 17
 I. Antichitate si Evul Mediu
• TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
– poetul materialist al Romei
– “De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”

• HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)

– medic, astronom, poet italian
– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” -
sustine teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă,
sifilis
– crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc
(1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”
1/22/2019 18
 II. Descoperirea microscopului
• nu coincide cu descoperirea
microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
• – primul microscop compus (1590)
• – nu pentru studiul microorganismelor

1/22/2019 19
 II. Descoperirea microscopului
• ANTOINE van
LEEUWENHOEK
• (1632 – 1723)
• irlandez
• postăvar, portar de meserie,
• vânzător de măruntisuri
• pasiune – slefuirea lentilelor
• a vrut să observe tesătura
hainelor fine

1/22/2019 20
 II. Descoperirea microscopului
• Microscopul: l-a
construit singur
• a constat din:
– o lentilă biconvexă
într-un cadru metalic,
cu o mărire de până la
270 x.

1/22/2019 21
 II. Descoperirea microscopului
• Examinează:
• – infuzia de piper,
• – apa de ploaie stătută,
• – raclatul de pe dinti,
• – urina,
• –materii fecale provenite de la un pacient cu
dizenterie etc.
• descrie hematii, structura osului, a lemnului,
anatomia insectelor

1/22/2019 22
 II. Descoperirea microscopului
• primul care a văzut si a descris microorganisme
• organisme foarte mici =“animalicula”
• “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
microscoapelor)
• 1675
• desene si descrierea microorganismelor

1/22/2019 23
 II. Descoperirea microscopului
• descoperirea microorganismelor →
redesteaptă teoria “generatiei spontane”
“în diferite substante minerale sau organice
lipsite de orice urme de viată pot lua
nastere microorganisme sau chiar
vietuitoare mai dezvoltate”

1/22/2019 24
 II. Descoperirea microscopului
• în 40 de ani:
– a scris 125 de scrisori traduse în engleză si
predate Societătii Regale din Londra
– 27 lucrări au fost publicate în Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
– Universitatea din Utrecht pretinde că detine în
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.
1/22/2019 25
 II. Descoperirea microscopului
Teoria “generatiei spontane”combătută de:
• – Redi
• – Spallanzani
• – Pasteur
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
• călugăr, matematician, naturalist italian, profesor
• la universitatea din Pavia
• combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiert
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
• descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe
1/22/2019 26
 III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)

• – părintele microbiologiei; chimist si medic
• Demonstrează că bacteriile si ciupercile nu
se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc
si pot fi omorâte.
• Pune bazele sterilizării
• Introduce conceptul si metodica lucrului aseptic

1/22/2019 27
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Fundamentează teoria biologică a fermentatiilor
• fermentatia se datorează unor microbi
• fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de
microbi (specificitatea proceselor fermentative)
• stabileste natura biologică a bolilor băuturilor
fermentate
• utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii
diferentiate (bazele microbiologiei industriale)
1/22/2019 28
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Creează termenii de “aerobioză” si
“anaerobioză”
• Demonstrează legătura cauzală dintre microb
si boală:
• Studiază bolile viermilor de mătase
• Studiază bolile vitei de vie
• arată că sunt produse de microbi
• indică măsuri de prevenire a acestor infectii
1/22/2019 29
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
Referitor la bolile oamenilor
• a insistat ca bandajele să fie curătate si
instrumentele din spital să fie fierte.
• Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez
• a aplicat descoperirile lui Pasteur în
chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile care
determină infectiile chirurgicale să fi fost
descoperite.
• lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii
chirurgicale aseptice din ziua de azi.
1/22/2019 30
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor
infectioase:
• prin studiul “holerei găinilor”
• agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
culturii
• agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→
conferă rezistentă fată de holeră
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul antirabic
Pasteur

1/22/2019 31
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• ROBERT KOCH (1843 – 1910)
• Părintele scolii germane de microbiologie; medic de tară
• Studiază boala cărbunoasă
• Descoperă metodele de cultivare pe medii solide
• Metoda de colorare a preparatelor microscopice
• Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si
alergia în tuberculoză
• 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si medicină
Koch

1/22/2019 32
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
Postulatele lui Koch:
• Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu regularitate
în leziunile cazurilor de boală;
• Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în
cultură pură
• Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să
reproducă boala specifică
• microorganismul să fie găsit în leziunile produse la animal

Koch

1/22/2019 33
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)
• Microbiolog; Studiază paludismul
• 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul
Nobel
EMIL A. BEHRING
• studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală,
seroterapia
• 1901 premiul Nobel
EMILE ROUX (1853 – 1933)
• demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)
• fondatorul chimioterapiei infectiilor
• Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei
1/22/2019 34
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)
• biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătii
RONALD ROSS (1857 – 1932)
• introduce metode de profilaxie antimalarică
• 1902 premiul Nobel
CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
• Cercetează tifosul exantematic
• Descoperă metoda de prevenire
• 1928 premiul Nobel
JULES BORDET (1870 – 1961)
• Studiază numeroase infectii
• Descoperă agentul tusei convulsive
• 1919 premiul Nobel
1/22/2019 35
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• VICTOR BABES (1854 – 1926)
• Medic
• Fondatorul microbiologiei românesti
• Studii: Budapesta, Viena
• Profesor de anatomie patologică la Budapesta
• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
• 1887 – profesor la Catedra de Anatomie
patologică si Bacteriologie a Facultătii de
Medicină, Bucuresti
1/22/2019 36
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• Studii asupra structurii celulei bacteriene
• Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)
• Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
• Introduce vaccinarea antirabică
• Introduce seroterapia antidifterică
• Studiază variabilitatea bacteriilor
• Înfiintează primul institut de cercetare medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

1/22/2019 37
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

• Scrie primul tratat de bacteriologie din lume

împreună cu Victor Cornil:
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
• Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si
anatomiei patologice
1/22/2019 38
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele naturale,
medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
• organizării scolii românesti de microbiologie
• dezvoltării medicinii preventive românesti
1/22/2019 39
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• studiază scarlatina – etiopatogenia
• studii asupra imunitătii
• studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinarea
BCG (a 2-a tară din lume)
• studiază etiopatogenia leprei, morvei
• 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910
legea “Cantacuzino”
• asigurarea igienei muncii si colectivitătilor
• asistentă medicală la sate
• educatia sanitară
• înfiintarea laboratoarelor de igienă
• înfiintarea spitalelor de boli contagioase
1/22/2019 40
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• cercetează holera
– patogenie
– vaccinuri
• – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă
română”
• Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri “I.Cantacuzino”,
Bucuresti, 1921
- aici a preparat:
• ser antistreptococic, antidizenteric
• vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

1/22/2019 41
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• C. Ionescu-Mihăesti
• M. Ciucă
• Al. Slătineanu
• P. Condrea
• D. Combiescu
• M. Nasta
• M. Negut
1/22/2019 42
 TAXONOMIA BACTERIANA

1/22/2019 43
 Taxonomia

• Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare,

nomos= regula, lege) constituie stiinta
clasificarii organismelor.

• Clasificare:
1. Artificiala
2. Filogenetica
1/22/2019 44
 Taxonomia
• Categoriile taxonomice principale:
- specia
- genul
- familia
- ordinul
- clasa

1/22/2019 45
 Taxonomia
Microorganism= 2 cuvinte latinizate
Primul cuvant reprezinta genul.
- genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte
mic; Lactobacillus pt. bacil mic din lapte
- genul= un nume de om de stiinta:
Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella
de la Pasteur.
1/22/2019 46
 Taxonomia
Al doilea cuvant este descriptiv.
- culoarea –ex. Staphylococcus aureus sau
Streptococcus viridans
- boala produsa- ex. Streptococcus
pneumoniae
- sursa

1/22/2019 47
 Taxonomia

• Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

1/22/2019 48
 Taxonomia
• Clasificarea taxonomica pe computer
(clasificarea numerica Adansoniana)

Genuri cu importanta
medicala
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
prin endoflageli -Borrelia
(Spirochete) -Leptospira
1/22/2019 49
 Taxonomia
2. Celule rigide, mobile
prin flageli sau
imobili:
A. Miceliale -Mycobacterium
-Actinomyces
-Nocardia
-Streptomyces

B. Unicelulare simple
1/22/2019 50
 Taxonomia
1. Paraziti obligatoriu -Rickettsia
intracelulari -Coxiella
-Chlamydia
1. Celule libere
a) Gram-pozitivi
- coci -Streptococcus
-Staphylococcus
- bacili nesporulati -Corynebacterium
-Listeria
- Erysipelothrix
1/22/2019 51
 Taxonomia
-bacili sporulati
•Aerobi obligatorii -Bacillus
•Anaerobi obligatorii -Clostridium
b) Gram- negativi
- coci -Neisseria
- bacili neenterici
• forme spiralate -Spirillum
• Bacili drepti -Pasteurella
-Brucella
-Yersinia
1/22/2019 52
 Taxonomia
-Francisella
-Haemophillus
-Bordetella
-Legionella
-bacili enterici -Escherichia si bacterii
inrudite
-Salmonella
-Shigella

1/22/2019 53
 Taxonomia
-aerobi obligatorii -Klebsiella
-anaerobi obligatorii -Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
3. Fara perete celular -Mycoplasma

1/22/2019 54
 Morfologia bacteriana
Principalele modele
structurale ale
microorganismelor.

1/22/2019 55
 Morfologia bacteriana
• Bacteriile sunt organisme procariote
• nu au membrană nucleară proprie
• prezintă un singur cromozom
• forma bacteriilor e controlată genetic
• important criteriu taxonomic

1/22/2019 56
1.forma sferică
- coci
2.forma cilindrică
- bacili
3.forma spiralată (încurbată)
- vibrioni
- spirili
- spirochete
1/22/2019 57
•Cocii
-forma
diametre egale: Staphylococcus spp.
Reniformi: Neisseria spp.
Lanceolati: Streptococcus pn.
Ovalari: Enterococcus faecalis

1/22/2019 58
 Cocii – dispozitia spatială
• Ciorchine: Staphylococcus spp.
• Diplo: Neisseria spp.
• Diplo: Streptococcus pneumoniae
• Tetrade: Micrococcus tetragenus
• Câte opt: Sarcina spp.
• Izolati: Micrococi

• Lanturi: Streptococcus sp

1/22/2019 59
 Bacilii - forma
• Drepti, capete retezate: Bacillus
anthracis
• Usor încurbati, capete umflate:
Corynebacterium diphtheriae
• Deformati de spor: Clostridium spp.
• Drepti, capete rotunjite:
Enterobacterii
• Usor încurbate, capete ascutite:
Fusobacterii

1/22/2019 60
 Bacili dispozitie spatiala
• Diplobacili: Klebsiella
pneumoniae
• Streptobacili: Bacillus anthracis

• Aspect litere, chibrituri, palisade:

Corynebacterium diphtheriae
• Dispozitie neregulată:
Enterobacterii
1/22/2019 61
 Forme spiralate
CORP ÎNCURBAT ÎNTR-UN
SINGUR PLAN
• VIBRIONI – formă de virgulă
CORP ÎNCURBAT ÎN MAI
MULTE PLANURI
• SPIRILI- spirală cu spire
rigide
• SPIROCHETE – spire fine,
flexibile
- Treponema
- Leptospira
- Borrelia
1/22/2019 62
 Dimensiunile bacteriilor
Micrometri
1mm = 1.000 micrometri (microni) μm

Coci: 0,5 – 2 μm
Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lătime 0,3 – 2 μm
Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 –0,5 μm

1/22/2019 63
 CELULA BACTERIANA

1/22/2019 64
 STRUCTURA CELULEI
BACTERIENE

1/22/2019 65
REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte Bacterii

Actinomicete

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte Plante

Muschi

Animals Eukaryocyte * Artropode

Mamifere

Omul
1/22/2019 66
 EUKARIOTE

PROKARIOTE

BACTERIA ARCHAEA

1/22/2019 67
 Principalele diferenţe intre celulele procariote şi
eucariote
Procariote Eucariote

Protozoare,
Tipul de organisme bacterii
fungi,animale,plantemale

Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm

nucleu adevărat cu dublă

Tip de nucleucleu nucleoid; nu un nucleu veritabil
membrană

ADN circular Mai multi cromozomi

Ribozomi 70 S 80 S

structură complexă cu
Structura citoplasmatică structură simplă membrane intracitoplasmatice
citoschelet
1/22/2019 68
 Principalele diferenţe intre celulele procariote şi
eucariote
Procariote Eucariote

Metabolism anaerob de obicei aerob

Mitocondrii nu au de la una până la numeroase

cloroplaste nu au la alge şi la plante

celule izolate, colonii,

de obicei celule izolate, dar pot
Organizare organisme evoluate cu celule
forma şi colonii
specializate
Mitoza (pentru celulele)
Diviziunea celulelor diviziune simplă
Meioza (la formarea gametilor)

1/22/2019 69
 Celula Eukariota Celula Prokariota
(ex. animala) Gram + Flagel
Reticul endoplasmic rugos Membrana celulara Nucleoid Perete
celular
Nucleu

Gram -
Pili

Granule
Citoplasm Capsula
Membrana interna Membrana externa
Mitocondria
1/22/2019 70
Ribosomi Perete celular
 Elemente obligatorii
• perete bacterian
• membrana citoplasmatică
• citoplasma bacteriană
• material nuclear

1/22/2019 71
 Elemente facultative
• capsula bacteriană
• cilii (flagelii)
• fimbriile (pilii)
• sporul

1/22/2019 72
 Peretele bacterian

1/22/2019 73
 Peretele bacterian
• Grosime 15 – 35 nm; alcătuit din proteine, lipide, hidraţi
de carbon
• Format din:
- strat bazal= mucopeptid = mucocomplex = peptidoglican
= mureină
Acesta este format dintr-o reţea de macromolecule lungi
polizaharidice asezate paralel: Acid N-acetilmuramic
si N-acetilglucozamina (! Lizozim) legate prin punţi
polipeptidice:
• Tetrapeptid – D si L-aminoacizi – atasat la acidul N-
acetilmuramic;
• Pentapeptid – punţi între tetrapeptide (!penicilina)

1/22/2019 74
 Perete bacterian
Stratul structurilor speciale:
• bacterii Gram-pozitive (20%) – polizaharide, acizi
teichoici, MPZ
• bacterii Gram-negative(80%) – lipopolizaharide =
endotoxine + lipoproteine (complex glucido-
lipido-polipeptidic)
• bacterii acido-alcoolo-rezistente: acid micolic,
ceruri, proteine GM mică

1/22/2019 75
 Rolul peretelui bacterian
• susţine mecanic celula bacteriană
• menţine forma bacteriei
• asigură protecţia celulei bacteriene
• intervine în procesele de osmoză si difuziune
• este sediul
- unor antigene somatice
- receptorilor specifici pentru bacteriofagi
• participă la diviziunea bacteriei
• imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei
bacteriene

1/22/2019 76
 Bacterii cu perete celular alterat
Cauze:
• alterarea structurii peretelui
• inhibarea sintezei peretelui
• variaţii genetice
• variaţii fenotipice:
• carenţe nutritive
• substanţe cu rol litic
• interferare metabolică

1/22/2019 77
 Bacterii cu perete celular alterat
Efect:
• moartea celulei bacteriene
• apar forme de involuţie (forme “L”): protoplasti,
sferoplasti
• PROTOPLAST: bacteria Gram-pozitivă fără perete
bacterian; are nucleu, citoplasmă, membrană citoplsmatică;
în general neviabili; foarte greu adaptabili la dezvoltare
chiar în medii sintetice bine tamponate
• SFEROPLAST: bacteria cu perete defectuos sau incomplet
sintetizat, parţial degradat; forme mai rezistente; usor
reversibile în medii optime

1/22/2019 78
 Anvelopa celulara

Gram Positive Gram Negative

1/22/2019 79
 GRAM POSITIVI
Acid lipoteichoic Peptidoglican-acid teichoic

Membrana citoplasmatica

Citoplasma

GRAM NEGATIVI Por

Lipopolizaharide

Membrana externa

Membrana interna

1/22/2019
Citoplasma 80
 Membrana externa
bacterii Gram negative
• Cea mai importanta bariera
• Exista un spatiu intre membranele externa si
interna
– Spatiul periplasmic
Stocheaza enzime
Bacterii Gram positive
• Nu au spatiu periplasmic
1/22/2019 81
 GRAM NEGATIVI
ANVELOPA CELULARA
Membrana externa
Porul Lipopolizaharide

lipoproteine

Enzime degradative

Proteine de legare plasmatica

Membrana interna (citoplasmatica) Permeaze

1/22/2019 Citoplasma 82
 GRAM POSITIVI
Anvelopa celulara
Enzime degradative

Acid lipoteichoic Peptidoglican- acid lipoteichoic

Membrana citoplasmatica

Citoplasm
1/22/2019 83
 MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ

1/22/2019 84
 MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
-Grosime 5 – 10 nm

- Alcătuită după modelul mozaicului fluid:

două straturi de molecule fosfolipidice cu extremitătile
hidrofobe spre interior si cu cele hidrofile spre exterior

- între moleculele de fosfolipide se găsesc proteine

- Invaginare - mezozomi: sistem membranos intracelular

cu rol în respiratie, diviziune etc.

1/22/2019 85
 MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

Rolul membranei citoplasmatice:

• Reglează presiunea osmotică
• Controlează procesele de difuzie pasivă
• Controlează procesele de difuzie catalizate
enzimatic
• Contine enzime ale metabolismului respirator
• Intervine în cresterea si diviziunea bacteriei
• Este locul de sinteză al endotoxinelor
1/22/2019 86
 CITOPLASMA

1/22/2019 87
 CITOPLASMA
• Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,
minerale
• Structură granulară:
- Ribozomi – 15 nm; izolati sau ca reticul
endoplasmatic; rol esential în biosinteza proteinelor
celulare
- Granulatii de volutină (corpusculi Babes-Ernst,
granulatii metacromatice) – polimetafosfati
- Granulatii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
- Vacuole – contin diferite substante în solutii învelite
de membrană lipoproteică = tonoplast
• Contine mari cantităti de ARN – citoplasma intens
bazofilă
1/22/2019 88
 Materialul nuclear

1/22/2019 89
 Materialul nuclear
• Nu este delimitat de o membrană diferentiată
• Alcătuit dintr-un unic cromozom haploid
• Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu
helicată, închisă
• Diviziunea nucleului precede diviziunea
citoplasmei si a peretelui - bacterii cu 2-4 nuclei ce
apar ca gheme (sculuri) de forme diferite ocupând
cam 1/10 din volumul bacteriei = bacterii pe cale
de diviziune

1/22/2019 90
 CAPSULA BACTERIANĂ
• capsulă– substantă gelatinoasă, mucoidă la
exteriorul celulei bacteriene, bine
delimitată, vizibilă la microscop
• microcapsulă (slime layer; glycocalix)
– substantă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul
celulei bacteriene, în strat subtire,
evidentiabilă doar prin metode chimice

1/22/2019 91
 CAPSULA BACTERIANĂ
• grosime 1 – 3 mm
• se formează
– în organismul gazdă
– pe medii în conditii optime
– colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente
• compozitie în functie de specie
– în general polizaharide
– polipeptide – Bacillus anthracis
• substante capsulare diferite chimic la aceeasi specie →
tulpini diferite→diferentiere serologica

1/22/2019 92
 CAPSULA BACTERIANĂ
• ROL:
• – asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al
virulentei
• – protector fată de factori nocivi (fagocitoza,
desicatia)
• – de adezină (permite aderarea unor bacterii)
• – barieră protectoare fată de bacteriofagi
• – contine substante cu specificitate antigenică
1/22/2019 93
 CAPSULA BACTERIANĂ
• EVIDENTIERE:
• – coloratie negativă cu tus de China,
colargol
• – coloratii speciale (Hiss)
• – reactia de umflare a capsulei (Neufeld)
cu seruri polivalente si monovalente
anticapsulare

1/22/2019 94
1/22/2019 95
1/22/2019 96
1/22/2019 97
1/22/2019 98
1/22/2019 99
 CILII SAU FLAGELII
• organe de locomotie
• subtiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–
75μm), neramificate, flexibile, sinuoase
• alcătuiti din flagelină – proteină complexă
similară cu miozina musculară
• reprezintă antigenul flagelar “H”
• pornesc din citoplasma bacteriei, din
corpusculul bazal
1/22/2019 100
 CILII SAU FLAGELII
1. Corpuscul bazal– situat în citoplasmă,
imediat sub membrana citoplasmatică
- alcătuit din 2 discuri M si P la bacterii
Gram-pozitive
- 4 discuri M, S, P, L la bacterii Gram-
negative
2. Cârlig
3. Filament flagelar
1/22/2019 101
 • Flagelul

– Flagelina (protein)

1/22/2019 102
 CILII SI FLAGELII
Atriche, Monotriche, Lofotriche, Amfitriche,Peritriche

1/22/2019 103
1/22/2019 104
1/22/2019 105
1/22/2019 106
 Fimbrii sau pili
• Formatiuni filamentoase, rigide, pericelular
• Prezente la unele bacterii gram-negative,
exceptional la bacterii gram-pozitive
(Streptococcus mutans)
• Mai scurte si mai subtiri decât cilii: 0,2 – 20 μm
/ 3 - 10 μm
• Nu au rol în mobilitate
• Originea în membrana citoplasmatică
• Alcătuite din subunităti proteice - pilină

1/22/2019 107
 Fimbrii sau pili
• Pili de sex (de conjugare) – 0-4 bucăti /
celulă; codificati de plasmide
• Fimbrii de adeziune – 10-30 bucăti / celulă;
codificate de gene de pe cromozom
• Fimbrii comune – 50-400 bucăti / celulă

1/22/2019 108
 Sporul bacterian
• forma de rezistentă si de conservare a
speciei
• nu se colorează cu coloratii obisnuite;
evidentiat prin metode speciale
• o bacterie formează un singur spor – un
spor dă nastere unei singure bacterii
• diferă ca formă, dimensiune, pozitie
1/22/2019 109
 Sporul bacterian
• Spor central, sferic, mai mic decât corpul
bacterian
• Spor central, ovalar, mai mare decât corpul
bacterian
• Spor subterminal, ovalar, mai mare decât
corpul bacterian
• Spor terminal, sferic, mai mare decât corpul
bacterian
1/22/2019 110
 NUTRITIA BACTERIANĂ
• asimilarea substantelor nutritive, organice
si anorganice, din mediul extern, necesare
metabolismului

• nutrienti = substante a căror solutii pot

traversa membrana citoplasmatică

• participă la reactiile metabolice care

asigură cresterea si multiplicarea celulei 111
 NUTRITIA BACTERIANĂ
Compusi din care derivă nutrientii:
• prin simplă solvire: săruri minerale, CO2, O2

• după digestia extracelulară prealabilă:

1. proteine → fragmente polipeptidice, aa
2. polizaharide → monozaharide
3. lipide → acizi grasi si gicerol
4. acizi nucleici → nucleozide si fosfati anorganici
112
 NUTRITIA BACTERIANĂ
a. intervin hidrolaze: proteaze, lipaze, amilaze etc.

b. nutrientii traversează membrana citoplasmatică prin:

• difuziune simplă sau facilitată (proteine carrier)

– diferente de concentratie

• transport activ contragradient

– cu consum de energie obtinută prin hidroliza ATP
– cu participarea unor enzime (permeaze)
– conc. intracelulară a nutrientilor – până la 1000 ori mai mare
decât în mediu
113
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Principalele elemente cu rol structural si
functional:
• C - ≈ ½ din greutatea uscată a celulei bacteriene
• N – pt. sinteza proteinelor – 10% din greutatea
• uscată a celulei bacteriene
• O,
• săruri minerale

114
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de carbon:
• CO2 – bacterii autotrofe
• compusi organici – bacterii heterotrofe
( carbohidrati, proteine, lipide)
• compusi organici si CO2 – bacterii
heterotrofe (capnofile sau carboxifile)

115
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de azot:
• azot atmosferic – bacterii autotrofe

• surse organice(peptide, aa) bacterii

• surse anorganice heterotrofe
(săruri de amoniu, nitrati)

116
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de oxigen:
• O2 molecular
• în molecule biologice (aa, nucleotide,
gliceride etc).

117
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de elemente minerale:
• sulf
– prezent în
• aa – grupări tiol (-SH)
• vitamine – biotina, tiamina
• coenzima A
– asimilat din compusi
• organici
• anorganici
118
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de elemente minerale:
• fosfor
- necesar pentru sinteza
• acizi nucleici
• fosfolipide membranare
• ATP
- asimilat sub formă de fosfati anorganici

119
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de elemente minerale:
• alte elemente
– Na, K, Mg, Cl
- asigură echilibrul fizico-chimic al bacteriei
• Fe, Ni, Se
– intră în structura unor enzime
- citocromi
- peroxidaze
- hidrogenaze 120
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
necesităti nutritive de bază
Surse de elemente minerale:
• alte elemente
- Ca
+ acid picolinic → dipicolinat de Ca – în
citoplasma endosporilor bacterieni
- Co, Cu, Mn, Mo
– activatori enzimatici
– necesari în cantităti foarte mici (oligoelemente)
121
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
factori de crestere
Bacterii
• care pot obtine toti compusii necesari
metabolismului
– mediu – apă, săruri minerale glucoză
• care nu pot sintetiza factori esentiali - FACTORI
DE CRESTERE= bacterii fastidioase
– necesari a fi prezenti în mediu
• aa
• baze purinice, pirimidinice
• vitamine
122
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
factori de crestere
Asigurati:

• de altă specie bacteriană

• înglobati în mediul de cultură

123
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
factori
1. Asigurati de altă
de crestere
specie bacteriană:
• care sintetizează
acel factor
SINTROFIE,
SATELITISM
Ex. S.aureus produce
factor V (NAD)
necesar pentru
Haemophilus
influenzae

124
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
factori de crestere
2.Inglobati în mediul de cultură
• mutatie→ pierdere de enzimă → blocare
secventă metabolică → oprire sinteză
metabolit esential
• tulpina parentală = PROTOTROFĂ

• tulpina mutantă = AUXOTROFĂ

125
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice

• izolarea bacteriilor din produse patologice

• utilizarea unor medii de cultură optime

126
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ
• mediu care asigură nutrientii si conditiile fizico-
chimice necesare cresterii si multiplicării
bacteriene

CRITERII DE CLASIFICARE
• provenienta nutrientilor
• valoare nutritivă
• consistentă
• scopul utilizării
127
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - provenienta
nutrientilor:
• MEDII EMPIRICE (NATURALE)
produse de origine animală sau vegetală
Ex.: cord, muschi de vită, creier, ficat, ou etc

• MEDII SINTETICE- contin ingrediente

pure 128
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - valoare nutritivă
• MEDII SIMPLE (DE BAZĂ)
- extract de carne, peptonă, NaCl
- pentru bacterii nepretentioase
- bulion, geloză, apă peptonată
• MEDII ÎMBOGĂTITE
- adaos de sânge, ser, ou, extract de levuri etc.
- pentru bacterii exigente
- bulion-sânge; bilion-ser; bulion-glucozat; geloză-
sânge

129
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ – consistentă
• MEDII LICHIDE
- eprubete, baloane
- pentru culturi monobacteriene, caractere biochimice
• MEDII SOLIDE
- cutii Petri, eprubete (pantă, coloană)
- colonii
• MEDII SEMISOLIDE
- eprubete (coloană)
- studiul mobilitătii bacteriilor, caractere metabolice,
conservare

130
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ – consistentă

• pt. consistenta mediului - AGAR

• fitocoloid obtinut din alge marine, speciile:

- Gelidium
- Gracilaria
- Pterocladia
131
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ – consistentă

- AGAR – caracteristici
• lichefiază la 100°C
• se solidifică la 42°C
• mentine starea solidă a mediilor la temp de 0 –
80°C
• nu este utilizat ca nutrient de către bacterii
132
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ – consistentă

• pt. consistenta mediului

- coagularea termică a proteinelor din
ser sau ou

133
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării

• medii de izolare
• medii de identificare
• medii de conservare

134
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
• medii de izolare
• uzuale
- gamă largă de bacterii de interes medical
- pt. produse
monobacteriene
cu floră asociată
- pt. aprecieri calitative si cantitative a
bacteriilor în pp.
135
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
• medii de izolare
– selective
- contin substante cu actiune
inhibitorie asupra unor bacterii: antibiotice,
coloranti, săruri biliare, azid de Na etc.
- favorizează izolarea preferentială
unor specii
136
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
• medii de izolare
- de îmbogătire
- medii lichide
- favorizează multiplicarea unor
bacterii
- inhibă selectiv flora de asociatie
- pt. izolarea unor bacterii aflate în nr.
mic în pp.
- pot fi utilizate în combinatie cu medii
selective 137
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
• medii de izolare
- diferentiale
- contin un substrat pentru unele
enzime bacteriene
- permitând diferentierea acestora
în cultura primară
138
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
• medii de identificare
- contin
- unul sau mai multe substraturi pt.
enzime bacteriene
- indicatori care evidentiază produsi
intermediari sau finali de metabolism: indol, H2S,
acetoină etc.
- indicatori de pH: recunosc degradarea
unor zaharuri sau aa
- pt. identificarea de gen, specie
139
 NUTRITIA BACTERIANĂ –
aplicatii practice
• MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării

• medii de conservare

– pt. păstrarea în laborator a unor tulpini

bacteriene în cultură pură

140
 METABOLISMUL
BACTERIAN

• totalitatea proceselor biochimice prin

care celula bacteriană îsi procură
materialul plastic si energetic din
mediul înconjurător

141
 REACTII METABOLICE:
• catabolice – reactii prin care se
eliberează energie

• anabolice (asimilare) – consumă

energie pt. sinteza constituentilor
celulari

142
 REACTII CATABOLICE:
= metabolismul energetic; respiratia
bacteriană
• procesele biochimice aerobe sau
anaerobe prin care compusi organici cu
structură complexă se degradează în
compusi simpli cu eliberare de energie
• energia eliberată se stochează în
molecula de ATP
143
 REACTII CATABOLICE
• după calea prin care obtine energia:
• photobacterii – folosesc energia
luminoasă, trăiesc la lumină
• scotobacterii (bacterii chimiosintetizante)
–produc energia prin oxido-reducere, trăiesc
la întuneric

144
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
• surse de energie: aa, purine, pirimidine, acizi
grasi
• foarte important – catabolismul
carbohidratilor– glucoza – prin:
- respiratie
- fermentatie

145
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
RESPIRATIA CELULARĂ
• proces generator de ATP
- moleculele sunt oxidate – acceptorul final de
electroni este o moleculă anorganică:
- O2 – respiratie aerobă
- altă moleculă anorganică – respiratie
anaerobă
-ion nitrat NO3
- ion sulfat SO4
• Catabolismul glucozei: serii de reactii de oxidoreducere,
în 3 etape: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici, lantul
transportului de hidrogen
146
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
• RESPIRATIA CELULARĂ

pierde H, electroni
donor acceptor
se oxidează se reduce

147
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
RESPIRATIA CELULARĂ
• respiratie aerobă (resp. oxibiotică; metabolism aerob)
- acceptor final este oxigenul molecular
- necesară existenta membranei celulare
- substratul reducător – NADPH
- enzime
- nicotinice – NAD (nicotin adenin
dinucleotid) si NADP(nicotin adenin dinucleotid fosfat)
- flavinice – FMM (flavin mononucleotid)
sau FAD (flavin adenin dinucleotid)
- ferice (citocromi, citocromoxidază,
peroxidază etc).
- sinteza ATP – fosforilare oxidativă 148
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
RESPIRATIA CELULARĂ
• respiratie anaerobă (respiratie anoxibiotică,
metabolism anaerob)
- acceptor final este substantă anorganică
(exceptând oxigenul)
- fosforilare la nivelul substratului
- bacteriile nu au enzime respiratorii
(catalază, peroxidază, citocromi)
149
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
• FERMENTATIA
• proces de oxido-reducere biologică
• donorul si acceptorul final sunt compusi
organici
• acidul piruvic convertit, în raport cu specia, la:
- ac.lactic
- acid acetic
- etanol
- acid butiric etc.

150
 REACTII CATABOLICE –
hidratii de carbon
• Clasificarea bacteriilor după tipul respirator
(după potentialul redox al substratului):
• obligat aerobe
- exclusiv respiratia aerobă
• aerobe – facultativ anaerobe
- cale oxidativă si fermentatia
• microaerofile
- concentratii reduse de O2
• obligat anaerobe - exclusiv fermentatia
151
 REACTII CATABOLICE –
lipide, proteine

• energie din oxidarea acizilor grasi,

glicerolului, aa – ciclul Krebs

152
 REACTII ANABOLICE
• metabolismul de sinteză; asimilare; nutritia
bacteriană
• reactii de biosinteză a unor componente
celulare cu consum de energie:
- polizaharide- glicoliza si ciclul Krebs
- lipide- din glicerol si acizi grasi
- aa si proteine- din catabolismul glucozei, din
mediu
- baze purinice si pirimidinice- din glicoliza si
ciclul Krebs
153
 REACTII ANABOLICE
• după sursele folosite ca material de
sinteză:

1. autotrofe
2. heterotrofe
3. paratrofe

154
 REACTII ANABOLICE
Bacterii autotrofe
• sintetizează toti compusii organici din
materie anorganică
• folosesc CO2 ca sursă de carbon; azotul
atmosferic ca sursă de N
• pot fi fototrofe sau chimiosintetizante
• bacterii saprofite cu rol în circuitul
materiei în natură
155
 REACTII ANABOLICE
Bacterii heterotrofe
• depind de prezenta unor compusi organici
• folosesc surse organice de carbon; surse organice si
anorganice de N
• sunt chimiosintetizante
• se disting:
- bacterii fixatoare de azot:
- surse organice de carbon; azot molecular,
atmosferic
- trăiesc în sol în simbioză cu plantele
- bacterii care folosesc C organic si N din legături
anorganice (amoniu, săruri de amoniu)
- bacterii care folosesc C si N organic
- specii saprofite si potential patogene din
cavitătile naturale ale omului
156
- specii patogene pentru om
 REACTII ANABOLICE
Bacterii paratrofe
• energia trebuie oferită de gazdă
• strict parazite intracelulare; nu se
cultivă pe medii artificiale
• Rickettsia spp., Mycobacterium leprae,
Chlamydia spp.

157
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• pH – ul

• presiunea osmotică

• temperatura

• atmosfera de incubare
158
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• pH – ul
- asigurat de mediile de cultură
- ≈ 7 - 7,5
- influentează:
- structura tridimensională a proteinelor,
enzimelor metabolismului celular
- transportul nutrientilor
- transferul de electroni
159
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• bacterii acidofile
• pH – ul - pH 5 – 5,5
• tamponat cu - lactobacili
- fosfati • bacterii bazofile
- peptone (alcalinofile)
- aminoacizi - pH 8,5 – 9
- genul Vibrio
160
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• presiunea osmotică
- asigurat de mediul de
cultură/mediul intern
- mediu izoton
- mediu hipoton
• peretele celular limitează
pătrunderea apei - Mediu hiperton
• micoplasme, bacterii cu • plasmoliză
perete modificat – afectate • bacterii halofile NaCl >
2%

161
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• Temperatura

• bacterii psihrofile : 0-20°C

• bacterii mezofile : 25-45°C
• bacterii termofile : 50-70°C
• temperatura optimă: 37°C

162
 FACTORI CARE
INFLUENTEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN
• atmosfera de incubare

• aer atmosferic
• anaerobioză
• microaerofilie
• CO2

163
164
 CRESTEREA SI
MULTIPLICAREA
BACTERIILOR
CRESTEREA BACTERIANĂ:
• mărirea tuturor componentilor, a volumului
unui microorganism prin adăugare de
substantă nouă
• cresterea volumului celular raportată la
cresterea suprafetei este mai mare → punct
critic → diviziune (restabilirea echilibrului)
optim
165
 CRESTEREA SI
MULTIPLICAREA
BACTERIILOR
MULTIPLICAREA BACTERIANĂ
• diviziune simplă (directă, binară,
sciziparitate) – modalitate frecventă

• înmugurire / ramificare – la un număr mic

de specii

166
 Notiuni

• 1. timp de generatie
• 2. rata de crestere
• 3. colonia bacteriana
• 4. cultura bacteriana
• Cultura mixta
• Cultura pura

167
 Notiuni
• 1. Inoculare
• 2. insamantare

• 1. colonii de tip S( smooth)

• 2. colonii de tip R(rough)
• 3. colonii M
• 4. colonii untoase
• 5. colonii pufoase
• 6. fenomen de catarare
168
 CRESTEREA SI
MULTIPLICAREA
BACTERIILOR
DIVIZIUNEA DIRECTĂ
• scindarea unui individ în 2 celule cresterea
numărului de germeni
• diviziunea precedată de:
- cresterea cantitătii de ARN
- intensificarea sintezei proteinelor
- dublarea cantitătii citoplasmei si a materialului
nuclear
- diviziunea substantei nucleare prin intermediul
mezozomilor
- alungirea celulei etc.
169
 CRESTEREA SI
MULTIPLICAREA
BACTERIILOR
• DIVIZIUNEA DIRECTĂ
• diviziune prin:
- formarea septului transversal derivat
din membrana citoplasmatică
- strangularea, îngustarea mediană a
celulei determinată de invaginarea
membranei citoplasmatice, cresterea spre
interior prin invaginare a peretelui celular
170
 Curba de crestere

UNITATE Stationar
FORMATOARE
DE COLONII
Moarte
Log

Lag

TIME
171