Sunteți pe pagina 1din 27

SCREENINGUL

Screeningul

 Screeningul este examinarea de masă care constă în aplicarea


unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie unei
populaţii în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii
sau a unor factori de risc.
 Dezideratul major al screeningului = descoperirea precoce a
bolilor, evidenţierea lor
 Ipoteza screeningului = într-o populaţie există boli şi
bolnavi necunoscuţi datorită unor nevoi neresimţite,
neexprimate sau nesatisfăcute într-un stadiu incipient
Screeningul

Depistarea poate fi :
 în masă – eficienta scazuta
 selectivă sau ţintită – grupuri la risc
 Multiplă - aplicarea simultană a două sau mai multe teste
unei colectivităţi restrânse: laborioasa si costisitoare
Scopurile screeningului
• menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii în cazul în care
screeningul a avut ca scop depistarea factorilor de risc
• depistarea precoce a bolilor
• determinarea prevalenţei unor boli sau factori de risc
• diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi
• evaluarea unor acţiuni, a unor programe
• determinarea prezenţei unor asociaţii
Screeningul
 faza de diagnostic = cei probabil bolnavi sunt supuşi unui test
diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate
 faza terapeutică şi de supraveghere medicală
Criteriile de alegere a bolilor care să
facă obiectul unui screening
• boala să constituie o problemă de sănătate
• boala să fie decelabilă în etapa de latenţă sau de debut asimptomatic
• să existe probe capabile să evidenţieze afecţiunea
• testul screening să fie acceptat de populaţie
• boala să fie bine cunoscută şi înţeleasă
• să existe servicii disponibile pentru cei care sunt depistaţi că ar avea boala
• tratamentul să fie acceptat de bolnavi
• costul acţiunii să nu fie prea mare
• înţelegerea de către medici a faptului că un examen de sănătate reprezintă
începutul unui lung proces de supraveghere a celor bolnavi
• boala şi strategia de tratament şi supraveghere să fie agreate de administraţia
sanitară.
Principiile depistării/screeningului
• să fie întotdeauna însoţită de diagnostic, tratament şi
dispensarizare
• orice test să fie verificat înainte de utilizare prin experimentarea
sa pe un lot a cărui stare de sănătate este cunoscută sau pe un lot
pilot
• să nu fie folosită prea des în aceeaşi colectivitate
• rezultatele ei să fie comunicate cât mai repede persoanelor
investigate
• periodic să se facă o evaluare a acţiunii de depistare prin
aprecierea efectelor asupra morbidităţii şi mortalităţii populaţiei
examinate
Cerintele testelor utilizate in screening
• să nu facă rău
• să poată fi aplicate rapid
• să aibă cost redus
• să fie simple
• să fie acceptate de populaţie
• să aibă o validitate corespunzătoare
• să fie fiabile
• să aibă randament mare
• să aibă o valoare predictivă bună
Validitatea
 capacitatea unui test de a identifica corect ceea ce este pus să
identifice
 reprezintă frecvenţa cu care rezultatele probei sunt
confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase
Se exprimă şi se măsoară prin :
 sensibilitate şi
 specificitate.
Sensibilitatea
 reprezintă capacitatea unui test de a-i identifica în mod real
pe cei care au boala.
 probabilitatea de a fi pozitiv cu condiţia de a fi bolnav.
 exprimă proporţia rezultatelor pozitive din rândul celor
bolnavi
Specificitatea
 arată capacitatea unui test de a-i identifica corect pe cei care
nu au boala.
 exprimă proporţia rezultatelor negative din rândul celor
sănătoşi.
 Este o probabilitate condiţionată – probabilitatea de a fi
negativ cu condiţia de a fi sănătos.
Boala vizată Total

Prezentă Absentă

Rezultatul Pozitiv a b a+b


testului
diagnostic
Negativ c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d


a
Sensibilitatea = ac
x 100
complementară cu proporţia fals-negativilor
d
Specificitatea = bd
x 100

complementară cu proporţia fals-pozitivilor.

Valoarea predictivă pozitivă (valoarea predictivă a unui rezultat pozitiv)


exprimă proporţia real-pozitivilor în masa celor pozitivi. Ne arată
probabilitatea de a fi bolnav cu condiţia de a fi pozitiv
a
VPP = ab
x 100

Valoarea predictivă negativă (valoarea predictivă a unui rezultat


negativ) exprimă proporţia real-negativilor în masa celor negativi. Ne
arată probabilitatea de a nu fi bolnav cu condiţia de a fi negativ

d
VPN = cd
x 100
Tabel de contigenta screening
• a=real-pozitivi (bolnavi la care rezultatele au fost pozitive)
• b=fals-pozitivi (persoane sănătoase la care rezultatele au fost
pozitive)
• a+b=pozitivi (persoane la care rezultatele au fost pozitive)
• c=fals-negativi (bolnavi la care rezultatele au fost negative)
• d=real-negativi (persoane sănătoase la care rezultatele au
fost negative)
• c+d=negativi (persoane la care rezultatele au fost negative)
• a+c=bolnavi
• b+d=sănătoşi
• a+b+c+d=efectivul eşantionului
Indicele Youden
 =sensibilitatea+specificitatea -1
 Valoare>0
 Sensibilitatea nu este complementara cu specificitatea
 Sensibilitatea este complementara cu proportia fals-
negativilor
 Specificitatea este proportionala cu proportia fals-pozitivilor
Ratele probabilitatilor (LR)
 Modalitatea de a uni sensibilitatea cu specificitatea
 Sunt independente de prevalenta bolii in populatie
 LR+ (a unui test pozitiv)- perormanta testului prin
compararea situatiei cand boala este prezenta cu situatia cand
boala este absenta
 Cel mai bun test de confirmare a unei boli este cel care are
valoarea LR+ cea mai mare
 LR+=sensibilitate/1-specificitate
Ratele probabilitatilor (LR-)

 LR- (a unui test negativ) – performanta acestuia prin


compararea situatiei cand boala este absenta cu situatia cand
boala este prezenta
 Cel mai bun test pentru a exclude o boala este cel cu valoarea
cea mai mica a LR-
 LR-=1-sensibilitate/specificitate
LR

 LR>10 sau <0,1 produc mari modificari


 LR=5-10 sau 0,1-0,2 produc modificari moderate
 LR=2-5 sau 0,2-0,5 produc modificari mici
 LR<2 sau >0,5 produc modificari foarte mici
 LR=1 nu produc nici o modificare
 Valoarea predictiva este importanta pentru medicul interesat
sa adopte un test care sa aiba sansa cea mai mare sa identifice
corect boala.
 Probabilitatea pre-test (prevalenta)=(a+c)/(a+b+c+d)
 Sansa pre-test=prevalenta/(100-prevalenta)
 Snasa post-test=probabilitatea pre-testxLR+ (sau LR-)
 Probabilitatea post-test=sansa post-test/(sansa post-test+1)
Reproductibilitatea testului

 Reprezinta gradul de stabilitate al acestuia=capacitatea


testului de a da rezultate asemanatoare cand este aplicat de
persoane diferite in conditii similare in aceeasi populatie
 Nu trebuie confundata cu acuratetea sau exactitatea
Acuratetea testului

 Ne arata gradul in care determinarea reprezinta valoarea


reala a caracteristicii masurate
 Acuratetea=a+d/a+b+c+d
 Pentru medicul practician este importanta acuratetea
testului, iar pentru epidemiolog reproductibilitatea probei.
 Pentru caun test sa fie reproductibil:
 Testul sa fie standardizat
 Personalul sa fie antrenat
 Sa se asigure controlul
Masurarea reproductibilitatii
 Datele se pun intr-un tabel de contingenta de tip 2x2

Rezultate observator I Total

+ -

Rezultate + a b a+b
observator
II - c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d


Masurarea reproductibilitatii
 Coeficientul de reproductibilitate=raportul dintre suma
rezultatelor observate si numarul toatl de persoane
examinate.
 Coeficientul de concordanta K
 K=P0 -Pc /1- Pc
 P0 = proportia asteptata a concordantei
 Pc = proportia asteptata
 P0 = a+d/a+b+c+d
 Pc =[(a+b)(a+c)/a+b+c+d] + [(c+d)(b+d)/a+b+c+d
 K are valori intre -1 si +1
 K=-1 lipsa total a reproductibilitatii
 0-0,20 concordanta slaba
 0,21-0,40 concordanta acceptabila
 0,41-0,60 concordanta moderata
 0,61-0,80 concordanta buna
 0,81-1,00 concordanta foarte buna
Criterii de initiere a unui test de
screening in politicile sanitare
 Exista dovezi anterioare de interventie prin trialuri clinice
randomizate
 Datele au fost combinate prin revizii sistematice
 Beneficiile au fost estimate prin masurarea RR
 Prejudiciile trebuie sa fie reduse
 Beneficiile vor fi mai mari la persoane care au risc de boala mai
mare.
 Exista posibilitatea unui echilibru intre beneficii si prejudicii,
individul evaluand consecintele screeningului.
 Este important de precizat incertitudinea estimarilor.
 Decizia se ia pe baza analizei raportului cost-eficacitate.