Sunteți pe pagina 1din 11

Caracterizarea tribologică și micro/nano-

structurală al unor compozite sinterizate


cu baza Fier

Șandru Larisa-Maria,
Anul I, Master MTA
Acest tip de materiale s-a investigat cu precădere la aplicația acestora în
domeniul materialelor de fricțiune. Se observă elaborarea, cât și
caracterizarea structurală și tribologică al acestora.
Tehnologia a permis ca aceste tipuri de materiale să fie utilizate prin
tehnica clasică, sub formă liberă de pulbere și să aibă conținut adițional de
Cupru, Nichel și Grafit, în stările în care este regăsit.
Rezutaltatele probelor obținute diferă în funcție de conținutul și
cantitatea folosită de materialele de aliere.
Materialele de fricțiune sunt reprezentate în mare parte de către
materialele compozite, fiind compuse la rândul lor compozite
metalice, nemetalice, organice, caracterizând matricea cu scopul
asigurării unui coeficient de fricțiune cât mai ridicat.
Materialele de fricțiune cu baza Fier sunt
compozitele în a căror matrice se regăsește în
predominanță Fierul, cât și aliajele acestuia.
Printre caracteristicile sale, se regăsesc și rezistența
mare, coeficientul de fricțiune mare. Acesta este
recomandat spre utilizare și de către aspectele
economice bune pe care le recomandă.
Aplicațiile sale, sunt cel mai des întânite în
domeniul auto, acolo unde componentele sunt
realizate în mare parte din materiale cu baza Fier.
Datorită alierii sale cu Cuprul, materialul adaugă un procent
considerabil caracteristicilor, acesta devenind mai rezistent la uzură
și temperaturi înalte.
De asemenea, îmbunătățește conductivitatea termică și
stabilizează coeficientul de fricțiune.
Grafitul se regăseste frecvent în compoziția materialelor compozite,
deoarece acesta pe lângă faptul că asigură o bună șubrifiere în procesele de
presare și fricțiune, acesta asigură o formare mai bună a matricei.
Are preț de cost mai scăzut și asigură și o economie de energie și
material.
În urma amestecului stabilit din aceste materiale, s-a studiat modificarea și
dezvoltatea proprietăților tribologice ale produsului finit, pe cât și influența acestora.
Pulberea de fier folosită a fost Hoganas, Cupru de puritate 99,9%, iar Nichelul de
puritate 99,8 %, la care s-a adăugat pulberea de Grafit, de puritate 99,3%.
Compresabilitatea pulberilor a fost asigurată de către diferitele forme ale particulelor
componente.
S-au supus unor presiuni de 400, 500 și 600 Mpa, urmând sinterizarea timp de 30
min la 1050 ºC.
Piesele obținute în urma acestor procedee s-au pregătit și s-au supus unor analize
SEM, XRD și AFM.
Pentru analiza SEM și AFM, s-au obținut imagini cu interes pentru structura și
suprafața probelor, urmată de XRD pentru indentificarea fazelor prezente în material.
În urma acestor experimente, s-a determinat cantitatea optimă de Fier, Grafit,
Nichel și Cupru necesar obținerii unor piese de fricțiune cu bune caracteristici
tribologice.
Conținutul de Grafit a stabilizat și a contribuit la formarea matricei și la
lubrifierea optimă.
La adăugarea Cuprului s-a stabilizat și asigurat conductivitatea termică necesară
domeniului de activare al piesei finite, dar a și a rezistenței bune în paralel cu
Grafitul adăugat.
Nichelul a luat rolul de agent activator în momentul sinterizării, determinând
sferoidizarea porilor producând rețele intercomunicante.
Concluziile finale prezintă cazurile în care, cea mai mică porozitate s-a observat în cazul
materialului cu conținut de 12% Nichel la 600MPa, este și cea la care se înregistrează și cea
mai bună valoare a fricțiunii, astfel încât cantitatea de Nichel de adăugat este importantă.

Fluctuația durității este cauzată de


cantitatea de Nichel adăugat.
În urma supunerii la analiză, s-au observat prezențe și modificări în
rândul structurii, astfel că prima este soluția solidă cu baza Fier și Nichel, iar
cea secundară are baza Cupru cu Nichel și o parte de Grafit.
Conținutul de Grafit a scăzut odată cu creșterea conținutului de Nichel.
Această compoziție prezintă bune îmbunătățiri și asigură rezistența
necesară pentru utilizarea unor astfel de piese în industrie.