Sunteți pe pagina 1din 15

Ce sunt grăsimile?

Grăsimile sunt compuşi ce conţin drept


component principal esteri ai acizilor graşi cu
glicerina, numindu-se şi trigliceride.
animale vegetale
de obicei solide, saturate, de obicei lichide,
conţinând numai legături conţinând şi leg. duble
simple între atomii de C; între atomii de C, ceea ce
ex. acidul palmitic (în le conferă caracter
majoritatea grăsimilor de nesaturat; ex. acidul oleic
origine animală) (în ulei de floarea-soarelui,
in, porumb etc.)
Grăsimile sunt componente indispensabile
alimentaţiei umane; unui adult îi sunt
necesare aproximativ 100g de grăsimi
zilnic. Dacă această cantitate se
depăşeşte, se pot produce depuneri de
grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor
sangvine, provocându-se astfel apariţia
unor boli cardiovasculare.
De ce avem nevoie
de grasimi?

 Grăsimile oferă energie. Grăsimile


ingerate gram cu gram sunt cele mai
eficiente surse de energie. Fiecare
gram de grăsime furnizează energie
pentru corp (9 calorii), comparativ cu 4
calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.
 Grăsimile construiesc celule
sănătoase. Grăsimile joacă un rol vital
în construirea membranei ce înveleşte
fiecare celulă din corp. Fără o
membrană celulară sănătoasă, restul
celulei nu ar mai putea funcţiona.
 Grăsimile ajută la dezvoltarea
creierului. Grăsimile furnizează
componente structurale nu doar pentru
membranele celulare ale creierului, dar
şi pentru mielină, stratul de fosfolipide,
electroizolant, care înconjoară axonii
neuronilor şi care ajută la transmiterea
cu rapiditate a mesajelor.
 Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că grăsimea din alimente ajută
intestinele să absoarbă aceste vitamine în corp.

 Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente structurale a unor substanţe importante din corp, incluzând prostaglandinele reglează multe din
funcţiile corpului. Grăsimile reglează cantitatea de hormoni produsă în funcţie de sex.

 Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate, solzoase. Grăsimea
subcutanata (cea aflată imediat sub piele) acţionează că un fel de izolator al corpului, reglând temperatură acestuia.

 Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt căptuşite de grăsime care
ajută la protejarea lor împotriva rănilor. Ca un tribut pentru înţelepciune protectoare a corpului, grăsimea este utima folosită atunci când rezervele de
energie ale corpului se termină.

 Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă valoroasă de energie, grăsimile adaugă un gust bun mâncării, texturii şi aspectului general
al acesteia. Grăsimile dau aromă. Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se topesc în gură, iar cartofii prăjiţi sunt crocanţi.
Există trei feluri de grăsime naturală: grăsime saturată, grăsime
mononesaturată şi polinesaturată. Mai există un tip de grăsime care
se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea hidrogenată (se
mai numeşte şi grăsimea trans).

Grăsimile “bune” pentru organism


a) Grasimile mononesaturate
Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi colesterolul
LDL (colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL (colesterolul
“bun”). A fost constatat că grăsimile mononesaturate ajută la slăbit, în
special la reducerea grăsimii din corp. Aceste grăsimi se găsesc în :
alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide şi ulei de măsline.

b) Grăsimile polinesaturate
Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul total şi
colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste grăsimi.
Aceste grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul), ulei de
peste, porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.
Grăsimile rele!

Grăsimile saturate:

• Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul


"rău”). Grăsimile saturate se găsesc în produse de origine animală cum ar fi
carnea, lactatele grase, ouă şi fructele de mare. Se mai găsesc în ulei de
palmier şi ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g) zilnic, de
aceste grăsimi saturate.

Grăsimile hidrogenate (grăsimile trans):

• Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de ştiinţă prin


"hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta varietatea produselor. Aceste
grăsimi se găsesc în produsele preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele
prăjite (ex. cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc.
La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare solidă, fiind uşor de
depistat. Grăsimile trans sunt cele mai periculoase şi ar trebui evitate.
Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500 de calorii? Aceasta în
condiţiile în care o femeie nu trebuie să consume mai mult de 1.900-2.000 de
calorii zilnic, iar un bărbat, 2.200-2.500?
Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt pregătite aceste alimente.
Astfel, în procesul de prăjire, frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi,
care pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos, tulburări
gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se produce de asemenea
acrilamidă, o substanţă cancerigenă şi neurotoxică. Hamburgerii, pizza conţin
cantităţi mari de grăsimi hidrogenate şi parţial hidrogenate (margarină). Aceste
grăsimi sunt chiar mai periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în
ulei, sosurile, maioneză sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut ridicat de
sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi. Potrivit nutriţioniştilor,
problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast-food nu se datorează
pâinii, prezentă în sandvişuri, ci grăsimilor în exces. Să nu uităm că 1 gram de
grăsimi conţine 9 calorii!
Mulțumesc!