ROSE

Prof.psih. Anda Druhora

 Autocunoaşterea se referă la procesul de
explorare şi structurare a propriilor
caracteristici (abilităţi, emoţii, motivaţii,
atitudini, credinţe, mecanisme de apărare şi
adaptare, etc.) în urma căruia rezultă
imaginea de sine a persoanei;
 Explicații științifice

 Sinele este real, dacă o persoană se confruntă cu experienţe care compun un

ansamblu coerent, dar rămâne, totuşi, un produs al neuropsihologiei creierului
mai mult decât ne-am fi imaginat.

 Sinele reprezintă o multitudine de proprietăţi şi relaţii care pot fi exprimate

prin diferite maniere, ceea ce înseamnă că poate fi privit şi din perspectiva unui
substrat nonbiologic

 Sinele este un rezultat al interacţiunilor mecanice ale creierului, ceea ce relevă

că activitatea creierului poate explica existenţa sinelui.

 Sinele este independent faţă de lumea fizică şi derivă din conştiinţă, cea care stă
la baza existenţei fizice.

(https://www.descopera.ro/mari-intrebari/16021547-ce-este-sinele-10-explicatii-stiintifice-ale-sinelui)
 Adolescenţa este stadiul de viaţă propice pentru explorarea
sinelui, existând un mare interes pentru aceste acţiuni, dublat de
capacităţi neurocognitive noi care permit sondarea propriilor
capacităţi

 Identificarea resurselor personale contribuie la dezvoltarea

conştiinţei de sine, care reprezintă o componentă esenţială a
competenţelor socio-emoţionale. Aceasta se referă la identificarea
şi recunoaşterea emoţiilor, percepţia de sine adecvată,
recunoaşterea punctelor tari, a nevoilor şi a valorilor personale,
auto-eficacitate, spiritualitate.

 Împreună cu alte competenţe socio-emoţionale, dezvoltarea

conştiinţei de sine îi ajută pe elevi să fie motivaţi, să creadă că pot
avea succes, să comunice bine cu profesorii, să înveţe eficient şi
să depăşească obstacolele.

(Consiliere și dezvoltare personală-ghid pentru profesori,

Editura Universitară, București, 2018)
 Conceptul de sine

 Formarea sinelui. Imaginea de sine

 Autoeficacitatea
 evenimentele,
experienţele şi
Factori externi consecinţele ce
structureză din exterior
imaginea de sine

lucrurile pe care ni le
spunem, lucrurile pe care
le credem despre noi
Factori interni
înşine, tot dialogul
interior care influenţează
imaginea de sine

Imaginea de sine
 Exercițiu: Harta inimii
 Exercițiu: Fereastra lui Johari
Informații pe care le știu despre mine Informații pe care nu le am despre mine

Informații accesibile altora I. Deschis către mine I. Închis către mine

Informații inaccesibile altora I. Închis către alții I. Blocat

 Conceptul de sine se referă la felul în care se
percepe o persoană pe sine .
 Percepţia poate fi una globală sau diferenţiată
pe anumite domenii ale vieţii. De exemplu,
putem vorbi despre conceptul de sine şcolar
(cum se percepe un elev în acest statut
specific), despre imaginea corporală
(percepţia unei persoane despre aspectul
corpului său) sau despre conceptul de sine
social (modul în care o persoană se percepe
în interacţiunile sale cu ceilalţi).
 Chestionar - Stima de sine!
 Sereferă la aprecierea subiectivă a capacităţii
proprii de a realiza anumite acţiuni

 Depinde întotdeauna de context (ex: un anumit

elev poate avea o autoeficacitate crescută la fizică şi
scăzută la limba română, altă elevă poate avea o
autoeficacitate crescută referitor la relaţiile cu semenii şi
scăzută cu referire la activităţile sportive)
 Exercițiu:

 Cum mă văd eu?

Atât conceptul de sine cât și autoeficacitatea
au relații bidirecționale cu performanța
școlară a adolescenților.

Cu alte cuvinte, o imagine bună a sinelui

școlar, duce la o performanță școlară
ridicată, iar performanța ridicată duce la o
imagine pozitivă asupra sinelui. La fel, cu cât
autoeficacitatea este mai crescută cu atât și
performanța este crescută și invers.

Cercetătorii arată că în perioada adolescenței

există cea mai mare activitate neuronală în
procesarea sinelui
 Eseu: „Eu și cercul meu de prieteni!”
 Folosindu-vă de factorii externi și interni care
influențează formarea imaginii de sine, descrieți
cum anume acești factori interacționează în
construcția propriei imagini de sine.