Contextul istorico-geografic

al formării limbilor romanice:

spaniola si franceza
 Contextul istorico-geografic
al formării limbilor romanice:

Spaniola Franceza
Limbile romanice
= derivate ale latinei vulgare după căderea Imperiului Rom
= franceza, spaniola, portugheza, italiana, româna, catalana, sarda, occitana.
Limba latină + limbile romanice = familia limbilor italice

De la vest la est, variantele (dialectele) limbilor romanice formează un

continuum, astfel că limbile apropiate geografic au şi caracteristici comune.
Invaziile migratorilor din mileniul I şi prăbuşirea Imperiului roman au cauzat
rupturi dialectale.
Prima ruptură a fost între limba sarda şi restul dialectelor latinei vulgare .
Următoarea a fost între limba proto-română în est şi celelalte în vest. A treia separare
majoră a fost între limba italiană şi grupul galo-iberian.
Spaniola
În secolul V,
vizigoţii, populaţie
germanică din
Scandinavia, se
aşează în Galia şi
Hispania.
Adoptă limba şi
cultura populaţiei
romanizate de aici,
fiind în cele din În sec. VII populaţia spaniarda din
urmă asililaţi. Peninsula Iberică e atacată din sud de mauri,
din nord de franci, iar cea care nu e cucerită se
Limba lor gotă
retrage în zona muntoasă a Pirineilor.
lasă urme puternice
în dialectul vorbit Araba vorbită de mauri şi limba germanică a
de spaniarzi – francilor influenţează spaniola timpurie.
espanol. În nordul Spaniei limba a suferit o influenţă
bască.
 Limbi şi Dialecte
în Spania
Castiliana (spaniola)
- este una dintre
rarele limbi europene
care a suferit o
influenţă importantă
din partea limbii
arabe exercitata la
nivelul lexicului.

- spaniola este vorbită de mai mult de 350 milioane de persoane în Spania,

Mexic, şi SUA, în cea mai mare parte din ţările din America Centrală şi de
Sud.
Galiciana, Basca şi Catalana sunt limbi recunoscute oficial în Spania. Aranes e
un dialect francez provensal, iar Asturian şi Aragones sunt dialecte ale
spaniolei.
Franceza

Limba franceza are

un substrat galic
(celtic), aprox. 200 de
cuvinte moştenite şi
altele venite pe filieră
latină.

După cucerirea Galiei de către romani (58 - 52 a.Chr.), latina vulgara a

devenit lingua franca pentru celţii de aici.
Până în secolul IV p. Chr. latina vulgara a fost adoptată de întreaga
populaţie.
Începând cu secolul III p. Chr., în Galia intră primele triburi germanice:
Francii în nord, Alemanii în est, Burgunzii pe Rin, Vizigoţii în sud.
În sec. VI francii obţin hegemonia asupra unei mari părţi a
Galiei şi întemeiază Regatul franc. Numele de Franţa provine de la
denumirea latină Francia care înseamnă tarâmul Francilor.
Francii au preluat dialectul latin de la populaţia galo-romană.
Adstratul germanic reprezintă 2% din lexicul limbii franceze,
aprox. 400 de cuvinte, dar influenţa apare şi în pronunţie şi
sintaxă.
În secolele V-VIII grupuri de celţi originari din Anglia (bretoni)
se aşează în Bretania, influenţând limba din această parte.
În secolele VI-VII vasconii trec Pirineii şi se aşează în Franţa,
influenţând dialectul provensal (occitan) şi dând naştere
dialectului gascon.
Prima atestare a limbii franceze vechi datează din anul 842
(Jurămintele de la Strasbourg).
În timpul Evului Mediu o serie de cuvinte italiene (aprox. 700)
pătrund în franceză.
În Franţa sunt vorbite mai multe limbi (bască, catalană) şi dialecte,
acestea din urmă sunt împărţite în două mari familii: limbi nordice
langues d‘oïl şi limbi sudice langue d'oc (cele care aparţin familiei
occitano-catalană).
Franceza, singura limbă oficială în Franţa, este o sinteză după
literatura tuturor dialectelor, în principal a celor nordice.

Puterea şi prosperitatea
Regatului Francez şi a
Imperiului au dus cultura şi
limba franceză pretutindeni în
lume
Astăzi, franceza este singura limbă oficială a unui număr mare de
ţări şi folosită în mod larg în alte câteva. O parte din naţiunile care
utilizează această limbă s-au regrupat în Organizaţia internaţională a
Francofoniei.
Nivelul de cunoaştere
al francezei în UE
Ţări cu franceza ca singură limbă oficială
Franţa, Benin, Burkina Faso ,Congo
,Coasta de Fildeş ,Gabon ,Guineea
,Mal ,Monaco ,Niger ,Republica
Democrată Congo ,Senegal ,Togo

Ţări în care limba franceza este una dintre

limbile oficiale
Belgia ,Valonia ,Bruxelles ,Burundi
,Camerun ,Canada ,Québec ,New
Brunswick ,Saskatchewan ,Comore
,Djibouti ,Haiti ,Luxemburg
,Madagascar ,Republica
Centrafricană ,Rwanda ,Seychelles
,Elveţia ,Ciad ,Vanuatu

Ţări în care limba franceză este folosită în

mod curent
Algeria ,Andora ,Maroc ,Tunisia
Tabel evoluţie lingvistică

Latina Spaniola Portugheza Catalana Italiana Franceza Romana

nos nosotros nós nosaltres noi nous noi
fratrem germānum hermano irmão germà fratello frère frate
dies Martis
martes terça-feira dimarts martedì mardi marți

cantiōnem canción canção cançó canzone chanson cântec

magis or plus más mais més più plus mai

manūm sinistram mano izquierda mà esquerra mano sinistra main gauche mâna stângă
mão esquerda

nihil or nullam rem natam

nada nada res niente/nulla rien/nul nimic
 Bibliografie

• Marius Sala, Ioana Vintila-Radulescu – “Limbile Europei”, Ed Univers

enciclopedic, Buc, 2001

• Iorgu Iordan, Maria Manoliu – “Introducere in lingvistica romanica”, Ed

Didactica si Pedagogica, Buc, 1965

• Iorgu Iordan – “Lingvistica romanica”, Ed. Academiei R.P. Romane, Buc,

1962
• Internet