Sunteți pe pagina 1din 23

Radiatii nucleare - Dozimetrie

Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa


conduce la aceleaşi fenomene in orice substanta inclusiv in
substanta vie:

ionizarea şi excitarea atomilor şi moleculelor în urma


absorbţiei energiei radiaţiei de către substanţa traversată,
urmata sau nu de procese de disociere

Radiaţiile încărcate (, , protonii) produc ionizarea


directă pe când radiaţiile neincarcate (X, , n) produc
ionizarea indirectă prin electroni Compton, fotoelectroni, sau
nuclee de recul.

Obs: Ionizarea indirecta poate fi produsa si de electronii si


pozitronii aparuti in procesul formarii de perechi, aceasta in
cazul radiatiilor gama cu energie mare (>1022 Kev) – Co-60
Radiatii nucleare - Dozimetrie

Unitatea de bază a ţesutului viu este celula. Fiecare


celulă are un nucleu care poate fi considerat drept centrul
ei de control. Apa constituie 80% dintr-o celulă, restul de
20% fiind compuşi complecşi.

O doza mortală de radiaţii X de 500R produce


aproximativ 10(6) ionizări pe celulă. Cum o celulă
cuprinde în jur de 10(14) atomi aceasta înseamnă un
atom ionizat la o sută de milioane de atomi prezenţi.
Radiatii nucleare - Dozimetrie

De o importanţă particulară este acidul dezoxiribonucleic, ADN, care se


găseşte în nucleul celulei. ADN-ul controlează structura şi funcţionarea
celulei şi produce replicarea sa. Aceste molecule sunt mari iar structurile
care le poartă, cromozomii, pot fi văzute la microscop.

Radiaţia poate acţiona în două moduri. O moleculă de ADN se poate


ioniza rezultând o modificare chimică directă prin desprinderea unei
parti mai mari sau mai mici (disociere) sau molecula poate fi modificată
indirect prin intermediul unui radical liber format in lichidul celular.

În multe cazuri modificarea chimică (nu se poate repara) si sta la baza


unui efect biologic dăunător, datorat fie unui defect puternic localizat, fie
unui defect global al cromozomului ce se poate vedea la microscop.
Ambele feluri de defecte sunt implicate în tarele genetice şi în
dezvoltarea cancerului.
MĂRIMI ŞI UNITĂŢI DOZIMETRICE
Pentru a caracteriza efectele radiaţiilor asupra substanţei în general, şi asupra materiei vii în special

Q
Doza de ioni (Δ) sau expunerea-Roentgenul (R). 
m
R: doza de radiaţii X (sau ) a cărei emisie corpusculară asociată (electroni
produşi prin cele trei efectele) produce în condiţii normale, în 1.293*10-6 kg
(1cm3) de aer uscat, ioni de fiecare semn purtând sarcina de 1/3*10-9 C

Dacă se calculează numărul de ioni ce apar într-un cm3 de aer sub acţiunea
dozei de 1R se obţine 2.08*10(9) ioni monovalenţi. (1/3*10(-9)/1,6*10(-19)

Formarea unei perechi electron-ion în aer are nevoie de 32.5eV, deci energia
disipata intr-un m3 este 2.08*10(9)x32,5x1,6*10(-19)x10(6) =
108.16 *10(-4) J/m3 =108.16 *10(-4)/1,293 kg=0,837*10(-2) J/kg=0,837 rad

1 R = 0,837 rad
Doza energetică (D) caracterizeaza energia (W)
absorbită în ţesut (sau în altă substanţă) şi reprezintă
raportul dintre energia absorbită şi masa substanţei
absorbante (energia absorbita de unitatea de masa)

W
D
m
În SI, unitatea de măsură pentru doză este Gray-ul (simbol
Gy): 1Gy=1J/kg.
Ca unitate tolerata se foloseste rad-ul (roentgen absorbed
dose).
1 rad = 10(-2) J/kg = 10(-2) Gy

1 R = 0,837 rad = 0,00837 Gy


Doza biologică (B). Doze absorbite egale nu au neapărat
efecte biologice egale: un gray de radiaţie  într-un ţesut este mult mai
periculos decât un gray de radiaţie , deoarece particula  disipează mult
mai multă energie pe unitatea de lungime a traiectoriei. Pentru a pune toate
radiaţiile ionizante pe o bază egală în raport cu posibilitatea de a produce
efecte negative asupra ţesutului viu a fost nevoie de o nouă mărime fizică.

Această mărime, numită doză biologică sau echivalentul dozei, este o


mărime fizico-fiziologică dată de relaţia:
B  D
unde  este efectivitatea biologică relativă definită ca raportul dintre
energia absorbită de ţesut la iradierea cu radiaţia respectivă şi energia
absorbită de ţesut la iradieri cu o radiaţie standard pentru a produce efecte
biologice cantitativ-calitative identice. Radiatia standard-radiatia X (200keV)

Unitatea de masura a dozei biologice: rem-ul (roentgen equivalent man)


In SI se masoara tot in unitati de energie pe kg (J/kg) numite Sievert (Sv)

Sv = ή Gy
Efectivitate biologica = Factor de calitate (ή)
Valorile factorului de calitate pentru diferite radiaţii
în funcţie de transferul liniar de energie în apă (L).

L în apă  3,5 7 23 53  175


(keV/µm)
Factorul de 1 2 5 10 20
calitate (ή)
Radiaţia radiaţii X Neutrni neutroni particule 
radiaţii  termici rapizi
radiaţii  protoni

Ex: 1 Gy de radiatie alfa = 20 Gy de radiatie X sau gama (20 Sv)


1 Gy de radiatie gama = 1 Gy de radiatie X sau beta = 1 Sv
Doza efectiva = Echivalentul efectiv al dozei biologice (H)

Riscul unei tumori fatale per Sievert nu este acelaşi pentru diferite
ţesuturi ale organismului: de exemplu, acest risc este mai mic pentru
tiroidă decât pentru plămâni. Mai există şi un alt tip important de efect
negativ: riscul unei perturbări ereditare serioase care poate apare prin
iradierea testiculelor şi ovarelor şi care este diferit ca formă de
manifestare şi intensitate şi trebuie luat de asemenea în consideraţie.
Adica tesuturile (organele) au sensibilitate diferita la radiatii

Acest fapt poate fi luat in considerare prin introducerea unui factor de


pondere a fiecarui organ sau tesut – w(T)

H(T) = w(T)x B(T) (Sv)

Doza efectiva angajata pentru intregul corp este atunci:

H E   BT wT Sv 
T
Doza colectiva efectiv angajata : OmxSv

SE   HE P HE  dHE
0
unde: P(HE) = numarul de persoane din populatia
considerata (regiune, tara, intreg pamantul) care au doza
efectiva angajata cuprinsa intre (HE) si (HE) + d (HE)
Factori de pondere tisulari w(T)

Ţesutul sau organul Factor Ţesutul sau Factor


(w) organul (w)

Testicule şi ovare 0,20 Tiroidă 0,05

Sâni 0,05 Suprafaţa 0,03


oaselor

Măduva osoasă 0,12 Colon 0,12

Plămâni 0,12 Restul 0,31

Tot corpul: 1
EXPUNEREA LA RADIOACTIVITATEA NATURALA

A. Surse din afara organismului (ex. externa)


- Radiatia Extraterestra (cosmica)
- Radiatia terestra: Este data de prezenta elementelor radiaoctive naturale
din sol, subsol, apa, aer, materiale de constructie, etc
- NORM (Normal Occurring Radioactive Materials)
- TENORM (Technological Enhanced Natural Occurring Radioactive Materials)
(minerit, ingrasaminte fosfatice, arderea carbunelui, cenusi, ape minerale,etc)

B. Surse din interiorul organismului (ex. interna)

Echivalentul dozei efective (mSv/an): 1Sv=100 rem


UNSCEAR Val. Medie Val. locale crescute
- Radiatia cosmica 0,39 2.0 (5)
- Radiatia gama terestra 0,46 4,3 (9)
- Radionuclizi din organism 0, 23 0,6 (3)
(cu exceptia radonului)
- Radonul si descendentii lui 1,30 8,0 (15)

TOTAL (rotunjit) 2,4


Radiatia Cosmica (din galaxie si de la Soare-eruptii solare)
(0,38 mSv/an)
Primara - alcatuita din: nuclee de He, p, n, µ (mezoni), e, radiatii gama (γ)
produce prin reactii nucleare cu componentele atmosferice:
- Radiatia Secundara – in principal din µ (mezoni), e, radiatii gama (γ) si n
- Radionuclizi cosmogeni (H-3, C-14, Be-7, Na-22)

Radiatia cosmica (p+s) depinde putin de latitudine dar are o dependenta


pronuntata de altitudine: la 3000m este de 3 ori mai intensa decat la nivelul marii.
Zboruri cu avionul la 10.000 m de 20-30 ori mai intensa.

Pentru populatia Romaniei : 0,28 mSv/an (in crestere)

Datorita puterii mari de penetrare prin cladiri nu se poate micsora mult


Personalul navigant primeste o doza suplimentara de 2,5 – 15 mSv
Laboratoarele de sudii nucleare la energii inalte se fac in incinte sub pamant
Ex: Gran Sasso (studiul neutrinilor solari) se afla in tunel sub munte, avand un strat
de roca atenuatoare de 2500 m! Cel mai scazut fond din lume (Borexino)

Expunerea la neutroni: la latitudinea noastra: ~300 n/(cm-2 h), echivalent 30 µSv/a.


Aproximativ 100 000 de neutroni si 400 000 de particule din radiatia secundara
trec prin fiecare individ intr-o ora.
Radiatia terestra (Gama: 0,46 mSv/an; Radon: 1,3 mSv/an)

- Radionuclizi primari:(T>300 mil. ani): K-40, U-238, U-235,Th-232, Rb-87,


Sm-147, W-180, Ir-115, Re-187, Nd-144, Ca-48
- Radionuclizi secundari: descendentii seriilor radioactive: Ra-226, Ra-224,
Rn-222(radon), Rn-220(toron), Pb-210, Pb-212, Po-210
- Radionuclizi indusi: Apar in atmosfera sub actiunea radiatiei cosmice

Tritiul (12,3 ani) este beta minus radioactiv (H-3 = T)


n + N(14) ------ H(3) + C(12) ; reactii de spalatie
concentratii variabile in atmosfera si apele de suprafata
Carbonul -14 (5730 ani) beta minus
n + N(14) ------- H(1) + C(14) se foloseste in datare (arheologie)
Beriliul -10 (1,6 mil. ani)
produs prin reactii de spalatie dintre protoni de mare energie si N,O
variatia anuala a radiatii cosmice (calote polare)
Alti radionuclizi: Cl-36 (trasor in hidrologie); I-129 (radiocronologie);
Ca-41; Al-26
Viteza de schimb a apelor superficiale si de
profunzime din ocean
Radiatia terestra: (Gama: 0,46 mSv/an; Radon: 1,3 mSv/an)
Radionuclizi primari si secundari
Potasiul – 40: cel mai important radionuclid natural (T=1,3 miliarde de ani): in scoarta clark K = 1,2%
iar abundenta izotopica a K-40 este de 0,0118% (~118 ppm). Radiatii beta si gama.
Produce 0.0115 J/Kg an.
- se gaseste peste tot: roci, sol ape, vegetatie, mat. constructie, etc
- in organismul uman: cca 15 000 000 de atomi de K se deziteg/ora
- se foloseste in datare: metoda K-Ar (potasiu-argon)

URANIUL: U-238(99,27%, T=4,5 mild ani) si U–235 (0.73%, T= 0,72 mild ani)
- dispersat in roci, soluri materiale de constructie, ape, alimente
- ~ 2ppm in scoarta. Cand >1500ppm (1,5g/Kg) este exploatabil
- contine 17 elem rad (U-238) respectiv 14 elem rad (U-235)
- genereaza Ra-226, Ra-223 si Rn-222 respectiv Rn-219
- metode de datare: U - Pb

Thoriul- 232 (T = 14 mild ani)


- dispersat in roci soluri si ape
- monazite
- seria radioactiva contine 13 elemente radioactive
- genereaza Ra-224,Ra-228 si Rn-220 (thoron)
- metoda de datare Th – Pb

Rubidiu – 87 (T = 6 mild ani): cantitati foarte mici: metoda de datare Rb - Sr


VARSTA PAMANTULUI

40 Nuevo Laredo meteorit

30
Pb207/Pb 204

Basalt from Hawai


20

10

Canyon Diablo (meteorit)


0
0 10 20 30 40 50
Pb206/Pb 204

[207Pb/204Pb]=(0,6128+/-0,014)[206Pb/204Pb] + (4,46+/- 0.1)


Seria Uraniului (U – 238)

Uraniul are 3 izotopi (234, 235, 238): Sa se calculeze cantitatea de U-234 (%) stiind ca
raportul U-235/U-238 =1/137,5
Radioactivitatea diferitelor roci
Tipul de roca U-238 Th-232
ppm Bq/kg ppm Bq/kg
Vulcanice: bazalte 0.5-1 7-10 3-4 10-12
granite 4 40 17 70
Sedimentare: gresii si sisturi 3,7 35 12 50
roci carbonatice 2 20 2 8
Crusta continentala 2,8 32 10,7 44
superioara medie
Soluri 1,8 36 9 37

Solul din Romania: Apa de suprafata din Romania:


U-238 (Ra-226): 38 Bq/Kg 0,009 Bq/l
Th-232 (Ac-228): 39 Bq/Kg 0,008 Bq/l
K-40: 54o Bq/Kg 0,135 Bq/l
Din sol si mat constructie 200 000 000 rad gama/ora trec prin
organismul uman: C(U)/400 + C(Th)/300 + C(K)/4000 < 0.5
Concentratii in vegetatie Grau boabe
spontana
Ra-226: 2,5 Bq/Kg 0,5 Bq/Kg
Ac-228: 2,2 Bq/Kg 0,5 Bq/Kg
K- 40: 505 Bq/Kg 112 Bq/Kg
Radiul in alimente:
lapte: 0.08 Bq/Kg
produse lactate 0.0125 Bq/Kg
carne 0.011 Bq/Kg
legume 0,02 Bq/Kg
panificatie 0,09 Bq/Kg
Corpul uman
K-40: 55 Bq/Kg
Ra-226: 2 – 15 Bq/intreg corpul
U-238: 0,1 Bq/Kg in organe interne (thoriu mai putin)
Radon + toron: 2-3 Bq/ intreg oranism (sange si limfa)
Radioactivitatea aerului (Romania)
- generata de Radon si Thoron si descendentii de viata scurta a
acestora
Rn Thoron
In aerul de exterior: 8 Bq/m3 0,5 Bq/m3
In aerul din incaperi: 85 Bq/m3 5-10 Bq/m3
Organul tinta – Plamanii (cancer pulmonar)
Expunerea in Romania: 0,18 mSv/an exterior
1,12 mSv/an interior
TOTAL radon + thoron 1,3 mSv/an
mSv/an
TOTAL Radiatia naturala: Radon ----------- ------------- 1,3
( 2,4 mSv/an) Radiatia gama terestra -- 0,46
Radiatia cosmica ----------- 0,39
Radionuclizi in corp ------- 0,23
Radioactivitatea artificiala:
Componenta utila – utilizarea in medicina: 0,5 mSv/an

Diagnostic: radioscopie, radiografie, tomografie, PET


medicina nucleara: Au-198, I-131, Tc-99
Tratament (cancer):
- Radioterapia externa: (X, gama [Co,Cs,Ra], e, n, ioni grei)
- Brahiterapia (Ra-226, Co-60, Ir-192, I-131)
Expunerea profesionala: 0,1% din populatie; 0,001 mSv/an

Componenta necontrolata(periculoasa):

-Testele nucleare in aer,apa, subteran (1945-1963) 0,08 mSv/an; 0.01 mSv/an


Tratat de la Moscova-1963-interzicere in aer si apa: SUA, USSS, GB
(Franta, China, India, Pakistan, Izrael, RsA, Irak, Coreea de Nord)
- Deversarea radionuclizilor in mediu (apa si aer): 0.05 mSv/an
- functionarea normala a centralelor nucleare (T, I, Xe): 0,001 mSv/an
- combustibil nuclear uzat (problema deseurilor)
-reactori nucleari de propulsie (submarine, portavioane, nave cosmice
-laboratoare de cercetare si industriale
- Alte surse: Accidente nucleare, ceasuri fosfor, ecrane televizoare: <0,01 mSv/an

TOTAL: 0.522 mSv/an


Expunerea in Romania:
Naturala: 80,9%
Radon+thoron: 46,3%
Gama externa: 16,4%
Gama interna: 8,2%
Cosmica: 10%
Artificiala: 19,1%
Medicala: 17,8%
Alte: 1,3%: - post Chernobyl: 0,52%
- depuneri atm: 0,35%
- deversari: 0,04%
- ex profes: 0,04%
- alte surse: 0,35%
Expunerea la radiatii:
- profesionala
- medicala - ALARA
- publicului
Limite de doza recomandate

Marime Profesionala Public


Doza efectiva 20mSv/an mediat pe 1mSv/an**
durate de 5 ani*
Doza echivalenta
anuala in
Cristalin 150 mSv 15 mSv
Piele 500mSv 50 mSv
Maini si picioare 500mSv
-
* Nu trebuie sa depaseasca 50mSv in nici un an
** In imprejurari speciale se accepta o doza mai mare cu conditia ca media pe 5 ani
sa nu depaseasca 1 mSv/an
*** Situatii de urgenta: 500 mSv/corp si 5000 mSv/piele (salvare de vieti)