Sunteți pe pagina 1din 15

Mihai Claudia

Grupa 304 B
An universitar 2018-2019
Poluarea cu Pb, Cd, As din zona Ferneziu

Cuprins
• Caracterizarea geologică și geografică a cartierului Ferneziu
(litologie, soluri)
• Sursele de poluare ale cartierului Ferneziu
• Emisii de poluanți în atmosferă, în apă
• Soluții
• Bibliografie
Caracterizarea geologică și geografică a cartierului Ferneziu

• Cartierul Ferneziu este situat în partea de nord-est a orașului Baia Mare;

• Cartierul se întinde pe Valea Firiza și este dominat de vârful Igniș, structură majoră a
masivului vulcanic al Munților Gutâi;

• Acesta reprezintă un caz tipic de poluare industrială a unei arii populate, amplasate
într-un cadru natural pitoresc.

Fig 1.1 localizarea cartierului Ferneziu

Fig 1.2 Poza cartier Ferneziu


Litologie
• Rocile pe care s-au format solurile în zonă
Ferneziu-Firiza, așa numitele roci parentale, sunt
reprezentate prin depozite magmatice și depozite
sedimentare;

• Depozitele magmatice sunt reprezentate de două


tipuri de andezite cuarțifere. Ele sunt parțial
acoperite de roci cuaternare rezultate prin
dezagregare și alterare și în cea mai mare parte
sunt acoperite de soluri formate pe acestea;

• Aceste andezite cuarțifere, au suportat o serie de


transformări reflectate de compoziția
mineralogică secundară. Se recunoaște o
minelarizare incipientă cu clorit, sericit, cuarț,
carbonați, minerale argiloase, pirită.
• Argilizarea este omniprezentă,

• Rocile sunt gălbui-brune, cu aspect pamăntos–


friabil, sugerând în general o alterare exogenă,
probabil suprapusă peste una hidrotermală.
Tipuri de soluri

În zona Ferneziu-Firiza întâlnim următoarele tipuri de soluri:


• soluri brune luvice holoacide;
• protosoluri aluviale litice;
• apar local și soluri antropice.

Soluri brune luvice holoacide sunt răspândite pe veranți, fac parte din clasa
argiluvisolurilor conținând o cantitate mică de humus, ph-ul acestui tip de sol este
moderat acid, fiind cuprins între 5.0-5.4. Adâncimea apei freatice este mai mare
de 5 metri. Solurile brune luvice sunt forestiere, care necesită amendamente
calcice, îngrășăminte azotate, fosfatice și potasice în amestec cu îngrășăminte
organice, pentru a fi valorificate pentru culturi agricole. (Geanana et al, 2001)
Protosolurile aluviale litice sunt răspândite pe luncă văii Firiza; sunt soluri
neevoluate (caracterul neevoluat al solului se datorează frecvențelor întreruperi
ale procesului de solificare prin depunerea unui nou strat de aluviuni); ph-ul e
cuprins între 6.8-7, se formează în condițiile în care lunca apei curgătoare
prezintă un surplus permanent de umiditate, datorită influenței apei freatice
(mineralizate sau nu), aflată la 2 metri adâncime.
Sursele de poluare ale cartierului Ferneziu

Zona Ferneziu este intens poluată de trei mari agenți economici:


• E.M. Herja
• S.C. Romplumb S.A.
• S.C. Cuprom S.A. (fostul Phoenix)

Fig 4.2 Cuprom (Phoenix) Fig 4.1 Romplumb


Emisii de poluanți în zona Ferneziu

Emisii de poluanți în atmosferă

Poluarea aerului cu noxe rezultate de la procesele tehnologice ale celor două unități
metalurgice (Romplumb și Phoenix) este strâns legată de transportul și difuzia
poluanților în atmosferă.
În cazul societății Romplumb, coșul de emisie al uzinei (h=80 m) evacuează în
atmosferă un flux de gaze, în principal SO2 (provenit de la instalațiile de prăjire
aglomerată, topirea în suspensie și convertizare), precum și CO2, CO, NH3, H2S cu o
emisie totală de 1061,33 mg/m³.
Aceste gaze tehnologice conțin și o cantitate însemnată de pulberi cu conținuturi mari
de:
• Pb (6,25 mg/m³)
• Cd (0,094 mg/m³)
• As (0,01 mg/m³)
• Cu (0,24 mg/m³)

Fig 5 Poluarea aerului din Baia Mare


În cazul societății Phoenix prin coșul de dispersie (h=351,5 m) este emisă
o mare cantitate de SO2.

Din cantitatea totală de SO2 rezultată de la Romplumb și RBG Phoenix de


cca. 15-25 t/h, respectiv 360-600 t/zi, 10-15 % provine de la uzina
Romplumb, iar restul provine de la uzina Phoenix.

Bioxidul de sulf produs de Romplumb este eliminat în totalitate în


atmosferă, iar de la uzină Phonix, prelucrarea pe ultimii ani cu
producerea de acid sulfuric s-a făcut cu randamente de 70-80 %, restul
fiind emis în atmosferă.

În prezent, uzina Phoenix funcționează numai pe valorificarea deșeurilor


de cupru. Pe lângă SO2, gazele tehnologice de la Phoenix antrenează și
mari cantități de pulberi conținând: Pb, As, Cd, Cu, Zn, Se
Fig. 6 coșul de dispersie
Phoenix
Emisii de poluanti in ape

Apele de suprafață sunt poluate în special prin evacuările de ape uzate neepurate sau
preepurate necorespunzător de la Exloatarea minieră Herja prin deversarea de ape acide
cu mineralizație crescută, conținut de metale grele și turbiditate.
La aceste ape de mină se adaugă și apele pluviale care spală haldele de steril, rezultând o
poluare a rețelei hidrografice și implicit a văii Firiza.

Fig 7.2 Valea Firiza aproape de mina Herja


Fig 7.1 Mina Herja
S.C. Romplumb S.A. evacuează ape cu conținut ridicat în suspensii ce
conțin în principal plumb și mangan.

Poluanții sunt transportați de către apele de suprafață fie sub formă de


ioni metalici (forma solubilă), fie sub formă de suspensii solide cu
conținut de compuși insolubili ai metalelor de tipul hidroxizilor, sulfurilor,
sărurilor bazice.
Formele solubile sunt foarte mobile și pot migra și în sol și în apa
subterană, pe când formele insolubile pot să se depună în albia râului în
cazul în care găsește condiții prielnice, principala cale de transmitere a
poluanților evacuați cu apele uzate în emisar, de la sursa la receptori
este însăși apa curgătoare.
Procesul de dispersie și de depunere a poluanților depinde de o serie de factori
ce acționează simultan și anume:
• factori ce caracterizează sursele de emisie: înălțimea fizică și diametrul
interior al coșului de evacuare, temperatură și viteză gazelor la ieșirea din
coș, cantitatea și proprietatiler fizico-chimice ale acestora;
• factori meteorologici ce caracterizează mediul în care are loc emisia și care
determină împrăștierea pe orizontală și pe verticală a poluanților
(temperatură, umiditatea, vântul și turbulența);
• factori ce caracterizează zona în care are loc emisia (topografia și rugozitatea
terenului).
Dispersia atmosferica a poluanților rezultați de pe platformele industriale
Romplumb și RBG Phoenix este îngreunată de faptul că municipiul Baia Mare se
află într-o zonă depresionară și din punct de vedere meteorologic există slabe
condiții de dispersie a poluanților datorită stratificării termice a aerului, direcției
și vitezei reduse a vânturilor și a brizelor locale care canalizează curenții în
lungul văilor Firiza și Sasar.
Soluții
Remedierea solurilor moderat contaminate se bazează pe tendința lor de a lega
metalele, tendința care poate fi accentuată prin:
• menținerea ph-ului solului în limitele valorilor 6.5-7,
• menținerea materiei organice în sol la nivele apropiate de 8%.

Valorile prea ridicate ale ph-ului și ale materiei organice pot cauza probleme plantelor,
astfel respectarea valorilor propuse este esențială pentru creșterea abilității solului de
a lega metale în formă lor chimic inactivă. Acest lucru reduce foarte mult absorbția
plumbului în plante.

Odată minimizată această absorbție rămâne doar reducerea ingerării solului cu plumb
și a prafului de pe suprafața legumelor și fructelor printr-o spălare corespunzătoare.
 Conținuturile foarte ridicate ale plumblui în solurile din Ferneziu impun
evitarea culturilor de orice fel sau înlocuirea solului contaminat cu sol curat.
Dacă acest lucru nu se poate realiza, se sugerează aplicarea unei folii de
plastic sau a unui covor de alge pe solul contaminat pentru a împiedica
amestecul lui cu solul proaspăt adus la suprafață. Această măsură este absolut
necesară deoarece permite drenarea apei prevenind orice amestec fizic între
solul vechi și solul nou.

Fig 8 Sol contaminat din Ferneziu


Fitoremedierea reprezintă o alternativă viabilă tehnic și economic
dacă este adecvat proiectată, organizată și aplicată în condiții
potrivite.

O altă metodă de remediere propusă, valabilă atât pentru plumb cât


și pentru cadmiu, este bazată pe introducerea unor microorganisme în
solurile contaminate pentru accelerarea remedierii. O astfel de
remediere include biodegradarea contaminanților organici și fixarea
contaminanților metalici. Supraviețuirea microorganismelor este
temporară, doar de câteva săptămâni fiind influențată de transferul
genelor din celulele donore (microorganismele introduse) și celulele
receptoare (indigene).

Conținuturile foarte mari de As din solurile din Feneziu impun măsuri


radicale de remediere. Înlocuirea stratului de sol pare o soluție
realistă dar nu neapărat realizabilă datorită costurilor imense. Fig 9 Pteris Vittata L.
Fitoremedierea solurilor cu arseniu poate fi asigurată cu o plantă,
considerată hiperacumulator, numită Pteris Vittata L. descoperită în
China. Această așa numită “remediere verde” este ieftină, economică
și fără urmări negative asupra solului. Mai mult decât atât ea reduce
eroziunea solului, crește cantitatea de materie organică și fertilitatea
solului.
Bibliografie
1. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 1996: Pedologie. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti.
Festila S. Aurel, 1996: Baia Mare-Ghid Turistic, Editura Proema Baia Mare.
Förstner U., 1998: Integrated Pollution Control. Springer-Tehniche Universität Hamburg/Harburg
Abteilung Umweltschultzechink.
Fülöp A., 2003: Debutul vulcanismului in muntii Gutai. Reconstituiri paleovulcanologice si
paleosedimentologice. Editura Dacia, 134 p.
Fülöp, A., Vascan, S., in press: Lead-contaminated soils from Ferneziu, North-Eastern district of
Baia Mare, Mediul-Cercetare, Protectie si Gestiune, (ed. Iustinian Petrescu.). Presa Universitara
Clujeana, vol. 2.
6. Geanana M., Seclaman M., Florea N., 1999: Geografia solurilor cu notiuni de Pedologie
generala; Curs, partea I: Materia solida minerala a solurilor. Editura Universitatii din Bucuresti.
7. Geanana M., Demeter T., Ochiu I., 2001: Pedogeografie – Lucrari practice. Editura
Universitatii din Bucuresti.
8. Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, 1998: Monitoringul starii de calitate
a solurilor din Romania, vol. I, Bucuresti.
Legea protectiei mediului nr. 137/1995*.
Neag Gh., Culic A., Verraes G., 2001: Soluri si ape subterane poluate. Tehnici de depoluare.
Editura Dacia, Cluj Napoca.