OCLUZIA DESCHISĂ

Criterii de diagnostic

DICU DIANA
 INTRODUCERE
• Analiza principalelor studii retrospective care există în literatura de
specialitate asupra diagnosticului, etiologiei şi posibilităţilor
terapeutice în sindromul ocluziei deschise a evidenţiat un element
comun demn de luat în considerare:
=> este una dintre anomaliile dento-maxilare care creează dificultăţi
majore practicianului ortodont, atât în ceea ce priveşte tratamentul activ,
cât şi, ulterior, în perioada contenţiei postterapeutice, pentru menţinerea
rezultatelor
• Ocluzia deschisă a fost
descrisă pentru prima dată
de Caravelli în 1842 sub
denumirea de
„mordex apertus“ – open
bite - precizand ca factori
etiologici dezechilibrul dintre
fortele musculaturii exoorale
( obraji, buze) si endoorale
( limba), precum si actiunea
fortelor ocluzale.
 Clasificare
Localizare:
- anterioara/ posterioara
- unilaterala/ bilaterala
- combinata

Simetrie:
- simetrica/ asimetrica

Maxilarul afectat:
- la nivelul maxilarului superior
- la nivelul mandibulei
- forma combinata

Gravitate:
- lipsa contactelor la nivelul grupului frontal
- lipsa contactelor la nivelul grupului frontal + Pm
- contacte doar la nivelul molarilor
Tiparul ocluziei deschise se clasifică în:
• ocluzia deschisă scheletica,
caracterizată prin tipar facial
hiperdivergent (creşterea înălţimii
faciale anterioare, micşorarea înălţimii
faciale posterioare)
• ocluzia deschisă dentară, în care
caracteristicile scheletice sunt în
parametri normali, ocluzia deschisă
datorându-se modificărilor în plan
vertical la nivelul incisivilor.
• Studiile indica faptul ca:
- ocluzia deschisa de tip scheletic se asociaza cel
mai frecvent cu o hiperdezvoltare a procesului
dento-alveolar din zona laterala- molara,
- ocluzia deschisa dentara se coreleaza cu o
hipodezvoltare a procesului dento-alveolar
anterior – incisivi.

• Diferenta dintre cele doua tipuri se reflecta de

asemenea si la nivelul orientarii planurilor
ocluzale:
– OB scheletic, contacte mai mult in zona molara,
planuri ocluzale divergente , in forma de “ V”
– OB dentar, lipsa contactelor incepe de la nivelul Pm1,
planuri ocluzale divergente, in forma de “Y”
 Elemente de diagnostic
• Bjork a descris in studiul sau din 1969 caracteristicile de ordin scheletic si dentar
comune pacientilor cu ocluzie deschisa:

- rotatie posterioara a mandibulei in perioada cresterii ( downward and backward)

- panta distala condiliana accentuata
- ram vertical mandibular scurt
- unghi mandibular obtuz
- inaltimea maxilarului superior excesiva
- canal mandibular drept
- simfiza mandibulara slab conturata, alungita
- inaltimea posterioara a fetei scazuta
- SN-MP crescut ( steep mandibular plane)
- planuri ocluzale divergente
- rotatia poasterioara, ccw al planului palatinal
- molari egresati
Dintre reperele scheletice, cel mai reprezentativ pentru pacientii cu ocluzie deschisa este
orientarea planului mandibular ( steep mandibular plane) , de unde si termenul High
angle patients.
Caracteristicile exoorale ( Bjork) luate in
paralele cu cele de ordin scheletic sunt:
- etaj inferior marit
- steep mandibular plane ( SN-MP marit)
- inaltime posterioara a fetei scazuta
- +/- fanta labiala deschisa
Referindu-se la tendinţa de a se dezvolta
ocluzia deschisă scheletală, Ellis şi
McNamara, în 1984, afirmă că aceasta
poate fi evidenţiată de la vârste foarte
mici:
=>unghiul goniac mărit,
 oblicitatea ramului orizontal mandibular în jos şi
posterior,
 micşorarea înălţimii faciale posterioare.
-Baza craniului mai scurta
-SN-PP scazut
-SN-MP crescut
-Ram mandibular scurt
S-au studiat radiografiile cefalometrice inante de tratament, a unui grup
de 300 de pacienti cu varste cuprinse intre 10-16 ani, pe care i-a
impartit in 6 grupe in functie de parametrul calculat pe
teleradiografie care indica open bite:
- Grup 1: SN-MP angle > 40 ( n- 28 + 3)
- Grup 2: Op- MP angle > 22 ( calculat dupa metoda lui Schudy – care
l-a numit OM angle) ( n- 16)
- Grup 3: PP-MP > 33 ( n- 20-25)
- Grup 4: anterior open bite – existenta spatiului vertical intre incisivii
superiori si inferiori
- Grup 5: PFH/AFH – raportul lui Jarabak, < 58% ( hyperdivergent
growth pattern) ( n- 63%)
- Grup 6: UFH/LFH < 70% ( n- 81%)
- Un alt indicator masurat in studiu : Overbite depth indicator ( ODI):
se calculeaza unghiul intre planul A-B si MP , si unghiul dintre FH si
PP, daca ungliul acesta este +, aceasta valoare se adauga la
unghiul AB-MP, daca valoarea este -, se scade din unghiul AB-MP
=> valori scazute ale ODI ( < 68) indica Open Bite. ( n- 74.5)
Rezultatele acestui studiu sugereaza ca
majoritatea pacientilor cu OB nu au criterii
cefalometrice sugestive pentru OB, si de
asememenea majoritatea pacientilor care
au masuratori cefalometrice considerate a
fi sugestive pentru OB, nu au de fapt OB.
Nu exista nici o indoiala ca unii
pacienti prezinta intamplator:
- steep mandibular plane angle,
- raportul UFH/LFH scazut si o
serie de alte tendinte ( inclusiv
cele descrise in studiul de fata),
variabile cefalometrice folosite
pentru identificarea pacientilor
cu – tendinta- la ocluzie
deschisa in timpul
tratamentului,
-> dar totusi nu este intotdeauna
ipoteza logica.
• Daca interesul este mai degraba fata
de raspunsul pacientului la tratament,
decat la descrierea aspectelor
morfologice, poate ca atentia ar trebui
indreptata spre caracteristicile lui
Bjork, in loc de variabilele
cefalometrice traditionale pe care s-a
pus accentul in marea majoritatea a
literaturii despre OB.

• De asemenea ar fi oportun sa se ia in
considerarea masuratorile
cefalometrice ca seturi multivariate
mai degraba, decat ca variabile
individuale izolate specifice analizelor
cefalometrice moderne.

• In cele din urma, multi dintre factorii

biologici care contribuie la aparitia
ocluziei deschise ( tendinta la ocluzia
deschisa) se refera la postura limbii,
tiparul de deglutitie, masticatie si
respiratie, care nu pot fi cuantificate
teleradiografic.
Factori Biologici –
Postura de repaus a limbii
!!! Atat functionalitatea cat si forma limbii
trebuie analizate;
– din pacate nu exista criterii de diagnostic
pentru macroglosie, insa anumite semne
clinice indica prezenta acesteia: protruzia cu
spatiere a dintilor frontali, indentatii la nivelul
zonelor laterale ale limbii, extinderea in zona
laterala peste suprafetele ocluzale
Optiuni de tratament in functie de
pozitia de postura a limbii
• Pozitia orizontala si inalta
- Scut lingual
- => aparate mobilizabile
- => cimentat
- => aparate functionale, daca mai sunt anomalii asociate
Placuta Howley cu scut
lingual:
-6 luni purtare 24/7
-6 luni purtarea noaptea cu rol
de contentie
• Pozitie orizontala si joasa a limbii
Spurs
=> colabili
=> bara cu spurs
=> daca sunt anomalii asociate, aparate functionale la care se
adauga spurs
•Pozitie orizontala si foarte joasa a limbii
 De retinut
• Sunt de luat in considerare si parametrii
morfologici in diagnosticul Ocluziei
deschise, nu doar cei metrici si angulari de
pe teleradiografie
• Pentru contentia rezultatelor este foarte
important diagnosticul obiceiurilor vicioase
si parafunctiilor responsabile de OB si nu
in ultimul rand tratamentul tintit al
acestora, pe langa tratamentul anomaliei.
VA MULTUMESC !
 Bibliografie
• 1. David J. Dung, DDS, MS,* and Richard J. Smith, DMD, PhD**, Cephalometric and
clinical diagnoses of open bite tendency, AM J ORTHOD DENTOFACIALORTOPH
1988;94:484-90.)
• 2. Yoon Jeong Choi,a Dong Jae Kim,b Jaewook Nam,c Chooryung J. Chung,d and
Kyung-Ho Kime, Cephalometric configuration of the occlusal plane in patients with
anterior open bite, Am J Orthod Dentofacial Orthop 2016;149:391-400)
• 3. John H Parker DDS, The interception of the Open Bite in the Early Growth Period
• 4. Guilherme Janson, Fabricio Valarelli, Open Bite Malocclusion, Treatment and
Stability, Wiley Blackwell
• 5. Li-Hsiang Lin 1,2*, Guo-Wei Huang 1, Chin-Sung Chen 1,3, Etiology and
Treatment Modalities of Anterior Open Bite Malocclusion, J Exp Clin Med
2013;5(1):1e4