PETRU RAREŞ

1483 - 1546

Proiect realizat de :
Anicăi Remus
Ciauşu Nicoleta
Cozma Alexandru
Păvăloaea Roxana
 Cuprins

• Date generale
• Diplomaţie şi conflict
• Ctitorii
• Laice
• Religioase

• Reflecţia în literatură
 Date generale

În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat

la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan
cel Mare. S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al târgoveţilor, al
ţărănimii dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă.
În urma căsătoriilor acesta a avut 8 copii dintre care: patru fete şi
patru baieţi.
Diplomaţie şi conflict
Prima Domnie 1527- 1538
Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică,
urmărind, lupta împotriva Imperiului Otoman şi ridicarea ţării ca factor important pe
arena internaţională.
În martie 1527 Petru Rareş încheie un tratat de alianţă cu Polonia, completat
în luna mai a aceluiaşi an cu o convenţie privitoare la graniţe, vame şi comerţ. Drept
urmare a încheierii acestui tratat, domnul Moldovei îl susţine pe aliatul Poloniei Ioan
Zapolya în lupta pentru coroana Ungariei (susţinut de sultan şi Polonia, Zapolya se
reinstalează pe tron).
Petru Rareş devine un important factor politico-militar în Transilvania.
• 22 august 1531 bătălia de la Obertyn- înfrângerea armatei
moldoveneşti, îl determină pe Petru sa piatrdă Pocuţia
• În anul 1533 sultanul incheie un tratat de pace “perpetuă” cu
regele polonez pentru timpul cât vor fi în viaţă cei doi monarhi,
Suleyman şi Sigismund, care a durat până în 1617.
• În septembrie 1538, conform planurilor dintre aliaţi, sultanul în
fruntea unei oşti ce număra, după izvoare contemporane între
150.000 şi 200.000 oameni, năvăleşte în Moldova.
Concomitent, hotarele de est sunt atacate de tătarii din
Crimeea, iar cele de vest de către oştile Ţării Româneşti şi
Ungariei.
 Petru Rareş se retrage în Transilvania , reuşind să se pună
în siguranţă în cetatea Ciceului, după ce trecuse munţii prin locuri
greu accesibile

Petru Rareş 20 ianuarie 1527

14 septembrie 1538

Predecesor - Ştefan al IV-lea Succesor - Ştefan

(Ştefăniţă) Lăcustă
 A Doua Domnie 9 februarie 1541 –
2/3 septembrie 1546
După un refugiu de peste un an şi jumătate la Ciceu, Petru Rareş
pleacă la Istanbul. Aici el reuşeşte să redobândească tronul, cu mari sume de
bani, acceptând suzeranitatea efectivă a sultanului. În februarie 1541 Petru
Rareş revine în scaunul domnesc. Slăbit de boli, Petru Rareş a murit la 3
septembrie 1546 şi a fost înmormântat la Probota.

Petru Rareş 9 februarie 1541 –

2/3 septembrie 1546

Predecesor- Alexandru Cornea Succesor- Iliaş al II-lea Rareş

Ctitori Religioase
Continuând tradiția tatălui său, Ștefan cel Mare, Petru Rareș a fost un
important ctitor de mănăstiri și biserici. Ajutat și de soția sa, Elena Doamna, a ridicat
mai multe biserici și mănăstiri, cele mai importante dintre acestea:
• Mănăstirea Probota (1530, unde se află și mormântul său)
• Mănăstirea Rașca
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532)
• Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău
• Biserica Sfântul Dumitru din Suceava
• De asemenea, a refăcut Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Bistrița,
Mănăstirea Humor (1535) și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos
Reflecţia în literatură

• Grigore Ureche scria: “Cu adevărat era ficior lui Ştefan Vodă cel Bun , că întru totul
simăna cu tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândea, lucruri
bune făcea, ţara şi moşia sa ca un păstor bun o ocrotea, judecată pre dreptate
făcea. Altmintrilea de stat era om cuvios şi la toate lucrurile îndrăzneţu şi la cuvântu
gata, de-l cunoştea toţi că iaste harnic să domnească ţara.
• Grigore Ureche: “bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie
pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele
muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hârlău”