Tulburări de ritm

• în condiții fiziologice, centrul de comandă al inimii

este NSA, care emite impulsuri cu o frecvență de 70-
80/min
• aceste impulsuri se propagă prin sistemul excito-
conductor spre miocard
• în condiții patologice se perturbă emiterea acestor
impulsuri (tulburări de ritm) sau este perturbată
transmiterea impulsurilor ( tulburări de conducere)
• după origine, aritmiile pot fi:
– atriale - la nivelul NSA, la nivelul miocardului atrial
– joncționale (NAV)
– ventriculare
 Aritmiile normotope

• centrul de comandă al inimii rămâne NSA, dar se

perturbă frecvența sau ritmul de elaborare al
stimulilor
 Tahicardia sinusală
- undele P sunt normale, cu o frecvență de 100-
150/min
- caracteristic - scurtarea segmentului TP (diastola
electrică), unda P se poate suprapune peste unda T
- complexul QRS este normal, intervalele RR sunt
egale
- în tahicardii sinusale severe apar modificări de
ischemie, leziune prin scăderea debitului sistolic și
coronarian datorită scurtării diastolei (ST
subdenivelat, T negativ)
- cauzele tahicardiei - vezi LP puls!
 Bradicardia sinusală

- frecvența cardiacă scade: 35-60/min

- se alungește diastola (intervalul TP)
- unda P, complexul QRS sunt normale
- cauzele bradicardiei - vezi LP puls!
 Aritmia sinusală
• se caracterizează prin variații ușoare ale ritmului
sinusal→durată variabilă a intervalului RR
• poate fi:
• respiratorie
-legată de variația tonusului vagal
- în inspir crește frecvența cardiacă
- în expir scade frecvența cardiacă
- undele P sunt normale, intervalul PR este
constant
- intervalele RR sunt inegale
- fiziologic la copii
 Aritmia sinusală

• nerespiratorie
- frecvența cardiacă se modifică independent de
timpii respiratori
- apare in patologia organică - apare la vârstnici cu
afecțiuni pulmonare cronice, ateroscleroză cerebrală,
coronariană, HTA, supradozaj digitalic
Aritmia sinusală
 Aritmiile heterotope
• sunt tulburări de ritm în care centrul de comandă al
inimii este, tranzitoriu sau permanent, în afara NSA
• după origine se clasifică în:
- aritmii supraventriculare - atriale sau nodale
(joncționale)
- aritmii ventriculare
• se interpun temporar ritmului de bază și apar la
intervale constante, egale - extrasistole (ES), sau
intervale inegale - parasistole
• când preiau total comanda inimii pentru o anumită
perioadă - ritm heterotop, ectopic
 I.Aritmiile extrasistolice

• ES sunt depolarizări precoce, mature ale întregii inimi

sau ale unui segment al acesteia care tulbură
succesiunea regulată a bătăilor cordului
• ES intercalate pot apare între două complexe fără să
le perturbe, cum se întâmplă în bradicardie
 ES atriale

• sunt bătăi premature provenind dintr-un focar

ectopic extrasinusal, situat la nivelul atriilor, care
preia, temporar, conducerea activității electrice a
cordului
• depolarizarea atrială se produce anormal → se
modifică unda P
• unda P` - morfologie anormală ( bifidă, bifazică)
• intervalul PP` este < intervalul PP normal
• intervalul P`Q și complexul QRS normale
• lipsește pauza compensatorie
 ES atriale

• unda P poate fi negativă, dacă focarul ectopic este

aproape de nodul AV
• pot apare în stenoză mitrală, insuficiență cardiacă
stângă, pericardită, miocardită, hipertiroidie
• ES atriale pot apare și la persoane sănătoase→stress,
exces de cafea, tutun
 ES nodale

• în cazul unor tulburări funcționale la nivelul NSA,

comanda poate fi preluată de NAV
• depolarizarea atrială se va realiza retrograd
• depolarizarea ventriculară este normală
• pot apare la persoane cu afecțiuni organice ale
cordului, isuficiență cardiacă congestivă, intoxicație
digitalică, eventual la persoane sănătoase
 ES nodale

• ES nodale superioare
• apare un focar ectopic în partea superioara a
NAV
• unda P - negativă
• intervalul PQ - scurtat
• complexul QRS - normal
 ES nodale

• ES nodale medii, mijlocii

- focarul ectopic în partea mijlocie a NAV
- atriile și ventricolii se depolarizează concomitent
- unda P nu se observă, fiind suprapusă peste
complexul QRS
 ES nodale

• ES nodale inferioare
- focarul ectopic este situat în partea inferioară a
NAV
- se depolarizeaza inițial ventricolii, apoi atriile,
pe cale retrogradă
- unda P este negativă și urmează după
complexul QRS
 ES ventriculare
• sunt bătăi ventriculare premature, inițiate de un
focar ectopic situat la nivelul miocardului ventricular
• complexele QRS sunt lărgite > 0,13 sec, deformate,
neregulate
• lipsește unda P
• intervalul RR` < intervalul RR normal, al ritmului de
bază
• ESV sunt urmate de pauză compensatorie
• RR` + R`R = 2RR
• ESV nu depolarizează retrograd atriile
 ES ventriculare
• pot fi: unifocale (din același focar ectopic, au aceeași
formă într-o derivație) sau multifocale (din mai multe
focare ectopice, au morfologie diferită în aceeași
derivație)
• ESV pot apare pe un traseu:
- nesistematizat - aparent întâmplător
- sistematizat
• bigeminism ventricular - tot a doua bătaie este
o ESV
• trigeminism ventricular - tot a treia bătaie este
o ESV
• cuplete - două ESV successive
• triplete - trei ESV successive
• salve - mai mult de trei ESV successive
 ES ventriculare

• apar în afecțiuni ale cordului (cardiopatie ischemică,

cardiopatie hipertensivă, IM, insuficiență cardiacă),
intoxicație cu digitalice
• pot apare și la persoane sănătoase (exces de cafea,
tutun, alcool, stări emotive)
ESV
ESV bigeminism
ESV trigeminism
ESV cvadrigeminism
ESV în cuplete
ESV în triplete
ESV unifocală
 II.Tahicardiile paroxistice

• sunt ritmuri cardiace rapide, regulate, fixe, datorate

descărcării repetate a unui focar ectopic situat în
afara NSA
• frecvența cardiacă este de 150-220/min
• se consideră tahicardie paroxistică repetarea a mai
mult de 6 ES
• au debut și sfârșit brusc
Tahicardia paroxistică supraventriculară atrială

• ritmul este regulat, generat de un focar ectopic ce

descarcă impulsuri cu o frecvență de 150-220/min,
cu debut și sfârșit brusc
• apare unda P`, urmată de segment P`R și complexe
QRS normale
• pot apare modificări ischemice de fază terminală
• uneori unda P` se suprapune peste unda T
precedentă (sumația T+P → de cele mai multe ori
undele P nu pot fi identificate)
Tahicardia paroxistică supraventriculară nodală

• centrul de comandă al inimii, NSA, nu funcționează iar

activitatea de comandă a inimii este preluată de un
focar ectopic de la nivelul NAV
• TPSV nodală - practic apare ca o succesiune de
complexe QRS neprecedate de unda P cu o frecvență
foarte rapidă
• pot apare modificări ischemice de fază terminală
• TPSV pot apare în urmatoarele boli: valvulopatii
reumatismale, cardiopatii ischemice, IM, tireotoxicoză
 Tahicardia paroxistică ventriculară

• focarul ectopic este localizat la nivelul miocardului

ventricular
• caracteristic - independența activității ventriculare de
cea atrială (disociație AV)
• undele P se succed regulat cu frecvența NSA (de
obicei nu pot fi identificate)
• complexele QRS au o frecvența de 160-220/min, sunt
lărgite >0,12 sec, deformate, cu aspect de ES
• segmentul ST poate fi denivelat iar unda T poate fi
plată sau inverasată
 III. Ritmurile ectopice pasive

• centrul superior al automatismului (NSA) este inactiv

iar activitatea inimii este condusă de un focar ectopic
situat la nivel jonctional sau la nivelul ventriculilor (
ritmul idio-ventricular)
• QRS este similară cu ESV
• este important să se diferențieze ritmurile active de
cele pasive deoarece ritmurile active trebuie tratate,
iar cele pasive protejate (prin tratament s-ar anula
singura sursă de stimuli la nivel cardiac) singurul
tratament acceptat fiind cel de activare a centrului
superior